8,640 matches
-
1 AAUCMB ( log multiplicări/ ml ) Valoare plasmatică a ARN 70 ( −21 , 9) c HIV- 1 sub 400 multiplicări/ ml ( % ) a Populația expusă la tratament ( în intenție de tratament ) : Analiză observată b Diferența medie stratificată c Interval de încredere 95 % 1 Mutațiile principale au fost definite conform IAS USA ( International AIDS Society USA ) la momentul analizei inițiale , 2002 D30N , M46I/ L , G48V , I50V , V82A/ F/ T/ S , I84V , L90M . Dovada eficacității Agenerase neamplificat se bazează pe rezultatele a două studii clinice necontrolate
Ro_45 () [Corola-website/Science/290805_a_292134]
-
adenoamelor și carcinoamelor hepatocelulare observate în aceste studii nu a fost elucidat , iar importanța acestor efecte la om este incertă . Amprenavirul nu a fost mutagen sau genotoxic într- o serie de teste de genotoxicitate in vitro și in vivo , incluzând mutația inversă bacteriană ( testul Ames ) , testul pe limfomul de șoarece , micronuclei la șobolan și aberații cromozomiale ale limfocitelor periferice umane . În studii de toxicologie la animale adulte , majoritatea rezultatelor semnificative clinic au fost legate de tulburări la nivel hepatic și la
Ro_45 () [Corola-website/Science/290805_a_292134]
-
cu infecție cronică ( 1 μM = 0, 50 μg/ ml ) . In vitro În timpul experimentelor de treceri seriate in vitro au fost selectate tulpini de HIV- 1 cu sensibilitate scăzută la amprenavir . Reducerea sensibilității virusului la amprenavir a fost asociată cu apariția mutațiilor I50V sau I84V sau V32I+I47V sau I54M . 56 In vivo a ) Pacienți cărora nu li s- a administrat anterior IP sau TAR Notă : Agenerase nu este aprobat la pacienți cărora nu li s- a administrat anterior IP sau TAR
Ro_45 () [Corola-website/Science/290805_a_292134]
-
și fără administrare concomitentă de ritonavir , au fost evaluate diferite regimuri terapeutice . În cadrul acestor regimuri , analiza probelor când terapia a eșuat din punct de vedere virusologic a definit patru căi principale de rezistență : V32I+ 147V , 150V , 154L/ M și 184V . Mutații suplimentare observate care pot contribui la rezistență au fost : L10V/ F/ R , I13V , K20R/ T , L33F/ V , M36I , M46I/ L , I47V/ L Q58E , I62V , L63P , V77I , I85V și I93L . Când pacienții cărora nu li s- a administrat anterior TAR au
Ro_45 () [Corola-website/Science/290805_a_292134]
-
L , I47V/ L Q58E , I62V , L63P , V77I , I85V și I93L . Când pacienții cărora nu li s- a administrat anterior TAR au fost tratați cu dozele aprobate curent de fosamprenavir/ ritonavir , precum și în cazul altor regimuri cu IP potențatoare , cu ritonavir , mutațiile descrise au fost rareori observate . Șaisprezece din 434 pacienți netratați anterior cu TAR , cărora li s- au administrat fosamprenavir 700 mg/ ritonavir 100 mg de două ori pe zi în ESS100732 au prezentat eșec terapeutic din punct de vedere virusologic
Ro_45 () [Corola-website/Science/290805_a_292134]
-
li s- au administrat fosamprenavir 700 mg/ ritonavir 100 mg de două ori pe zi în ESS100732 au prezentat eșec terapeutic din punct de vedere virusologic până în săptămâna 48 , pentru 14 genotipuri izolate . Trei din 14 tulpini izolate au prezentat mutații rezistente la proteaze . Analiza genotipică a tulpinilor izolate de la 13 din 14 pacienți copii și adolescenți la care terapia a eșuat din punct de vedere virusologic , dintre 59 pacienți înrolați cărora nu li s- a administrat anterior IP , a demonstrat
Ro_45 () [Corola-website/Science/290805_a_292134]
-
la care terapia a eșuat din punct de vedere virusologic , dintre 59 pacienți înrolați cărora nu li s- a administrat anterior IP , a demonstrat modele de rezistență similare cu cele observate la adulți . b ) Pacienți tratați anterior cu IP Următoarele mutații au apărut la pacienții la care terapia a eșuat din punct de vedere virusologic , în studiile la pacienți tratați anterior cu IP , PRO30017 ( 600 mg amprenavir / 100 mg ritonavir de două ori pe zi în sub- studiul A și B
Ro_45 () [Corola-website/Science/290805_a_292134]
-
și B cu 80 , respectiv 37 pacienți ) : L10F/ I/ V , V11I , I13V , K20R , V32I , L33F , E34Q , M36I , M46I/ L , I47V , G48V , I50V , I54L/ M/ T/ V , Q58E , D60E , I62V , A71V , V77I , V82A/ I , I84V , I85V , L90M și I93L/ M . Următoarele mutații au apărut la pacienții la care terapia a eșuat din punct de vedere virusologic timp de 96 de săptămâni , în studiile la pacienți tratați anterior cu IP , APV30003 și extensia sa , APV30005 ( 700 mg fosamprenavir / 100 mg ritonavir de două
Ro_45 () [Corola-website/Science/290805_a_292134]
-
și APV29005 , 67 pacienți tratați anterior cu IP au fost tratați cu fosamprenavir / ritonavir și din 22 cazuri în care terapia a eșuat din punct de vedere virusologic , pentru care s- au izolat genotipuri , nouă pacienți au fost găsiți cu mutații proteazice provocate de tratament . Profilele mutaționale au fost similare celor descrise la adulții tratați anterior cu IP și cu fosamprenavir / ritonavir . Analizele bazate pe testarea rezistenței genotipice Sistemele de interpretare ale genotipului pot fi folosite pentru estimarea activității amprenavir / ritonavir
Ro_45 () [Corola-website/Science/290805_a_292134]
-
rezistenței genotipice Sistemele de interpretare ale genotipului pot fi folosite pentru estimarea activității amprenavir / ritonavir sau fosamprenavir / ritonavir la subiecții cu tulpini selectate rezistente la IP . Algoritmul ANRS AC- 11 curent ( Iulie 2006 ) pentru fosamprenavir / ritonavir definește rizistența ca prezența mutațiilor V32I+I47A/ V sau I50V sau cel puțin a patru dintre mutațiile : Companiile de diagnostic pentru testarea rezistenței au dezvoltat fenotipuri clinice separate pentru FPV/ RTV care pot fi utilizate pentru interpretarea rezultatelor testelor de rezistență . Rezistența încrucișată În timpul experimentelor
Ro_45 () [Corola-website/Science/290805_a_292134]
-
activității amprenavir / ritonavir sau fosamprenavir / ritonavir la subiecții cu tulpini selectate rezistente la IP . Algoritmul ANRS AC- 11 curent ( Iulie 2006 ) pentru fosamprenavir / ritonavir definește rizistența ca prezența mutațiilor V32I+I47A/ V sau I50V sau cel puțin a patru dintre mutațiile : Companiile de diagnostic pentru testarea rezistenței au dezvoltat fenotipuri clinice separate pentru FPV/ RTV care pot fi utilizate pentru interpretarea rezultatelor testelor de rezistență . Rezistența încrucișată În timpul experimentelor de treceri seriate in vitro au fost selectate tulpini de HIV- 1
Ro_45 () [Corola-website/Science/290805_a_292134]
-
pot fi utilizate pentru interpretarea rezultatelor testelor de rezistență . Rezistența încrucișată În timpul experimentelor de treceri seriate in vitro au fost selectate tulpini de HIV- 1 cu sensibilitate scăzută la amprenavir . Reducerea sensibilității virusului la amprenavir a fost asociată cu apariția mutațiilor I50V sau I84V sau V32I+I47V sau I54M . Fiecare dintre aceste patru modele genetice asociate cu reducerea sensibilității la amprenavir produce rezistență încrucișată la ritonavir , dar sensibilitatea la indinavir , nelfinavir și saquinavir se păstrează , în general . În prezent , există date
Ro_45 () [Corola-website/Science/290805_a_292134]
-
la ritonavir , dar sensibilitatea la indinavir , nelfinavir și saquinavir se păstrează , în general . În prezent , există date cu privire la rezistența încrucișată între amprenavir și alți inhibitori de protează pentru toate 4 căile rezistenței fosamprenavirului , fie singură sau în asociere cu alte mutații . Pe baza datelor de la douăzecișicinci pacienți netratați anterior cu antiretrovirale , la care a eșuat tratamentul cu fosamprenavir ( unul dintre ei prezentând rezistență inițială la lopinavir și saquinavir și altul la tipranavir ) căile rezistenței asociate cu amprenavir produc rezistență încrucișată limitată
Ro_45 () [Corola-website/Science/290805_a_292134]
-
din 24 tulpini izolate ) , saquinavir ( trei din 24 tulpini izolate ) și tipranavir/ ritonavir ( patru din 24 tulpini izolate ) . Dimpotrivă , amprenavir păstrează acțiunea împotriva unor tulpini selectate rezistente la alte IP și păstrarea acestei acțiuni ar depinde de numărul și tipul mutațiilor rezistente la proteaze prezente în tulpinile selectate . Numărul de mutații cheie care conferă rezistență la IP crește marcat cu durata administrării unui tratament care conține un IP ineficace . Se recomandă oprirea precoce a tratamentelor ineficace pentru a limita acumularea de
Ro_45 () [Corola-website/Science/290805_a_292134]
-
și tipranavir/ ritonavir ( patru din 24 tulpini izolate ) . Dimpotrivă , amprenavir păstrează acțiunea împotriva unor tulpini selectate rezistente la alte IP și păstrarea acestei acțiuni ar depinde de numărul și tipul mutațiilor rezistente la proteaze prezente în tulpinile selectate . Numărul de mutații cheie care conferă rezistență la IP crește marcat cu durata administrării unui tratament care conține un IP ineficace . Se recomandă oprirea precoce a tratamentelor ineficace pentru a limita acumularea de mutații multiple , care poate fi defavorabilă pentru un o terapie
Ro_45 () [Corola-website/Science/290805_a_292134]
-
rezistente la proteaze prezente în tulpinile selectate . Numărul de mutații cheie care conferă rezistență la IP crește marcat cu durata administrării unui tratament care conține un IP ineficace . Se recomandă oprirea precoce a tratamentelor ineficace pentru a limita acumularea de mutații multiple , care poate fi defavorabilă pentru un o terapie de salvare ulterioară . Este improbabilă apariția rezistenței încrucișate între amprenavir și inhibitorii de revers transcriptază deoarece enzimele țintă sunt diferite . Nu este recomandată utilizarea de Agenerase ca monoterapie , din cauza apariției rapide
Ro_45 () [Corola-website/Science/290805_a_292134]
-
1 AAUCMB ( log multiplicări/ ml ) Valoare plasmatică a ARN 70 ( −21 , 9) c HIV- 1 sub 400 multiplicări/ ml ( % ) a Populația expusă la tratament ( în intenție de tratament ) : Analiză observată b Diferența medie stratificată c Interval de încredere 95 % 1 Mutațiile principale au fost definite conform IAS USA ( International AIDS Society USA ) la momentul analizei inițiale , 2002 D30N , M46I/ L , G48V , I50V , V82A/ F/ T/ S , I84V , L90M . Dovada eficacității Agenerase neamplificat se bazează pe rezultatele a două studii clinice necontrolate
Ro_45 () [Corola-website/Science/290805_a_292134]
-
adenoamelor și carcinoamelor hepatocelulare observate în aceste studii nu a fost elucidat , iar importanța acestor efecte la om este incertă . Amprenavirul nu a fost mutagen sau genotoxic într- o serie de teste de genotoxicitate in vitro și in vivo , incluzând mutația inversă bacteriană ( testul Ames ) , testul pe limfomul de șoarece , micronuclei la șobolan și aberații cromozomiale ale limfocitelor periferice umane . În studii de toxicologie la animale adulte , majoritatea rezultatelor semnificative clinic au fost legate de tulburări la nivel hepatic și la
Ro_45 () [Corola-website/Science/290805_a_292134]
-
151 ] , Candida guilliermondii [ N=67 ] , Candida kefir [ N=62 ] , Candida krusei [ N=147 ] , Candida lipolytica [ N=20 ] , Candida lusitaniae [ N=80 ] , Candida parapsilosis [ N=215 ] , Candida rugosa [ N=1 ] și Candida tropicalis [ N=258 ] ) inclusiv izolatele cu rezistență multiplă prin mutații de transport și cele cu rezistență dobândită sau intrinsecă la fluconazol , amfotericină B și 5- flucitozină . Testarea sensibilității a fost făcută în concordanță cu o modificare atât a metodei M38- A ( pentru speciile de Aspergillus ) cât și a metodei M27-
Ro_163 () [Corola-website/Science/290923_a_292252]
-
151 ] , Candida guilliermondii [ N=67 ] , Candida kefir [ N=62 ] , Candida krusei [ N=147 ] , Candida lipolytica [ N=20 ] , Candida lusitaniae [ N=80 ] , Candida parapsilosis [ N=215 ] , Candida rugosa [ N=1 ] și Candida tropicalis [ N=258 ] ) inclusiv izolatele cu rezistență multiplă prin mutații de transport și cele cu rezistență dobândită sau intrinsecă la fluconazol , amfotericină B și 5- flucitozină . Testarea sensibilității a fost făcută în concordanță cu o modificare atât a metodei M38- A ( pentru speciile de Aspergillus ) cât și a metodei M27-
Ro_163 () [Corola-website/Science/290923_a_292252]
-
la un virus care folosește CXCR4 . Rezistența fenotipică : Graficele concentrație- răspuns pentru virusurile rezistente la maraviroc au fost caracterizate fenotipic prin curbe care nu au atins o inhibiție de 100 % în testele care utilizează diluții seriale de maraviroc . Rezistența genotipică : Mutațiile s- au concentrat la nivelul glicoproteinei gp din anvelopa virală ( proteina virală care se conectează la co- receptorul CCR5 ) . Poziționarea acestor mutații nu a fost consecventă între diferite tulpini virale . Astfel , relevanța acestor mutații pentru sensibilitatea virală la maraviroc , nu
Ro_170 () [Corola-website/Science/290930_a_292259]
-
care nu au atins o inhibiție de 100 % în testele care utilizează diluții seriale de maraviroc . Rezistența genotipică : Mutațiile s- au concentrat la nivelul glicoproteinei gp din anvelopa virală ( proteina virală care se conectează la co- receptorul CCR5 ) . Poziționarea acestor mutații nu a fost consecventă între diferite tulpini virale . Astfel , relevanța acestor mutații pentru sensibilitatea virală la maraviroc , nu este cunoscută . Rezistența încrucișată in vitro : Tulpinile virale HIV- 1 izolate în clinică și rezistente la inhibitori nucleozidici ai revers- transcriptazei ( INRT
Ro_170 () [Corola-website/Science/290930_a_292259]
-
diluții seriale de maraviroc . Rezistența genotipică : Mutațiile s- au concentrat la nivelul glicoproteinei gp din anvelopa virală ( proteina virală care se conectează la co- receptorul CCR5 ) . Poziționarea acestor mutații nu a fost consecventă între diferite tulpini virale . Astfel , relevanța acestor mutații pentru sensibilitatea virală la maraviroc , nu este cunoscută . Rezistența încrucișată in vitro : Tulpinile virale HIV- 1 izolate în clinică și rezistente la inhibitori nucleozidici ai revers- transcriptazei ( INRT ) , inhibitori non- nucleozidici ai revers- transcriptazei ( INNRT ) , inhibitori de protează ( IP ) și
Ro_170 () [Corola-website/Science/290930_a_292259]
-
din brațul cu TSO ) la care virusurile care folosesc CXCR4 au fost detectate la eșecul tratamenului . Această analiză a demonstrat că virusul CXCR4 a apărut mai curând dintr- un rezervor preexistent de virusuri care folosesc CXCR4 , nedetectat inițial decât din mutația virusului cu tropism pentru CCR5 prezent inițial . Analiza tropismului după eșecul tratamentului cu CELSENTRI la pacienți cu virus care utilizează CXCR4 , a demosntrat că populația virală a revenit la tropismul pentru CCR5 la majoritatea pacienților în cadrul supravegherii după întreruperea tratamentului
Ro_170 () [Corola-website/Science/290930_a_292259]
-
Entry ) . Activitatea reziduală in vivo pentru virușii cu valori PIM < 95 % nu a fost încă determinată . Rezistenta genotipică : Datorită variabilității ridicate a secvenței V3 și a numărului scăzut de probe analizate , nu a fost determinată până în acest moment prezența mutațiilor cheie ( bucla V3 ) . Studii efectuate la pacienți infectați cu virus cu tropism pentru CCR- 5 și care au fost tratațianterior Eficacitatea clinică a CELSENTRI ( în asociere cu alte medicamente antiretrovirale ) asupra nivelurilor plasmatice de ARN HIV și numărului de celule
Ro_170 () [Corola-website/Science/290930_a_292259]