8,622 matches
-
pictor a primit o educație aleasă, așa cum se obișnuia în familiile cu stare materială bună din acele vremuri. Se știe că pictorul a urmat școala românească din Șchei unde a învățat și limba greacă. Istoricul literar Barbu Theodorescu presupune în monografia dedicată acestuia, că Lecca ar fi urmat și cursurile Gimnaziului Săsesc din Brașov de unde a plecat la Blaj, similar fratelui său Dimitrie care a ajuns apoi, învățător în orașul natal. Barbu Theodorescu aduce ca argumente în supoziția sa, faptul că
Constantin Lecca () [Corola-website/Science/311240_a_312569]
-
stând aprecierile pe care Petrache Poenaru i le-a făcut. Pictorul a fost retribuit inițial cu 300 lei pe lună, cuantumul salariului fiind majorat din anul 1837 la 400 lei pe lună. Barbu Theodorescu îi face o caracterizare remarcabilă în monografia pe care i-a dedicat-o: Deși era mai tânăr, pictorul Lecca a fost profesorul care avea cultura cea mai vastă dintre toți profesorii craioveni. A fost o fire îndrăzneață și muncitoare, similar negustorilor brașoveni din rândul cărora a făcut
Constantin Lecca () [Corola-website/Science/311240_a_312569]
-
de altă parte, unele dintre compoziții sunt prea schematice și de câte ori a înfățișat caii ei au ieșit nereușiți, cu picioarele "înțepenite" și capetele "lipite" de trup, fără a da senzația de forță și de mișcare maiestuoasă. Barbu Theodorescu consideră în monografia sa că Lecca este mai vibrant și mai realist în opera lui, decât Dimitrie Bolintineanu în poezia pe care acesta a creat-o cu aceeași factură, tematică și inspirație. Cum amândoi aparțin curentului romantic, ei au căutat să poetizeze momentele
Constantin Lecca () [Corola-website/Science/311240_a_312569]
-
este compusă din fotografii, schițe, scrisori originale, articole de ziar, documente audio, publicații jubiliare precum și diverse caracterizări făcute de contemporani. Colaborând cu un alt nepot al artistului, Walter Myss, istoric de artă la Innsbruck, a purtat corespondență în vederea editării unei monografii despre Friedrich Mieß care nu s-a materializat din cauza riscurilor economice de editare în discordanță cu interesul restrâns al publicului. Proiectul lui Werner Horvath nu s-a realizat în timpul vieții sale, dar Muzeul de Artă Brașov a dedicat operei lui
Friedrich Mieß () [Corola-website/Science/311428_a_312757]
-
a fost ridicată probabil în anul 1742 în localitatea Mal din județul Sălaj. Lăcașul a ars în 1939. Trăsăturile lui cunoscute indică o asemănare foarte mare cu biserica de lemn din Ban și cu alte biserici sălăjene. Într-o veche monografie a Sălajului, biserica de lemn din Mal a fost datată în anul 1742. Dealtfel bătrânii apreciază că "„o fo vetye așe cam ca acee din Sârbi”", care datează tot din secolul 18. E posibil ca datarea să fi fost luată
Biserica de lemn din Mal () [Corola-website/Science/312314_a_313643]
-
în Luna de Sus (1922-1940/1944-1969); - Zaharie Rusu -mai 1947 -1 octombrie 1948, administrator parohial;. - Iosif Chertes (1969-1972), paroh în Luna de Sus; - Vasile Bonda (1972-2000), paroh în Luna de Sus; - Ionel Racolța (2000-2003); - Lucian-Alin Apahidean din 2003. Dacian But-Căpușan - Monografia satului Stolna Stolna, Cluj
Biserica de lemn din Stolna () [Corola-website/Science/312910_a_314239]
-
și a trăit un an la Paris (1909/1910). Reîntors în Transilvania, în anul 1912 își deschide prima expoziție proprie, urmată de ecouri favorabile. Pe lângă picturi, Morres a lăsat ca specialist contribuții prețioase la topografia artistică a Transilvaniei săsești. În "monografia Țarii Bârsei", apărută în mai multe volume, descrie bisericile săsești din Țara Bârsei. a murit la vârsta înaintată de 95 de ani în Codlea. Moștenirea sa a lăsat-o parohiei din Codlea, care în cinstea acestuia va constitui "Fundația Eduard-Morres
Eduard Morres () [Corola-website/Science/312967_a_314296]
-
lui Gheorghiev s-a concretizat în aproape 150 de lucrări publicate în reviste românești și din străinătate. Rezultatele științifice au avut un ecozu larg în rândul geometrilor din mai multe țări. Multe din ele figurează în teze de doctorat, în monografii, în tratate. La Tomsk, de exmplu, au fost efectuate mai multe lucrări și disertații inspirate din opera sa. În activitatea sa nu s-a manifestat ca un savant "izolat". Problemele abordate de Gheorghiev impresionează prin varietate, acoperind numeroase domenii ale
Gheorghe Gheorghiev () [Corola-website/Science/312970_a_314299]
-
a remarcat prin campania dusă pentru reorganizarea teatrelor naționale și a conservatoarelor de muzică și artă dramatică. A susținut necesitatea ca scriitorii și artiștii să fie sprijiniți de către stat. A fost un prețuitor al artelor plastice și a publicat câteva monografii ale unor artiști pe care i-a cunoscut și pe care i-a susținut în revista sa. În romanul, cu referiri autobiografice, "Marin Gelea", în care personajul principal îl prezintă pe arhitectul Ion Mincu, Petrașcu face o descriere a societății
Nicolae Petrașcu (scriitor) () [Corola-website/Science/310912_a_312241]
-
în 1964 a fost supraetajată căpătând forma de astăzi. Între anii 1952 - 1956, Primăria Racovița a funcționat în clădirea fostului proprietar David Olaru, vizavi de actualul "Magazin Sătesc", clădire expropiată pe considerentul că acesta era chiabur. Sursa: Cornel Lupea - "Racovița - Monografia unei străvechi așezări sibiene" Sursa: Cornel Lupea - "Racovița - Monografia unei străvechi așezări sibiene" Sursa: Cornel Lupea - "Racovița - Monografia unei străvechi așezări sibiene"
Administrația comunei Racovița () [Corola-website/Science/309497_a_310826]
-
Între anii 1952 - 1956, Primăria Racovița a funcționat în clădirea fostului proprietar David Olaru, vizavi de actualul "Magazin Sătesc", clădire expropiată pe considerentul că acesta era chiabur. Sursa: Cornel Lupea - "Racovița - Monografia unei străvechi așezări sibiene" Sursa: Cornel Lupea - "Racovița - Monografia unei străvechi așezări sibiene" Sursa: Cornel Lupea - "Racovița - Monografia unei străvechi așezări sibiene"
Administrația comunei Racovița () [Corola-website/Science/309497_a_310826]
-
clădirea fostului proprietar David Olaru, vizavi de actualul "Magazin Sătesc", clădire expropiată pe considerentul că acesta era chiabur. Sursa: Cornel Lupea - "Racovița - Monografia unei străvechi așezări sibiene" Sursa: Cornel Lupea - "Racovița - Monografia unei străvechi așezări sibiene" Sursa: Cornel Lupea - "Racovița - Monografia unei străvechi așezări sibiene"
Administrația comunei Racovița () [Corola-website/Science/309497_a_310826]
-
înmormântat în Cimitirul Pacea din fosta capitala a Moldovei. Prin Hotărârea nr. 97/2000 a Consiliului Local Siret, prof. Simeon Reli a primit post-mortem titlul de cetățean de onoare al orașului Siret, ca urmare a faptului că a scris prima monografie a acestei localități. În prezent, o stradă din Siret îi poartă numele. Profesorul Simeon Reli a publicat valoroase studii de istorie bisericească (îndeosebi privind Bucovina), de pedagogie, lucrări literare. Lucrările sale tratează în mod special istoria bisericească a Bucovinei, el
Simeon Reli () [Corola-website/Science/309547_a_310876]
-
dr. Petre Beșliu Munteanu a descoperit pe teritoriul comunei Racovița situl unei cetăți a cărei datări încă nu este cunoscută. P.B. Munteanu a început o campanie de atragere de tineri pasionați de istorie pentru a începe campania de cercetări arheologice. Monografii: Lucrări speciale și generale: Memorii: Arhive:
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]
-
populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Aici a mai fost descoperit un important tezaur, cu 300 monede romane, brățări, inele și alte obiecte din bronz. Este atestat documentar în anul 1278, iar mărturii istorice despre acestă așezare se regăsesc în Monografia lui Alexandru Märky 1332, conform căreia „Covăsânțul este la poalele muntelui Macra”. La 1333 este menționată Parohia și Biserica Ortodoxă a cărei ruină de turn s-a păstrat până astăzi. Localitatea Covăsânț poartă urmele unei comunități care a trăit pe
Comuna Covăsânț, Arad () [Corola-website/Science/310105_a_311434]
-
arhivele episcopiei româno - catolice din Oradea se amintește de satul Sacadat în anul 1532. Satul Borșa (în maghiară Borostelek) apare atestat documentar sub denumirea de Terra Borok (1249), iar Săbolciu (Mezoszabolcs,Szabolcs) sub denumirea de Terra Seu Poss (1256). În monografia județului Bihor din anul 1901 satul Sacadat apare sub denumirea maghiară de Zakadoth , despre care se spune că ar fi luat ființă în anul 1256. Comună Sacadat este situată pe Valea Crisului Repede , în partea de est a Municipiului Oradea
Comuna Săcădat, Bihor () [Corola-website/Science/310207_a_311536]
-
influența femeilor, private de activitate politică prin Codul lui Napoleon, dar care, din umbră, lucrează pentru a impune ceea ce își doresc. Satira unei societăți minate de scandaluri politice de sfârșit de secol XIX, romanul se constitue și într-o mică monografie a presei pariziene, în măsura în care Maupassant prezintă experiența personală de reporter. Așa încât ascensiunea personajului central al romanului poate fi comparată cu propria lui ascensiune. Bel-Ami respectă întru totul canoanele curentului naturalist, se circumscrie contextului geopolitic realist. De asemenea, este un roman
Guy de Maupassant () [Corola-website/Science/310249_a_311578]
-
prima dată creierului facultatea gândirii și simțirii, socotindu-l sediul sufletului, și au descris legăturile dintre creier și nervi. Descrieri ale diverselor boli neurologice se găsesc în scrierile lui Hippocrate. Deși Charles Bell scrisese deja în anul 1830 o substanțială monografie asupra sistemului nervos ("The nervous system of the body"), iar James Parkinson descrisese în 1817 semnele bolii care îi poartă numele, neurologia modernă își are originea în Franța, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Guillaume Duchenne de
Neurologie () [Corola-website/Science/310288_a_311617]
-
în Dicționarul geografic al județului Dorohoi că "satul Bașeu are 96 familii cu 495 suflete, .- parte din așezări sînt mai bune, altele mai slabe, unele au grădini, altele livezi, iar sătenii împroprietăriți aveau 280 ha și 69 ari". Într-o monografie întocmită în anul 1940 de învățătorul din sat, Vasile Turic, rămasă în formă de manuscris se arăta că: "Populația satului numără în total 158 familii, cu 904 locuitori din care 416 sînt bărbați și 488 femei. Unele familii sînt împovă
Bașeu, Botoșani () [Corola-website/Science/310335_a_311664]
-
tipografia „Concurența” din localitate, propune o variantă inedită: în vechime, orașul s-ar fi numit Plăieși și nu Ploiești, întrucât „"aici s-ar fi aflat un post permanent al plăieșilor lui Mihai Viteazul păzind granița spre Transilvania"” (Cf. Florica Dumitrica - "Monografii și publicații documentare privind orașul Ploiești", Sesiune de comunicări și referate - 29 mai 1971 - Arh. St. Pl., 1973, p. 179). Ioan Moruzi, pornind de la afirmația lui Nicolae Bălcescu - că aici ar fi fost încă din timpul lui Mircea cel Bătrân
Istoria Ploieștiului () [Corola-website/Science/310298_a_311627]
-
maestrul Cornel Medrea. Devine profesor de sculptură la Institutul de Arhitectură „Ion Mincu” din București, iar în anul 1964 i se acordă Premiul de Stat. După ce i s-a acordat Premiul de Stat, Editura Meridiane i s-a consacrat o monografie consistentă. În România a beneficiat de importante comenzi destinate spațiilor publice. Lucrări în țară: Basorelief pe fațada Operei Române din București, bustul lui Hristo Botev din Parcul Herăstrău, „Zimbrul” (sculptură în piatră inaugurată în 1969 în fața Gării Onești, mutată în
Ion Vlad (sculptor) () [Corola-website/Science/308985_a_310314]
-
Fundației Ethnos pentru mecenat artistic "datorită realizării Proiectului cultural "Roșcani-2000 "al Asociației „Morala Creștină” din Roșcani, proiect materializat în patru cărți:1 ) monografia etnofolclorică rurală, de N.A. Știucă & Co, "Roșcani, un sat pentru mileniul III", Editura Emia, Deva, 2000, 2) monografia Bisericii Ortodoxe Bunavestire din Roșcani, Dr. Zeno Karl Pinter "Roșcani - biserica, monument istoric," Editura Emia, Deva, 2001.3) Monografia istorică a localităților Roșcani, Mihăiești, Panc, Panc-Săliște, Dr. Vasile Ionaș, "Roșcani, file de istorie", Editura Emia, Deva, 2002 și 4) monografia
Ioan Ovidiu Muntean () [Corola-website/Science/309062_a_310391]
-
patru cărți:1 ) monografia etnofolclorică rurală, de N.A. Știucă & Co, "Roșcani, un sat pentru mileniul III", Editura Emia, Deva, 2000, 2) monografia Bisericii Ortodoxe Bunavestire din Roșcani, Dr. Zeno Karl Pinter "Roșcani - biserica, monument istoric," Editura Emia, Deva, 2001.3) Monografia istorică a localităților Roșcani, Mihăiești, Panc, Panc-Săliște, Dr. Vasile Ionaș, "Roșcani, file de istorie", Editura Emia, Deva, 2002 și 4) monografia cercetării arheologice exemplare a localității Roșcani, Dr. Sabin Adrian Luca, "Roșcani - cercetări arheologice", Editura Emia, Deva, 2004. De asemenea
Ioan Ovidiu Muntean () [Corola-website/Science/309062_a_310391]
-
monografia Bisericii Ortodoxe Bunavestire din Roșcani, Dr. Zeno Karl Pinter "Roșcani - biserica, monument istoric," Editura Emia, Deva, 2001.3) Monografia istorică a localităților Roșcani, Mihăiești, Panc, Panc-Săliște, Dr. Vasile Ionaș, "Roșcani, file de istorie", Editura Emia, Deva, 2002 și 4) monografia cercetării arheologice exemplare a localității Roșcani, Dr. Sabin Adrian Luca, "Roșcani - cercetări arheologice", Editura Emia, Deva, 2004. De asemenea, aprecierea publică pentru contributiile sale în domeniul preocupărilor stiințifice și ale scrisului s-a concretizat în Premiul APLER pe anul 2001
Ioan Ovidiu Muntean () [Corola-website/Science/309062_a_310391]
-
pentru cultura națională se dădea prin intermediul publicațiilor, atât în limba rusă cât și în ucraineană, așa cum au fost ziarele Оснoва ("Osnova = Baza") (1861 - 1862) a lui Kostomarov sau Черниговский листок ("Cernihovskii Listok = Foița Cernigovului") (1861 - 1863) a lui Leonid Hlibov, monografiile (biografia hatmanului cazac Bogdan Hmelnițki de Kostomarov, monografiile istorico-folcloristice Записки о Южной Руси ("Note despre Rusia sudică") ale lui Panteleimon Kuliș) sau abecedarele ( Буквар южноруксий = "Abecedarul rușilor de sud") de Taras Șevcenko). În gazeta "Osnova", Kostomarov a publicat influentul său
Ukazul de la Ems () [Corola-website/Science/309170_a_310499]