8,221 matches
-
din dreapta). În vederea determinării lucrului mecanic necesar pentru a mări aria membranei superficiale de lichid cu o cantitate "ΔA", se deplasează prin translație latura mobilă a membranei pe o distanță ΔS sub acțiunea unei forțe externe "F". Procesul de întindere a membranei este unul cvasistatic, de aceea, această forță este permanent în echilibru cu rezultanta forțelor de tensiune superficială care se opun deplasării spre dreapta. În aceste condiții, lucrul mecanic efectuat de către forța F împotriva forțelor de tensiune superficială este formula 5. Conform
Tensiune superficială () [Corola-website/Science/317039_a_318368]
-
deplasării spre dreapta. În aceste condiții, lucrul mecanic efectuat de către forța F împotriva forțelor de tensiune superficială este formula 5. Conform relației de definiție a forței de tensiune superficială formula 1; din aceste două relații rezultă expresia lucrului mecanic corespunzător creșterii ariei membranei: Produsul formula 8 este egală cu variația "ΔA" a ariei membranei astfel încât: Lucrul mecanic efectuat asupra membranei contribuie la creșterea energiei potențiale a membranei, adică formula 10, de unde Relație din care se scrie o a doua definiție pentru coeficientul de tensiune superficială
Tensiune superficială () [Corola-website/Science/317039_a_318368]
-
forța F împotriva forțelor de tensiune superficială este formula 5. Conform relației de definiție a forței de tensiune superficială formula 1; din aceste două relații rezultă expresia lucrului mecanic corespunzător creșterii ariei membranei: Produsul formula 8 este egală cu variația "ΔA" a ariei membranei astfel încât: Lucrul mecanic efectuat asupra membranei contribuie la creșterea energiei potențiale a membranei, adică formula 10, de unde Relație din care se scrie o a doua definiție pentru coeficientul de tensiune superficială: Energia potențială E este fracțiunea din energia internă a membranei
Tensiune superficială () [Corola-website/Science/317039_a_318368]
-
superficială este formula 5. Conform relației de definiție a forței de tensiune superficială formula 1; din aceste două relații rezultă expresia lucrului mecanic corespunzător creșterii ariei membranei: Produsul formula 8 este egală cu variația "ΔA" a ariei membranei astfel încât: Lucrul mecanic efectuat asupra membranei contribuie la creșterea energiei potențiale a membranei, adică formula 10, de unde Relație din care se scrie o a doua definiție pentru coeficientul de tensiune superficială: Energia potențială E este fracțiunea din energia internă a membranei care pe parcursul unei transformări izoterme poate
Tensiune superficială () [Corola-website/Science/317039_a_318368]
-
a forței de tensiune superficială formula 1; din aceste două relații rezultă expresia lucrului mecanic corespunzător creșterii ariei membranei: Produsul formula 8 este egală cu variația "ΔA" a ariei membranei astfel încât: Lucrul mecanic efectuat asupra membranei contribuie la creșterea energiei potențiale a membranei, adică formula 10, de unde Relație din care se scrie o a doua definiție pentru coeficientul de tensiune superficială: Energia potențială E este fracțiunea din energia internă a membranei care pe parcursul unei transformări izoterme poate fi transformat în lucru mecanic. În termodinamică
Tensiune superficială () [Corola-website/Science/317039_a_318368]
-
membranei astfel încât: Lucrul mecanic efectuat asupra membranei contribuie la creșterea energiei potențiale a membranei, adică formula 10, de unde Relație din care se scrie o a doua definiție pentru coeficientul de tensiune superficială: Energia potențială E este fracțiunea din energia internă a membranei care pe parcursul unei transformări izoterme poate fi transformat în lucru mecanic. În termodinamică această parte a energiei se numește energie liberă (generalizat: potențialul Gibbs). Ultima relație dă definiția fizică a coeficientului formula 12, și anume: coeficientul de tensiune superficială este numeric
Tensiune superficială () [Corola-website/Science/317039_a_318368]
-
fi transformat în lucru mecanic. În termodinamică această parte a energiei se numește energie liberă (generalizat: potențialul Gibbs). Ultima relație dă definiția fizică a coeficientului formula 12, și anume: coeficientul de tensiune superficială este numeric egal cu variația energiei libere a membranei superficiale raportat la variația ariei acestei membrane. Conform analizei dimensionale, formula dimensională pentru formula 12 după prima definiție se scrie sub forma: formula 14 Adică dimensiunea fizică a coeficientului de tensiune superficială este masa ori timpul la puterea minus doi. În Sistemul
Tensiune superficială () [Corola-website/Science/317039_a_318368]
-
această parte a energiei se numește energie liberă (generalizat: potențialul Gibbs). Ultima relație dă definiția fizică a coeficientului formula 12, și anume: coeficientul de tensiune superficială este numeric egal cu variația energiei libere a membranei superficiale raportat la variația ariei acestei membrane. Conform analizei dimensionale, formula dimensională pentru formula 12 după prima definiție se scrie sub forma: formula 14 Adică dimensiunea fizică a coeficientului de tensiune superficială este masa ori timpul la puterea minus doi. În Sistemul Internațional de Măsuri forța se măsoară în
Tensiune superficială () [Corola-website/Science/317039_a_318368]
-
cu forța pe unitatea de lungime se poate demonstra prin analiză dimensională. Prin egalarea celor două expresii ale coeficientului de tensiune superficială rezultă relațiile: formula 17 În imaginea animată din dreapta este prezentat un experiment simplu care demonstrează acțiunea tensiunii superficiale asupra membranelor de lichid. O peliculă subțire de soluție apoasă de săpun este întinsă pe „buza” unui pahar, între două puncte diametral opuse ale marginii paharului se află legat un fir textil ușor care are o formă oarecare. Inițial, forma firului este
Tensiune superficială () [Corola-website/Science/317039_a_318368]
-
ariei minime. Configurația finală, de „semilună”, a ansmblului peliculă-fir corespunde celei mai coborâte valori a energiei potențiale. Cele două insecte care se împerechează utilizează tensiunea superficială pentru a sta pe suprafața apei. Suprafața liberă a apei se comportă ca o membrană elastică: picioarele insectelor, în contact cu suprafața apei, determină îndoirea acesteia, crescându-i aria. Aceasta reprezintă o creștere a energiei potențiale datorită tensiunii superficiale care apare în regiunea deformată a apei egală cu scăderea de energie potențială rezultată din coborârea
Tensiune superficială () [Corola-website/Science/317039_a_318368]
-
precum și rolul acestora în infertilitate, naștere prematură, pneumonie neo-natala. Există studii care dovedesc că "Ureaplasma spp" și "Mycoplasma spp", în asociere cu alti patogeni, sunt cea mai frecventă cauza a corioamniotitei și sunt asociate cu naștere prematură spontană prin ruptură membranelor fetale. Mycoplasmele nu sunt considerate ITS, chiar dacă se pot transmite prin contact sexual. Ele sunt prezente că și germeni comensali, condiționat-patogeni, la nivelul mucoaselor genitale iar infecția se poate manifestă în lipsă oricărui contact sexual. Mycoplasma și Ureaplasma colonizează tractul
Ureaplasma urealyticum () [Corola-website/Science/317129_a_318458]
-
vertebrale ("Arteria vertebralis"), cei doi nervi accesori ("Nervus accessorius"), arterele spinale anterioare și posterioare ("Arteria spinalis posterior" și "Arteria spinalis anterior"). Meningele spinale se continuă la acest nivel cu meningele cerebrale. Ligamentul apical al dintelui axisului ("Ligamentum apicis dentis") și membrana tectoria ("Membrana tectoria") a articulației atlanto-axoidiane mediane trec prin gaura occipitală pentru a se fixa de porțiunea bazilară a osului occipital. Pe marginile găurii mari se află două puncte craniometrice opuse: bazionul ("Basion") situat la mijlocul marginii anterioare a găurii mari
Os occipital () [Corola-website/Science/317182_a_318511]
-
vertebralis"), cei doi nervi accesori ("Nervus accessorius"), arterele spinale anterioare și posterioare ("Arteria spinalis posterior" și "Arteria spinalis anterior"). Meningele spinale se continuă la acest nivel cu meningele cerebrale. Ligamentul apical al dintelui axisului ("Ligamentum apicis dentis") și membrana tectoria ("Membrana tectoria") a articulației atlanto-axoidiane mediane trec prin gaura occipitală pentru a se fixa de porțiunea bazilară a osului occipital. Pe marginile găurii mari se află două puncte craniometrice opuse: bazionul ("Basion") situat la mijlocul marginii anterioare a găurii mari a occipitalului
Os occipital () [Corola-website/Science/317182_a_318511]
-
DOLMAR CP produs după 1952 a avut o astfel de șină rotativă. Deoarece mecanismul rotativ era foarte complicat, au fost construite ferăstraie cu carburator rotativ la 90° de exemplu modelele Faun și Werus construite în RDG. Abia evoluția carburatorului cu membrane din industria aviatică, care funcționează independent de poziție, a dus la construirea motoferăstraielor pentru un singur operator la sfârșitul anilor 1950 folosite până în ziua de astăzi. Primele modele dintre acestea construte în Europa au fost în 1957 DOLMAR CF, în
Ferăstrău cu lanț () [Corola-website/Science/317707_a_319036]
-
care dau la examinarea cu microscopul electronic un aspect de meduză cu prelungiri subțiri și dantelate. Macrofagele aflate în țesuturi au un metabolism mai activ decât monocitele. Macrofagele sunt răspândite difuz în organism, la nivelul țesuturilor conjunctive și în apropierea membranelor bazale ale vaselor sanguine de dimensiuni reduse. Se găsesc în număr mare în zonele unde există un aflux important de antigene: țesut pulmonar, ficat, splină și ganglioni limfatici. Macrofagele au funcții numeroase și complexe, sunt implicate în apărarea imunitară nespecifică
Macrofag () [Corola-website/Science/317723_a_319052]
-
nivelul primei perechi de picioare, sunt grupați câte trei ochi, însă numărul variază în funcție de specie. Ventral prosoma este acoperită de sternițe sclerotizate și de coxele membrelor. Cele mai evidente structuri sunt coxele pedipalpilor, restul fiind acoperit de 4 sternițe înconjurate membrane moi, unde are loc articularea membrelor cu corpul. Sternițele și cele patru coxe ale picioarelor împreună se numesc stern. Primul sternit este relativ, de forma triunghiulara și se află între coxele primei perechi de picioare. Al doilea sternit este mic
Thelyphonida () [Corola-website/Science/318234_a_319563]
-
a mezosomei este acoperită cu sternițe. Primul sternițe este foarte mic și redus. Împărțirea mediana a sternițelor lipsește sau este în funcție de gen. Pe al doilea segmente se deschi orificiile genitale și stigmele respiratorii. Sternițe și tergitele se acordă printr-o membrana pleurala laterală. Metasoma este foarte scurtă și îngustă, cuprinde ultimele 3 segmente. În ultimul, al 12 segmente se deschid anusul și glandele deapărare. Segmentul anal este mai lung decât celelalte două segmente metasomiale. Flagelul anteniform este anexat de segmentul anal
Thelyphonida () [Corola-website/Science/318234_a_319563]
-
sau roz. Caracteristic este coada lungă în formă de evatai. Picioarele sunt scurte, păsările deplasându-se greoi pe sol. Ciocul de culoare galbenă sau roșie, este lung subțire și ascuțit la vârf. Degetele caracteristic păsărilor acvatice sunt unite printr-o membrană interdigitală. Nu prezintă un dimorfism sexual accentuat, masculii fiind ceva mai mari ca femelele. Păsările cu coada roșitică sunt răspândite în Oceanul Indian și regiunile tropcale din Pacific. Pe când celelate specii pot fi întâlnite în Oceanul Indian, Pacific și Atlantic, ele preferă
Phaethontiformes () [Corola-website/Science/318255_a_319584]
-
diferență de concentrație de sare între apă de mare și apa de rău. Este o energie regenerabilă. Două metode practice pentru acest lucru sunt electrodializa inversă (EDI) și osmoza întârziată de presiune (OÎP). Ambele procese se bazează pe osmoza cu membrane ion-specifice. Produsul rezidual cheie este apa salmastra. Acest produs secundar este rezultatul forțelor naturale, care sunt exploatate: curgerea apei dulci în apă marilor, care sunt constituite din apă sărată. Procedeele au fost confirmate în condiții de laborator. Acestea sunt dezvoltate
Energie potențială osmotică () [Corola-website/Science/319792_a_321121]
-
forțelor naturale, care sunt exploatate: curgerea apei dulci în apă marilor, care sunt constituite din apă sărată. Procedeele au fost confirmate în condiții de laborator. Acestea sunt dezvoltate în utilizarea comercială în Țările de Jos (EDI) și Norvegia (OÎP). Costul membranei a fost un obstacol. Membrane noi, ieftine, pe baza unui material plastic din polietilena modificată electric, au făcut potrivite procedeele pentru uz comercial potențial . Alte metode au fost propuse și sunt în prezent în curs de dezvoltare. Printre ele, o
Energie potențială osmotică () [Corola-website/Science/319792_a_321121]
-
curgerea apei dulci în apă marilor, care sunt constituite din apă sărată. Procedeele au fost confirmate în condiții de laborator. Acestea sunt dezvoltate în utilizarea comercială în Țările de Jos (EDI) și Norvegia (OÎP). Costul membranei a fost un obstacol. Membrane noi, ieftine, pe baza unui material plastic din polietilena modificată electric, au făcut potrivite procedeele pentru uz comercial potențial . Alte metode au fost propuse și sunt în prezent în curs de dezvoltare. Printre ele, o metodă bazată pe tehnologia condensatorilor
Energie potențială osmotică () [Corola-website/Science/319792_a_321121]
-
strat electric și o metodă bazată pe diferența de presiune de vapori. În lume, prima uzina osmotica cu o putere instalată de 4 kW a fost deschisă de Statkraft la 24 noiembrie 2009, în Tofte, Norvegia Această uzina folosește o membrana poliimidică, si este capabilă să producă 1W / m² de membrana. Această putere se obține la 10 l pe secundă de apă care curge prin membrana la o presiune de 10 bar. Atât creșterea presiunii, precum și debitul de apă ar permite
Energie potențială osmotică () [Corola-website/Science/319792_a_321121]
-
de vapori. În lume, prima uzina osmotica cu o putere instalată de 4 kW a fost deschisă de Statkraft la 24 noiembrie 2009, în Tofte, Norvegia Această uzina folosește o membrana poliimidică, si este capabilă să producă 1W / m² de membrana. Această putere se obține la 10 l pe secundă de apă care curge prin membrana la o presiune de 10 bar. Atât creșterea presiunii, precum și debitul de apă ar permite să crească puterea obținută. Exploatarea energiei osmotice e bazată pe
Energie potențială osmotică () [Corola-website/Science/319792_a_321121]
-
fost deschisă de Statkraft la 24 noiembrie 2009, în Tofte, Norvegia Această uzina folosește o membrana poliimidică, si este capabilă să producă 1W / m² de membrana. Această putere se obține la 10 l pe secundă de apă care curge prin membrana la o presiune de 10 bar. Atât creșterea presiunii, precum și debitul de apă ar permite să crească puterea obținută. Exploatarea energiei osmotice e bazată pe "diferența de presiune osmotica între apă dulce și apa de mare". Statkraft a construit prima
Energie potențială osmotică () [Corola-website/Science/319792_a_321121]
-
dispuși lateral, cu pupila turtită în lateral pe timpul zilei, pentru a fi protejată de lumina puternică din timpul zilei. Dispuse pe marginile laterale ale botului, orificiile nazale sunt fine și ușor alungite, iar asemănător urechilor, nutriile au la nivelul nasului membrane care se închid în timpul înotului sub apă. Buza superioară este împărțită în două jumătăți simetrice, care las la vedere incisivii, convecși și de culoare portocalie. Tipici speciei, incisivii sunt în general mari, curbați, bine evidențiați în exterior și foarte ascuțiți
Nutrie () [Corola-website/Science/319861_a_321190]