9,547 matches
-
Accesul în această localitate se poate face pe calea ferată - între Ploiești (38 km) și Sinaia (25 km) sau pe șoseaua DN 1, între Ploiești (43 km) și Sinaia (24 km). Orașul este divizat în: Podu Vadului, Irimești, Surdești, Valea Morii, Valea Târsei, Breaza de Jos, Breaza de Sus, Ograda, Gura Beliei, Frăsinet, Nistorești, Podu Corbului, Gurgi, Corbeni și Capu Câmpului. Albia râului Prahova străbate localitatea de la nord la sud și desparte cartierele Podu Corbului, Nistorești și Frăsinet. Din punct de
Breaza () [Corola-website/Science/297019_a_298348]
-
care 35 de fete); două biserici (una în Comarnic, zidită de familia Bibescu în 1815, și una în Podul Neagului zidită de logofătul Pârvul Cantacuzino și de tatăl său, în 1661). Pe lângă acestea, în comună existau pe râul Prahova 3 mori, două fierăstraie și 2 fabrici de var hidraulic. Prin creșterea și extinderea localității principale, ea a înghițit mare parte din satele componente, în 1925 figurând în Anuarul SOCEC doar 6 sate: Comarnic, Ghiosești, Podu Cerbului, Poiana, Posada și Secăria. Satul
Comarnic () [Corola-website/Science/297044_a_298373]
-
ar fi Dealul Hoia (506 m), Dealul Gârbăului (570 m) ș.a. Odinioară în afara orașului, acum în interior însă, se află dealul Calvaria și dealul Cetățuia. Prin municipiul Cluj-Napoca trec râurile Someșul Mic și Nadăș, precum și câteva pâraie: Pârâul Țiganilor, Canalul Morilor, Pârâul Popești, Pârâul Nădășel, Pârâul Chintenilor, Pârâul Becaș, Pârâul Murătorii. Zona din jurul orașului este în mare parte acoperită cu păduri și ierburi. Pot fi găsite plante rare cum ar fi păpucul doamnei, stânjenelul, căpșunica, șerparița ș.a. Există două rezervații botanice
Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/296743_a_298072]
-
Pârâul Becaș, Pârâul Murătorii. Zona din jurul orașului este în mare parte acoperită cu păduri și ierburi. Pot fi găsite plante rare cum ar fi păpucul doamnei, stânjenelul, căpșunica, șerparița ș.a. Există două rezervații botanice cunoscute - "Fânațele Clujului" și "Rezervația Valea Morii". În pădurile din jurul orașului (cum ar fi Pădurea Făget sau Pădurea Hoia) trăiește o faună diversificată cu specii precum porcul mistreț, bursucul, vulpea, iepurii, veverițele. În rezervația "Fânațele Clujului" trăiesc exemplare de viperă de fânață, o specie destul de rară. O
Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/296743_a_298072]
-
Newton a petrecut aproape 5 ani, a avut, probabil, o mare influență asupra formării caracterului său, contribuind la însușirea matematicii, limbii latine și a teologiei, necesare pentru studiile universitare. Newton avea pasiunea de a construi jucării mecanice complicate, modele de mori de apă și de soare. Copilului îi plăcea să confecționeze zmeie, pe care, uneori, le înălța noaptea, agățându-le felinare de hârtie colorată și răspândind cu această ocazie, în glumă, zvonuri despre o nouă cometă. Soțul nepoatei lui Newton, Condwitt
Isaac Newton () [Corola-website/Science/296799_a_298128]
-
este acum un portretist renumit al curtenilor și negustorilor, execută de exemplu în 1533 celebrul portret dublu al ambasadorilor francezi Jean de Dinteville și Georges de Selve, care conține numeroase aluzii la exercitarea artelor liberale și surprinde cu ciudatul "memento mori" al unui craniu reprezentat prin anamorfoză. În 1536, Holbein primește titlul de pictor al curții regelui Henric al VIII-lea. Regele, care - precum se știe - își schimba frecvent soțiile, unele sfârșind pe eșafod, înainte de a se căsători pentru a patra
Hans Holbein cel Tânăr () [Corola-website/Science/301010_a_302339]
-
plaiul Buzău al județului Buzău, comună cu reședința în satul Nehoiu și formată din cătunele Albinari, Botele, Cătiașu-Ploscari, Curmătura, Fundătura, Fundu Nehoiului, Gura Cătiașului, Muscani, Nehoiu, Păltineni, Pâslari și Piatra, având în total 1920 de locuitori. În comuna Păltineni, 3 mori de apă, 2 făcae, o stână la Fundu-Nehoiului, 3 biserici (la Păltineni, Nehoiu și Curmătura) și o școală cu 28 de elevi în Păltineni. Reședința comunei era încă de pe atunci cătunul Nehoiu. În 1925, comuna Păltineni avea 2620 de locuitori
Păltineni, Buzău () [Corola-website/Science/301030_a_302359]
-
comuna făcea parte din plasa Sărata a județului Buzău și era formată din cătunele: Glodul, Haleș, Leiculești, Linia-Ciolanu, Pisculeni, Tisău, Sf. Gheorghe-Nou, Strejeni, Valea Caprei și Valea Rea, având o populație totală de 2650 de locuitori. În comună funcționau 6 mori, un făcău, o școală în Valea Rea și 7 biserici ortodoxe (inclusiv cele ale schiturilor Cetățuia și Ciolanu și mănăstirea Bradu). Tot atunci, pe teritoriul actual al comunei Tisău mai funcționa în aceeași plasă și comuna Grăjdana. Aceasta era formată
Comuna Tisău, Buzău () [Corola-website/Science/301047_a_302376]
-
era formată din satele Ulmeni (reședința) și Vâlcelele, cu 1230 de locuitori în total. Cele două sate se numeau înainte "Dara de Jos", respectiv "Dara de Sus". Comuna era una industrializată, în ea operând o fabrică de coniac și o moară cu aburi, precum și o școală cu 52 de elevi (din care 6 fete) în cătunul Ulmeni, și 2 biserici ortodoxe. În aceeași perioadă, pe actualul teritoriu al comunei mai era organizată în cadrul aceleiași plăși și comuna Clondiru, formată din cătunele
Comuna Ulmeni, Buzău () [Corola-website/Science/301050_a_302379]
-
și o biserică. Pe teritoriul actual al comunei, în aceeași plasă, mai funcționa pe atunci și comuna Albești, formată din cătunele Albești, Călțunașu, Cotuna, Udați și Lucieni, cu o populație totală de 1580 de locuitori. În comuna Albești funcționau o moară cu aburi, 4 stâne, o școală cu 35 de elevi și două biserici în satele Albești și Udați. Satul Bălaia (denumit pe atunci "Bălaia-Popești") făcea pe atunci parte din comuna Gherăseni. În 1925, Anuarul Socec consemnează cele două comune în
Comuna Smeeni, Buzău () [Corola-website/Science/301043_a_302372]
-
elevi înființată de stat în 1876, și o biserică datând din 1857. Restul satelor comunei actuale erau grupate în comuna Ștubeiu, aflată în plasa Grădiștea a aceluiași județ și având o populație totală de 717 locuitori. Comuna Ștubeiu avea o moară cu aburi, o mașină de semănat, două de secerat și patru de treierat; 2 școli și 3 biserici una la Fotin zidită de Ioan G. Ciurea în 1890, una în Ștubeiu zidită în 1838 de Alecu C. Nicolescu și a
Comuna Râmnicelu, Buzău () [Corola-website/Science/301035_a_302364]
-
al XIX-lea, comuna purta numele de "Bălțați", făcea parte din plasa Râmnicul de Sus a județului Râmnicu Sărat și era formată din cătunele Bălțați și Rubla (divizat pe atunci în Rubla Mare și Rubla Mică). În comună funcționau 5 mori de apă, 2 cu aburi, 2 biserici una la Bălțați, ridicată de locuitori în 1865 și alta în Rubla, ridicată în 1867 de locuitori, ambele la inițiativa preotului Ștefan Roșescu și o școală mixtă cu 56 de elevi. În anul
Comuna Valea Râmnicului, Buzău () [Corola-website/Science/301052_a_302381]
-
-lea, comuna purta numele de "Zgârciți", era reședința plășii Râmnicul de Sus a județului Râmnicu Sărat și era formată din cătunele Zgârciți, Topliceni, Cristinești, Poșta, Dărâmați și Plevna, cu o populație totală de 1770 de locuitori. În comună funcționau 5 mori de apă, 2 fierăstraie, o moară cu aburi, o mașină de treierat, o școală mixtă și 5 biserici ortodoxe. Pe teritoriul actual al comunei mai funcționau, în aceeași plasă, și comunele Băbeni și Dedulești. Comuna Băbeni avea în componență cătunele
Comuna Topliceni, Buzău () [Corola-website/Science/301048_a_302377]
-
era reședința plășii Râmnicul de Sus a județului Râmnicu Sărat și era formată din cătunele Zgârciți, Topliceni, Cristinești, Poșta, Dărâmați și Plevna, cu o populație totală de 1770 de locuitori. În comună funcționau 5 mori de apă, 2 fierăstraie, o moară cu aburi, o mașină de treierat, o școală mixtă și 5 biserici ortodoxe. Pe teritoriul actual al comunei mai funcționau, în aceeași plasă, și comunele Băbeni și Dedulești. Comuna Băbeni avea în componență cătunele Băbeni, Drăghești și Răducești, cu o
Comuna Topliceni, Buzău () [Corola-website/Science/301048_a_302377]
-
zidită în 1792 de arhimandritul Iacob, fostă biserică a mănăstirii Dedulești; o școală de băieți cu 36 de elevi, fondată în 1874 și care funcționa în casele fostei mănăstiri; precum și o cojocărie, o potcovărie, trei măcelării, 27 de rotării, 3 mori și o pivă. În 1925, comuna făcea parte din plasa Orașul și avea în componență satele Sgârciți-Topliceni, Dărmănești, Plevna, Poșta și cătunul Bărăști. Comunele Dedulești și Băbeni făceau parte din plasa Dumitrești; Dedulești avea în unicul său sat 1336 de
Comuna Topliceni, Buzău () [Corola-website/Science/301048_a_302377]
-
l -lV. O biserică , o stație peco pe DN ce unește buzău cu Brăila.Sat agricultor și fermier , principala activitate fiind crescut animalelor și agricultură . Având peste 350 capete de vaci , 1000 oi , și 40 căi. În trecut funcționau o moară de grâu și CAP - ul care ulterior a fost demontat de către locuitori localități. Ref. Sterian P Dumitru (Păcălici) paznic al vechiului CAP - " satul acesta nu va muri de foame atâta timp cât agricultură funcționează și oameni își vor munci pământurile .
Vizireni, Buzău () [Corola-website/Science/301055_a_302384]
-
Vinețișu, având în total 3030 de locuitori care locuiau în 675 de case. În comuna Nehoiașu funcționau o școală la Lunca Priporului, frecventată de 45 de elevi, 4 biserici la Nehoiașu, Jețu, Bâsca Rozilei și Cașoca, 58 de fierăstraie, o moară de apă, 16 făcae, 4 pive și o cășerie pe muntele Siriu. În 1925, comuna Nehoiașu avea 4028 de locuitori. În 1931, comuna Siriu s-a desprins din comuna Nehoiașu, având în compunere satele Bonțu, Broasca (reședința), Cașoca, Gura Siriului
Comuna Siriu, Buzău () [Corola-website/Science/301042_a_302371]
-
documente se arată că satul Borlova a fost răsfirat, până în 1770, pe lângă râul Borlova și râul Sebeșel, așa cum se află astăzi sălașurile prin țarina borlovenilor. Dovadă pentru aceasta stau obiectele găsite cu ani în urmă și păstrate: o piatră de moară la Cheia apei Borlova, temelia bisericii din valea apei Borlova, iar pe Sebeșel și acum se mai păstrează o fântână zidită, „fântâna din bătrâni”. Locurile unde au fost case sunt și azi împrejmuite cu ziduri de piatră, iar în mijlocul fostului
Borlova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301072_a_302401]
-
000 locuitori, printre care ruteni, români, germani și poloni. Evreii erau de meserie comercianți, croitori, tâmplari, dar aveau și profesiuni intelectuale (profesori, medici, farmaciști, avocați, contabili). Ei aveau în proprietate trei tăbăcării de piele, dar aveau în arendă proprietăți agrare, mori și distilerii de alcool. Conducerea comunității era deținută de un Consiliu Director format din patru persoane și de un Consiliu al Comunității din 12 persoane. În oraș, funcționa un Templu evreiesc, unde se țineau slujbe doar vineri seara, sâmbăta și
Storojineț () [Corola-website/Science/301068_a_302397]
-
capacitatea și începe sa produca fier forjat. În urma dezvoltării uimitoare a industriei miniere la Ciclova trebuie amintită și existența fabricii de bere, care prima dată este menționată în anului 1728. Vechea fabrică de bere s-a găsit nu departe de moara Seydl, chiar sub stînca, linga Biserica Romano-Catolică, unde și astăzi se văd ruinele ei. Întemeietorul fabricii de bere și a dinastiei Fischer a fost Johann Fischer cu soția sa Victoria Fitz, care a moștenit fabrica de bere în anul 1818
Ciclova Montană, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301075_a_302404]
-
biserica greco catolică și biserica baptista. obiective turistice: biserică rotonda, castel și locuința feudala, ruine restaurate pe dealul Oblita. Cetate cu val de pământ, ruine restaurate pe dealul Cetate, biserica ortodoxă pictată de pictorul Zaicu. Valea Mare rezervație naturală integrală, mori pe apă funcționale 6 din care 4 din lemn, clădiri și fântâni cu arhitectura conservata. În anul 1883 ia ființă corul din Ilidia iar în 1889 ia ființă fanfara instrumente păstrate de localnici până în ziua de azi Populație cu tentă
Ilidia, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301086_a_302415]
-
pentru monumente funerare, proprietari de cazane pentru țuică. Diversitatea acestor meserii arată faptul că localnicii se orientau după nevoile pieței. În prezent se mai practică puține dintre meseriile tradiționale. Cazane pentru producerea țuicii sunt acum în număr de 5, iar mori pe apă 3. Localitatea Bozovici este singura din România care are două ocoale silvice ("Bozovici" și "Nera"), pentru că beneficiază încă de o rezervă importantă de masă lemnoasă (11458 hectare de pădure). Localitatea dispune de o rețea de electricitate de 15
Bozovici, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301073_a_302402]
-
vânatul (sportul numărul 1 din Bozovici), fauna piscicolă, și nu în ultimul rând ospitalitatea almăjanului. De la cascada Bigăr (lângă paralela de 45 de grade) și până la Cheile Nerei, turistul bine îndrumat mai poate vedea păstrăvăria de pe Valea Minișului, pădurile seculare, morile de apă de la Rudăria (complexul mulinologic cel mai reprezentativ din România și cel mai mare din sud-estul Europei, intrat în patrimoniul european), barajul și lacul de pe valea pârâului Poneasca, lacul din spatele barajului de pe Valea Minișului, Poiana Gosnei. Pentru străinii care
Bozovici, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301073_a_302402]
-
marginea de SE a județului Caras Severin, în depresiunea Almăjului. Este situată între:44ș54’16’’ lat N la Lunca lu’ Brusu; 44ș43’30’’lat S la Vrapcioanea; 22ș2’29’’ long V; 22ș12’30’’ long E . Localitatea este cunoscută pentru celebrele mori de apă, vechi de sute de ani. Complexul Mulinologic de la Rudăria atrage numeroși turiști din țară și de peste hotare și sunt incluse în Patrimoniul UNESCO. Se învecinează la N cu Prilipeț, la S cu Munții Almăjului, la V cu Bănia
Comuna Eftimie Murgu, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301082_a_302411]
-
Svinecea. După unirea celor două izvoare, Rudarica Mare și rudarica Mică, râul parcurge 10 km printr-o vale splendida (Valea Rudaricii) și intră în localitatea care până nu demult îi purta numele. Albia râului este presărată cu un șirag de mori de apă, incepand cu Moară de la Tunel și sfârșind cu Moară din Țarina, mori care până în 1910 însumau un numar de 51, dar potopul din acea primăvară a luat 28 dintre ele, dar doi oameni au plătit și ei cu
Comuna Eftimie Murgu, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301082_a_302411]