9,631 matches
-
redă conținutul prin alte elemente lexicale (raison, sagesse, esprit), tot moștenite din latină. Datorită formei radicalului, identică cu cea din latină, mente din italiană, spaniolă și portugheză anulează posibilitatea manifestării dublei articulări în raport cu împrumuturile neologice pentru redarea noțiunilor "mental" și "mentalitate", iar franceza nu realizează fenomenul datorită absenței elementului moștenit. Româna însă cunoaște dubla articulare, în ciuda faptului că uneori s-a încercat omogenizarea, pe de o parte prin propunerea formei (grafice) mente în loc de minte (prin etimologism) și, pe de altă parte
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
în raport cu celelalte limbi romanice, deoarece nu a moștenit cuvîntul latin mens, -tis, iar româna reprezintă la rîndul ei un subtip, fiindcă are marcat fenomenul dublei articulări, ce lipsește în italiană, în spaniolă și în portugheză. Din altă perspectivă, neologismul românesc mentalitate este cel mai apropiat de forma originară, prin redarea sufixului ca în ablativul latin (-itate), în vreme ce celelalte limbi avute în vedere supun sufixul unor modificări care îl diferențiază mult de original. Dubla articulare se poate manifesta și în cazul unuia
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
și la ce rezultate au ajuns. Reprezentanții Școlii ardelene și urmașii lor vedeau în europenizare un efort de emancipare a întregului neam, prin educație și știință, iar aceasta presupunea un șir de transformări, unele profunde, în primul rînd, la nivelul mentalităților, al cunoștințelor, al culturii și al limbii literare și, în același timp, o reconfortare sufletească prin conștiința descendenței romane, însoțită, în mod firesc, de acțiuni concrete pentru reînscrierea în circuitul lumii civilizate. Dar, dacă se stipulau schimbări culturale, lingvistice și
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
în legătură cu uzul curent al limbii literare 125. Ceea ce s-a inițiat în secolul al XIX-lea din punctul de vedere al racordării românilor la lumea europeană civilizată trebuia să producă roade în secolul următor, pe de o parte, prin schimbarea mentalităților și, pe de altă parte, prin schimbarea modului de viață, a modului de comportare și de acțiune avînd perspectiva mediului european. Din păcate, asemenea schimbări s-au produs într-un grad nesemnificativ, iar consecințele au fost foarte reduse la nivelul
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
destulă vitalitate pentru a trezi interesul posterității. Mereu reînnoita întoarcere a dramaturgilor din toate timpurile la sursele teatrului antic, cu precădere la tragedia elină, arată forța de supraviețuire a unora dintre creațiile clasice, dincolo de schimbările inerente de gust și de mentalitate ale publicului. Ceea ce ne propunem să arătăm în această lucrare este că, alături de confrații lor de pretutindeni, destui autori dramatici români au găsit că merită să revină la Antichitate ca la un izvor fecund de inspirație. Bătrânețea și moartea unui
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
căruia dramaturgul i-a cerut să compună notița biobibliografică din deschiderea piesei Fântâna Blanduziei -, Alecsandri recita cu ușurință din Eneida. Textul piesei este însoțit de numeroase note redactate de autor care aduc lămuriri privitoare la istoria, geografia, instituțiile, obiceiurile, gastronomia, mentalitățile, mitologia, religia, superstițiile, sărbătorile, arhitectura și literatura vechii Rome. Astfel de precizări nu mai însoțesc și piesa Ovidiu, ceea ce nu înseamnă că documentarea autorului ar fi fost mai puțin riguroasă. Corespondența lui Alecsandri dovedește preocuparea sa de a-și procura
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
Louis Barthow 307. „Citește! Numai citind mereu creierul tău va deveni un laborator nesfârșit de idei și imagini.” Mihai Eminescu 308. „Cartea e un excitator, nu un transmițător al gândirii.” Nicolai Alexandrovici Rubakin 309. „Pătrunderea cărții e o funcție a mentalității cititorului. O carte produce un efect cu atât mai mare asupra cititorului cu cât organizația psihică a acestuia e mai aproape de aceea a autorului.” Nicolai Alexandrovici Rubakin 310. „Singura carte perfectă o scriam eu, dacă puteam!” Jules Renard 311. „Cărțile
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
de cauză. Am fost întrebat de către o persoană despre relevanța proiectului, ideea pe care o susținea fiind aceea că nu ne va lua nimeni în seamă. Este posibil să aibă dreptate, așa cum este posibil să nu aibă. Problema gravă este mentalitatea care se exprimă prin astfel de persoane, din păcate la o vârstă nu tocmai înaintată pentru a avea scuza formării în vechiul regim. Dacă am porni de la premiza inutilității exprimării unei opinii, nu am mai face nimic, lăsându-i pe
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
infrastructură și o minimă experiență în sfera politicii. Două decenii ne despart astăzi de momentul fondator al democrației românești, care, prin contradicțiile și misterele sale încă neelucidate, a lăsat o amprentă puternică asupra dezvoltării ulterioare a înstituțiilor politice și a mentalităților cetățenilor. În comparație cu starea în care se afla în decembrie 1989, se poate spune că România a parcurs un lung drum, ea fiind astăzi membră cu drepturi depline a Uniunii Europene și ocupând un loc stabil în structura NATO. Societatea românească
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
substanțială putere economică, alături de influența politică de care dispuneau anterior. În mod previzibil, stilul care s-a impus în sfera politică a fost unul excesiv de personalizat și confruntațional, marcat de interesele, adesea de scurtă durată, ale rețelelor clientelare și de mentalitatea pernicioasă a câștigătorului care ia totul, prea puțin sau deloc dispus la negocieri sau compromisuri rezonabile cu oponenții săi politici. Pentru o lungă perioadă, clivajele care au despărțit partidele politice au fost de natură preponderent ideologică, ceea ce a încurajat radicalismul
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
de specialitate în Anuarul Universității "Petre Andrei" din Iași (2006, 2008, 2009, 2010, 2011), în Sfera Politicii (noiembrie 2010, august 2011, decembrie 2011), în revista Transilvania (noiembrie 2011), în Jurnalul de Studii Juridice, (iunie 2011), în volumul colectiv Logos, Universalitate, Mentalitate, Educație, Noutate. Secțiunea Filosofie și Științe Umaniste. Conferință internațională, vol. 1, (2011, 2012). A coordonat (împreună cu Mihai Baciu) volumul Basarabia după 200 de ani (Editura Institutul European, Iași, 2012). Sorin BOCANCEA este Conferențiar universitar doctor și din 2012 este Decan
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
a rezistenței pe care o opun partidele democratice și guvernele acțiunilor acestor organizații rebele. Eșecul tentativelor autoritare și totalitare în statele Europei Occidentale și Septentrionale se explică deci, în primul rînd prin tradițiile democratice solide, înrădăcinate mai demult timp în mentalitatea colectivă din această parte a continentului, decît în mentalitatea germanilor și italienilor, dar și prin integrarea profundă a maselor în viața politică cît și a unor formațiuni democratice cuprinzînd clasa muncitoare și mari părți ale clasei mijlocii. În plus, nici una
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
guvernele acțiunilor acestor organizații rebele. Eșecul tentativelor autoritare și totalitare în statele Europei Occidentale și Septentrionale se explică deci, în primul rînd prin tradițiile democratice solide, înrădăcinate mai demult timp în mentalitatea colectivă din această parte a continentului, decît în mentalitatea germanilor și italienilor, dar și prin integrarea profundă a maselor în viața politică cît și a unor formațiuni democratice cuprinzînd clasa muncitoare și mari părți ale clasei mijlocii. În plus, nici una din țările în care se produce ofensiva totalitară nu
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
în orașe, unde, între cele două războaie "sălile de cartier" s-au înmulțit, fie la sate, unde în anumite regiuni ajung operatorii ambulanți (a se vedea primele secvențe ale spectacolului "Splendor" al lui Ettore Scola), acesta a contribuit la schimbarea mentalităților și a condițiilor de viață. Dezvoltarea sectorului industrial și al serviciilor, noul val al exodului rural provocat de război, apoi consecințele crizei care au determinat țăranii săraci și muncitorii din micile orașe să emigreze în marile aglomerații pentru a găsi
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
sînt deținătorii unor averi "imorale". Fenomenul nu este nou, numai că marile variații de creștere și de scădere înregistrate de patrimonii din cauza conflictului și a crizei, accentuează reacțiile provocate de repunerea în discuție a eticii burgheze tradiționale și hrănesc o mentalitate care, în majoritatea țărilor îi va împinge pe reprezentanții burgheziei și ai claselor mijlocii spre mișcarea extremistă de dreapta, spre antisemitism și spre fascism. Este oare posibil să afirmăm că trebuie să plasăm într-o opoziție fără nuanțe comportamentul ostentativ
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
spirituală". La început a fost o criză morală. Disprețul pentru viața oamenilor, contrastul între suferințele combatanților și lipsa de griji din spatele frontului, spectacolul averilor imense acumulate în cîțiva ani, uneori pe spinarea soldaților, toate acestea au lăsat cicatrici adînci în mentalitatea colectivității de a fi fost jucăria unor interese sordide în numele unor înalte principii, trezește sentimentul de revoltă împotriva moralei tradiționale bazată pe datorie și duce la reabilitarea gustului pentru plăcerea fără constrîngeri. Am văzut că această reacție s-a manifestat
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
era din nou prea devreme pentru ca axa Paris Bonn să poată servi drept forță motrice pentru procesul de integrare, ținînd cont de intransigența celor doi parteneri în numeroase probleme și de urmările încă dureroase ale Războiului Rece. Va trebui ca mentalitățile să se schimbe, mai ales în Franța, iar "destinderea" să ofere un cadru propice acțiunilor lor comune. Meritul politic al generalului în realitățile cu Germania, merit imens de altfel, este acela de a fi pregătit terenul și de a fi
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
Criza, fără consecințe de ordin politic și care, exceptînd Franța pe o perioadă scurtă a afectat în mică măsură viața internă a statelor, va avea urmări serioase (la care vom reveni în ultimul capitol al cărții) în ceea ce privește schimbarea moravurilor, a mentalităților și a culturii. Europa Occidentală nu este decît unul din terenurile pe care se dezvoltă ampla mișcare de contestare a capitalismului tehnocratic și a "societății de consum" întrupate de modelul american, el însuși lovit de o gravă criză de coeziune
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
în Țările de Jos de la 10 la 15 milioane (creștere record în CEE). Astăzi, încetinirea creșterii demografice a devenit un fenomen general, inclusiv în statele Europei de Est. Aceasta este consecința mai multor cauze legate în toate țările de schimbarea mentalității, de înmulțirea practicilor contraceptive, de scăderea numărului căsătoriilor, de modificarea rolurilor în interiorul cuplului etc. La toate acestea, în unele țări printre care figurează și Franța, se adaugă efectele unei "supramortalități" în special masculină produsă de accidentele rutiere, de alcoolism și
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
și se vor limita tot mai puțin la frontierele continentului nostru. Pentru acesta din urmă televiziunea și-a adus contribuția ei la o hegemonizare culturală care nu are decît aspecte negative. În bilanțul pasiv trebuie subliniată o anumită uniformizare a mentalităților conform unui model care a fost și rămîne încă în multe privințe cel al supraputerii nord americane. Înmulțirea și succesul serialelor care au fost prezentate de majoritatea televiziunilor din lume (Dallas, Santa Barbara, Mike Hammer etc.), omniprezența pe posturile de
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
atitudinile unui alt timp, de stiluri și concepții ale altor vremuri, care nu puteau fi oprite în loc. Și nici n-ar fi fost bine. Dar nostalgicele existențe sunt de condamnat? Ceea ce diferențiază o epocă de alta sunt în primul rând mentalitățile. Comportamentul, atitudinea, caracterul sunt esențiale, iar psihologia socială tinde spre etnologie și spre istorie. Psihologia ieșeanului a fost, într-o măsură, convingătoare și ocrotitoare în fața amalgamului de idei comandate, de locuri comune, de proliferarea heteroclită a opticii de diverse tipuri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
în istoria orașului Iași. Iași, Editura Cronica, 1998; Grigore T. Popa opera publicistică. Iași, Editura Omnia, 1999; Ctitorii prestigiului. Dicționar al personalităților Școlii medicale ieșene (1832-2004). Iași, 2004. MACARIE, Gheorghe. Ansamblul mitropolitan Iași. Iași, Editura Pim, 2004; Barocul arta și mentalitățile în artele vizuale ale epocii Vasile Lupu. Iași, Editura Cronica, 2005. MAFTEI, Ionel. Personalități ieșene, vol. 1-8, 1972-2006. MANTU, Lucia. Iașul. Note de primăvară (schițe), 1923. MĂNUCĂ, DAN. Scriitori junimiști. Iași, Editura Junimea, 1971; Pe urmele lui Mihail Sadoveanu. București
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
de viață american ("american life"). Globalizarea, dacă se produce, se desfășoară pe acest vector. Evident, interpretările lui Kellner coagulează o lectură critică, cu vizibile (și declarate, dealtminteri) intenții pedagogice. Rambo, de pildă, i se pare un text ideologic. El corespunde mentalității unui "președinte de la Hollywood", pus pe escapade militare, codificînd etosul militarist. Prin politica reprezentărilor și forță manipulativă, inculcînd la nivel subliminal o ideologie, spulberînd recordurile de box-office, tema militaristă (Rambo, Top Gun, ș.a.) propune o spectaculoasă metamorfoză: înfrîngerea din Vietnam
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
relevanța studiilor culturale într-o epocă postmodernă dacă acestea sînt produsul și expresia epocii moderne (pe care mulți teoreticieni postmoderni o consideră încheiată, impunîndu-se, așadar, necesitatea unor noi abordări ale culturii și societății, a unei noi politici, a unei noi mentalități etc.)? Diferiți autori de studii culturale folosesc discursul despre postmodernism, dar uită de obicei să ofere o discuție consistentă și dau termenului o multitudine de sensuri contradictorii. E greu de spus, așadar, care anume sens confuz și imprecis este avut
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
au fost ele prezentate în Platoon și alte filme cu tematică antirăzboinică). În aceste scenarii mitice, americanii personifică binele și inocența, iar comuniștii răul absolut; este tocmai înfățișarea luată de Reagan în fanteziile din perioada dinaintea relaxării internaționale și tocmai mentalitatea filmelor hollywoodiene clasice pe care o întruchipa Reagan. Această mentalitate Reagan/ Hollywood a deținut dominația politică și culturală în timpul mandatului Reagan și este necesară o analiză a contextului politic contemporan a filmelor hollywoodiene pentru a-i putea înțelege pe deplin
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]