8,193 matches
-
pline, de laptele care susură În șiștare, de aerul serii care vibrează de geamătul greu al taurilor. Imaginația se deschide, bucuroasă, spre mit, opunînd (după un procedeu romantic răspîndit) acestei nemișcări pline zbuciumul erotic. Un factor de ocrotire și de mulțumire este căminul În sensul cel mai prozaic, templul unei instituții sacre: familia. Se va vedea atunci cînd vom analiza poezia dedicată erosului că Heliade pune la baza sistemului său de valori morale celula familiei, elogiază virtuțile conjugale și bucuria de
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
acul ceasornicului arată Începutul zilei, cînd stejarii se Înalță cu fală, „se Îndreptează”, ridiclnd brațele spre cîmpiile cerului. Orizontul e dulce, luminos, unda rîului e lină... Însă, iubitor de contraste și statornic În tristețe, poetul nu gustă nici acum deplina mulțumire. În spațiul idilic apar teribilele versuri: „Pui mîna p-a mea frunte și caut un mormînt .................................................................. Zic lumii un adio: iau lira și mă duc”... O figură a nestatorniciei se prefigurează, așadar În aceste versuri. Poetul este predestinat să rătăcească
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Și iarna pe fruntea lor. Iată, dup-a mea părere, Locul atîta dorit, Unde zile de plăcere, Zile scumpe am trăit. Frumoasă singurătate, Bunurile-adevărate În sinul tău le-am simțit: Pace, liniște, viață, Toate-acolo mă-nsoțea, Și din orice dimineață, Mulțumirea se năștea.” Grigore Alexandrescu are ochi agricol, natura lucrată Îi place. filtre livezi și saduri, aproape de unda armonioasă, ar trăi liniștit și În tăcere, departe de tiranie și de „tovarăși nelegiuiți”. Deocamdată valea trăiește În amintire. O privire stăruie În
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
mine numai primul vers... O dată venit În bune condiții, restul curge ca din izvor. Nădăjduiesc să-mi termin opera În cincisprezece zile dacă vreo nemulțumire neașteptată nu va veni să mă Întrerupă.” CÎnd termină FÎntîna Blanduziei scoate un „uf de mulțumire”, semn că tot mai plăcute sînt lenea, meditația la gura sobei sau voiajul prin Europa. La Paris, cînd este frig, plouă și bate vîntul, cum se Întîmplă la 21 iunie 1885, Alecsandri profită pentru a se deda „la cîteva ore
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
blîndețe. Un cumul de suavități care Îndepărtează orice sugestie de corporalitate. Femeia din poezia agasant galantă a lui Alecsandri este o ființă coborîtă din cer („fiică a luminii sosită de la cer”). Rostul ei este să fie adorată și să producă mulțumire: „Orice te zărește e mulțumit de viață”. Barthes spune că adorabil „est la trace futile d’une fatigue qui est la fatigue du langage. De mot en mot, je m’épuise à dire autrement la même de mon Image [... ] Ayant
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
focul ce Îl arde, dar nu scrie decît cînd vîlvătăile focului sînt mai mari și chinurile mai adînci. Liniștea, dacă există, paralizează talentul stihuitorului. Sporul la scris Îi vine cînd se deschide În fața lui priveliștea durerii. Și dacă este o mulțumire, o Împăcare a spiritului, acestea nu pot fi decît În scrierea care eliberează și afundă, totodată, sufletul, seduce obiectul și Înlănțuie și mai rău subiectul. În relația poezie - eros, un alt poet de Început, Barbu Paris Mumuleanu introduce (În prefața
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
exact: rațiunea lui nu funcționează decît ca să recunoască valabilitatea faimoasei rațiuni a sentimentului. Aceasta din urmă Îl Îndreptățește să dispere la infinit și, se va vedea de Îndată, să petreacă În disperarea lui, să scoată din durere un ce de mulțumire... CÎnd Zulnia dispare, indubitabil și ireversibil (Pe năsălie, 831, Octm. 15), Conachi nu schimbă prea mult această retorică a disperării. Vorbește, evident, lot despre sine și aproape În aceiași termeni. Mai laudă o dată frumusețea, nurul și hazul Zmărăgdiței (numele adevărat
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Iași. Lucrarea metodico științifică pentru obținerea gradului I în învățământul preuniversitar "Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieșene; valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic" este coordonată de domnișoara conferențiar dr. Carmen Gache, căreia și pe această cale îi aduc sincere mulțumiri. CAPITOLUL I SCURT ISTORIC 1.1 Scurt istoric asupra cercetărilor ornitologice în parcuri și grădini din România În literatura de specialitate, există puține lucrări care se referă la ornitofauna biocenozelor artificiale cuprinzând analiza calitativă și cantitativă a acestora. I. Korodi
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
coordonat de Sorin Bocancea, și consacrat nefericitului eveniment din Franța inceputului de an 2015. Public acestă carte cu reînnoită emoție și vie recunoștință pentru publicul cititor pe care l-am câștigat și (sper) păstrat în ultimii 17 ani ca autor. Mulțumirile mele speciale sunt adresate doamnelor Anca Untu Dumitrescu și Elena Uzier de la Editura Institutul European din Iași. Iași, 17 aprilie 2015 (Vinerea Luminată, sărbătoarea Izvorului Tamăduirii) De inlocuit! Antropologia, alteritatea și gândirea dialogală ,, El gândea în alte capete și în
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
de mediu asupra organismului, prezentăm cele 2 (două) forme speciale de stress care se manifestă și anume: 1. Eustress-ul ce a fost definit în anul 1974 de către Richard Lazarus ca fiind benefic, sănătos, pentru individ și care îi poate asigura mulțumirea și împlinirea dorite. Prefixul numelui provine din limba greacă și are înțelesul de „bine” sau „bun” și se referă la natura stresorului și nu la impactul acestuia, care acționează ca un impuls, ca un factor motivator; sub influența lui devenind
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru Trifu, Carmen Raluca Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/771_a_1655]
-
care lucrează muncitorii, numirile uneltelor, atmosfera de muncă care diferă de la o ramură de producție la alta, și mai ales să studieze omul nou, atitudinea lui nouă față de muncă. În numele tinerilor de la Școala Tehnică I.O.R., tov. Silvaci aduce mulțumiri scriitorilor pentru prezența lor În mijlocul muncitorilor și roagă pe poeți să vină mai des, dând În același timp sfaturi tinerelor talente, care se afirmă din rândurile muncitorimii. Un asemenea talent este tov. Geantă de la I.O.R. care a scris
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Din păcate, simțul autocritic (Ă) nu este deopotrivă de dezvoltat. Nagy Istvan a preluat și adâncit el Însuși multe din observațiile critice care i s-au făcut recentului său roman. (Ă). Tov. Szabedi Laszlo s-a mărginit să-și exprime mulțumirile care i s-a dat. (Ă); Tov.Baconsky s-a mulțumit să-și facă o autocritică formală, neconvingând prin aceasta pe nimeni că acordă importanța cuvenită criticilor care i s-au adus volumului său de versuri. Această atitudine neprincipială față de
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
multe informații despre performanță. Un comentariu ca : “ A fost bună trecerea peste gard ” (valoare), ai aplecat trunchiul la trecerea peste gard și ai coborât centrul de greutate (descriere)” , în mod cert îi oferă lui elevului informație , dar nu-i dă mulțumire. Este necesar ca feedback-ul să fie realizat în succesiunea valoare descriere corectare. Astfel după ce a fost apreciată execuția în ansamblu și au fost descrise elementele de biomecanică necesare acțiunii este necesar să se realizeze corectarea: data viitoare proiectează centrul
APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
de puține ori, să limpezească perspectivele neclare, să pună ordine în tumultul gândurilor și, în plus, să reclădească încrederea în rostul acestui demers, în clipele în care fiecare pas înainte părea să se împotmolească în păienjenișul neîncrederii. A le aduce mulțumiri nu are legătură decât cu datoria de onoare și buna-cuviință. Mulțumirile și gândurile noastre de gratitudine se îndreaptă către domnul profesor universitar doctor Gheorghe Iacob, coordonatorul acestei lucrări. Fără sprijinul, încrederea și competenta îndrumare a domniei sale această lucrare nu ar
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
tumultul gândurilor și, în plus, să reclădească încrederea în rostul acestui demers, în clipele în care fiecare pas înainte părea să se împotmolească în păienjenișul neîncrederii. A le aduce mulțumiri nu are legătură decât cu datoria de onoare și buna-cuviință. Mulțumirile și gândurile noastre de gratitudine se îndreaptă către domnul profesor universitar doctor Gheorghe Iacob, coordonatorul acestei lucrări. Fără sprijinul, încrederea și competenta îndrumare a domniei sale această lucrare nu ar fi existat. De asemenea, tot din cadrul Facultății de Istorie a Universității
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
îndreaptă către domnul profesor universitar doctor Gheorghe Iacob, coordonatorul acestei lucrări. Fără sprijinul, încrederea și competenta îndrumare a domniei sale această lucrare nu ar fi existat. De asemenea, tot din cadrul Facultății de Istorie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” Iași, datorăm călduroase mulțumiri domnului lector universitar doctor Ovidiu Buruiană. Știința domniei sale de a îmbina analiza rece, dar constructivă, cu erudiția numeroaselor sugestii și observații a înnobilat lucrarea de față, șlefuind cu răbdare multiplele asperități ale cercetării primare. Efortul nostru de documentare arhivistică a
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
sugestii și observații a înnobilat lucrarea de față, șlefuind cu răbdare multiplele asperități ale cercetării primare. Efortul nostru de documentare arhivistică a primit un consistent sprijin din partea conducerii Direcției Județene Bacău din cadrul Arhivelor Naționale. Pe această cale, dorim să aducem mulțumirile noastre directorului acestei instituții, domnul Vilică Munteanu. Nu în ultimul rând, autorul ține să aducă mulțumiri speciale membrilor familiei sale. Fiecare rând al lucrării este o mărturie a numeroaselor lor sacrificii. I. Bacăul și specificul orașului moldovenesc. Geneza, fizionomia urbană
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Efortul nostru de documentare arhivistică a primit un consistent sprijin din partea conducerii Direcției Județene Bacău din cadrul Arhivelor Naționale. Pe această cale, dorim să aducem mulțumirile noastre directorului acestei instituții, domnul Vilică Munteanu. Nu în ultimul rând, autorul ține să aducă mulțumiri speciale membrilor familiei sale. Fiecare rând al lucrării este o mărturie a numeroaselor lor sacrificii. I. Bacăul și specificul orașului moldovenesc. Geneza, fizionomia urbană, structura etnică și evoluția demografică I. A. Geneza orașului. Aprecieri critice cu privire la dezvoltarea urbanismului moldovenesc De
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
agricultorilor. Eligibilitatea era guvernată de condiționări simple, dintre care cele mai importante erau „să fie locuitor al orașului, să nu fie vreo bănuială asupra lui” și, în cazul în care acesta a mai lucrat în acea funcție, „să fi produs mulțumirea petiționarilor”. Situată în partea de Sud și Sud-Vest a orașului, moșia comunală (Țarina) se întindea pe o suprafață de aproximativ 300 fălci pământ arabil - 456 hectare. Având în vecinătate moșiile Letea, Mărgineni și Călugăra, aceasta a fost oferită târgoveților băcăuani
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
o să i-o sucesc și o să i-o învîrtesc pîn-o să i-o smulg din noadă, o să vezi tu, Flask! Ei și cînd o să se pomenească scurtat în felul ăsta, cred c-o s-o șteargă, fără a mai avea măcar mulțumirea de a-și simți coada între picioare. Ă Și ce-o să faci, Stubb, cu coada aia? Ă Ce-o să fac cu ea? Păi, o s-o vînd ca pe-o vînă de bou, cînd om ajunge acasă - ce altceva aș putea
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
de cafea, că harponiștii turnaseră ulei în căușurile astupate ale harpoanelor lor; într-un cuvânt, că totul fusese umplut cu spermanțet, în afară de buzunarele pantalonilor căpitanului, pe care acesta și le păstra pentru a-și vîrî mîinile, în semn de adîncă mulțumire. Pe măsură ce această norocoasă și veselă corabie se apropia de mohorîtul Pequod, auzeam dinspre teuga ei sunetele barbare ale unor tobe enorme; cînd s-a apropiat și mai mult, am văzut o mulțime de marinari adunați în jurul cazanelor uriașe, care, acoperite
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
scrisorile lui Alecsandri, după: V. Alecsandri, Scrisori, ediție de Il. Chendi și E. Carcalechi, Buc., 1904.î realizarea unor idealuri sociale și naționale. Talentele ei, mai toate, sunt absorbite de această luptă. Un C.A. Rosetti, care în Ceasuri de mulțumire făgăduiește atât de mult1 și care ar fi fost un adevărat poet, nu mai face literatură poetică. Ion Ghica, acel mare talent de prozator, se dedă cu totul politicii. Dacă C.A. Rosetti și I. Ghica s-ar fi născut
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Bun”, e implorată să nu se schimbe, să nu-și dea perfecțiunea de „târg temut, hilar / Și balcan-peninsular” pe o metamorfoză cât de promițătoare: „- Raiul meu, rămâi așa!” (Isarlâk). „Așa”, adică „într-o slavă stătătoare”. Acest Levant ideal, găsindu-și mulțumirea și justificarea în propria placiditate și stagnare, e, poate, „ultima Grecie”, acea Grecie impersonală și în afara istoriei, capabilă, după B., a face concurență „duratei curente”. Pitorescul anecdotic nu exclude așadar, în poemele narative barbiene, Ideea: dimpotrivă, se constituie ca un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285623_a_286952]
-
primit cu bunăvoință și interes de către teologi, credincioșii din parohii și alte categorii de cititori, care vor putea aprecia râvna, știința și mai ales credința vie, trăită de către cei ce au slujit la răspândirea Evangheliei pe meleagurile noastre strămoșești. Aduc mulțumiri celor ce au sprijinit tipărirea acestei cărți, spre folosul didactic și sufletesc al tuturor. I. DOI MARI MISIONARI ȘI PĂTIMITORI PENTRU HRISTOS LA DUNĂREA DE JOS: SFINȚII EPICTECT ȘI ASTION Încă din antichitatea creștină, MARTIROLOGIILE răsăritene redactate în limba greacă
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
în afara castrului roman, în cartierul marinarilor, ca doi cetățeni romani civili, adevărați peregrini. Acolo nu exista nimeni care să-i poată recunoaște. Iar după ce „sfinții, oameni ai lui Dumnezeu, și-au găsit locuință potrivită în orașul amintit, aduceau acolo mulțumire lui Dumnezeu prin faptele lor” iar atunci „puterea cerească a început să săvârșească, prin Sfântul Epictect, mai multe semne și minuni în ținutul sciților”. Cei doi veniți aici, mergeau „să ia apă din Dunăre”, deci Dunărea curgea pe lângă cetate, prin
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]