9,631 matches
-
De altfel, cred că în ceea ce spune Rareș nu mai aud vocea unui tânăr ci a unui "bătrân", nu în sensul unui june bătrâncios și conformist, ci al unei gândiri mature și implicate. Fiecare poet și putem detalia cu exemple nenumărate are un poem identitar, cu care este "asimilat" și "renumit" de cititori, de către public. Spui Bacovia? Spui automat "Plumb"...! Spui Blaga? Spui "Eu nu strivesc corola de minuni a lumii". Spui Labiș? Spui "Moartea căprioarei". Spui Doinaș? Spui "Mistrețul cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
propună. Așa, la fine, de dragul bunei dispoziții, aș zice că eu sunt "Mainimicul", nu bibicul, nene. Oradea Piatra Neamț, ianuarie 2011 (Revista "Conta", nr. 5, 2011) Ion MUREȘAN Dragă Adrian, Întrebările tale vorbesc mult despre tine: numai după ce ai dat de nenumărate ori cu capul de răspunsuri, poți pune astfel de întrebări. Așadar, mă bucur că am primit, fie și în forma asta, vești despre poetul din tine: am aflat că el este bine și sănătos, adică viu. Și adevărat. Cât despre
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
de sare sau piper) la 2 ore. Nu este oare mai comod decât să citești o săptămână, ba mai mult, la o carte? Trebuie într-un fel sau altul să ne supunem realității. Fiecare poet și putem detalia cu exemple nenumărate are un poem identitar, cu care este "asimilat" și "renumit" de către cititori, de către public. Spui Bacovia? Spui automat "Plumb"...! Spui Blaga? Spui "Eu nu strivesc corola de minuni a lumii". Spui Labiș? Spui "Moartea căprioarei". Spui Doinaș? Spui "Mistrețul cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
năvălească" peste noi în regim de tsunami! Editurile, ieri ca și astăzi, nu înțeleg ce înseamnă un tânăr autor într-o bibliotecă. Cum îl putem noi promova. Achiziționăm volumul din librărie. Și atât. Fiecare poet și putem detalia cu exemple nenumărate are un poem identitar, cu care este "asimilat" și "renumit" de cititori, de public. Spui Bacovia? Spui automat "Plumb"...! Spui Blaga? Spui "Eu nu strivesc corola de minuni a lumii". Spui Labiș? Spui "Moartea căprioarei". Spui Doinaș? Spui "Mistrețul cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
eram în stare să bat la nici o ușă, să cer ceva pentru mine, mai degrabă m-aș fi plimbat o zi întreagă pe coridorul din fața acelei uși, reformulându-mi de zeci de ori în minte ce frază să rostesc, în nenumărate variante, dar mai ales găsindu-mi o mie de motive să amân ciocănitul la ușă și acea cerere, m-am învățat din anii lungi de sărăcie și umilință să mă mulțumesc cu ce am și să nu cer nimănui nimic
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
în recluziune, în spațiile agresive ale internatelor, căminelor, închisorilor, unde legea o face cel mai puternic, fie autoritatea dinafară, fie cea din grup. Asemenea celor singuri și ai nimănui, în spațiile închise în care am crescut, mi-am tăiat de nenumărate ori brațele cu lama, cum am văzut târziu că fac și cei din închisori, din reflexul dureros al izolării în mijlocul agresivității generale, când absența ocrotirii și dragostei se convertesc în regresul psihic de afirmare prin autodistrugere. Aș fi fost în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Dar nu prea Înalt. Și pe toată suprafața lui, de sus și până jos, cât ține muntele acela, este locuit. Cetatea veche și Ierusalimul cel nou se Întrepătrund. Este foarte frumos ca peisaj, dar și legendele despre trecutul lui sunt nenumărate. Sunt unicate. Despre sfințenia și istoria Ierusalimului vorbește o lume Întreagă . Eu spun ce-am văzut și am auzit. Doar o mică parte mi s-a descoperit, atât cât am putut Înțelege cu mintea și inima și cât a vrut
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
Monte. Iacob Dluski, episcop catolic polon, numit la 22 decembrie 1681, la recomandarea regelui Poloniei (Iași, 19 iulie 1683), nota următoarele: „Acum știu cu adevărat ce înseamnă să fii episcop al Moldovei, unde credința este puțină, afaceri sunt multe, primejdii nenumărate, necazuri nesfârșite”. El menționează patru localități în care preoții pot avea condiții de trai: Cotnari, Iași, Galați și Baia. Mai erau localități (Bacău, Trotuș, Huși, Bârlad) - nota episcopul - unde s-ar fi putut trăi „când se va întoarce lumea acasă
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
ruinătoare pentru Principate. Populația, fără deosebire de religie, din orașul Huși și din satele învecinate, din ținutul Fălciu și din întreaga Moldovă, era obligată să întrețină soldați din armata rusă. Această armată jefuia vistieria țării, iar ofițerii și soldații comiteau nenumărate abuzuri în casele românilor, unde erau găzduiți. Nu e de mirare, deci, că în mai multe rânduri, raportorii catolici anunțau Vaticanul că locuitorii din Huși s-au retras din oraș în zonele din preajmă, în păduri ori în sate, departe
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
se îndreptă spre Cuba "plutind de-a lungul coastei sudice a insulei". "Din oră în oră, în față, i se deschideau golfuri minunate și apăreau munți și râuri ce se vărsau în mare. Și, deoarece navigau foarte aproape de mal, vedeau nenumărați indieni în canoe. Credeau că erau trimiși ai cerului, le aduceau pâinea lor casabi -, apă, pește și tot ce aveau la îndemână. Indienii ofereau toate acestea creștinilor fără să ceară ceva în schimb, ca și cum ar fi socotit că fiecare lucru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
fiind Leopoldina "La honesta", cu care se spune că Papa ar fi avut "un asunto" o relație! Leopoldina a decedat la sfârșitul anilor 50' de cancer, Hemingway plătindu-i cheltuielile de înmormântare și fiind prezent și la cimitir! Vizitasem de nenumărate ori "Flori-dita" citind "Insule în deriva", operă postu-mă în care localul este scena unde apar multe personaje reale sau imaginare. Când am intrat prima oara "de-a adevaratelea" în bar, în decembrie 2003, împreună cu soția, am trăit emoția unei tinere
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
Brătianu, [ale lui] Lukasiewicz, Olga Florescu, Ionescu etc. Pe lângă scenele tragice, erau și comice. Astfel, casa d-nei Lukasiewicz, un model de instalație gospodărească, fusese ocupată de prințul Schaumburg-Lippe, fost secretar la Legația germană în timpul neutralității. Acesta golise cămara, trimisese acasă nenumărate borcane Rex cu conserve și dulcețuri și se bucura de cel mai modern confort, ba încă, în dorul de a face spirit, el și prietenii lui se îmbrăcau în hainele doamnei, puneau pălăriile ei și făceau bicicletă în pod! Găseau
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
au cercetat mai departe și i-au permis să lucreze la câmp. Era foarte deștept și-mi spuse: „Ei să nu cumva să afle că nu e d-a bună“. Astfel se explica mulțimea dezertorilor. Tot el îmi spuse că nenumărate trenuri cu soldați bulgari și turci, precum și convoaie de artilerie treceau spre București, venind de la Brăila. Toate femeile din sat blestemau pe germani care le luaseră ultimele vite. Vremea frumoasă, cerul albastru îmi făcură mult bine. A doua zi pornii
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Adesea mă gândeam cum vom pleca de acolo, după sfârșitul războiului, la întoarcerea alor noștri. În caz de fugă, la retragerea vrăjmașului, numai pentru Vintilică mi-era grijă. Cum să-l luăm? Liei îi păreau toate ușoare și își făcea nenumărate iluzii: șederea în mănăstire numai până la toamnă, după cum Vintilă îi spusese la plecare. [Era și inconștientă cu nemțoaica ei, nu-și dădea seama că prezența acelei femei acolo, cu noi, era un scandal și o primejdie.]( Ediția a II-a
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
de la Pantelimon sosea atunci cu un pachet de scrisori, jurnale și știri mai mult sau mai puțin autentice. Astfel, se vorbea de demisia lui Ionel și venirea lui Take Ionescu la minister, lucru pe care nu-l puteam crede; că nenumărate avioane bombardau Ber linul; că ofițerii germani primeau de acasă știri așa de rele, încât leșinau la masa mess-ului; în fine, exagerațiuni din care nu primeam decât jumătate, dar care destăinuiau dorințele publicului și atmosfera ce începuse să se formeze
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
fără rezultat, un medic pentru Vintilică, suferind de o erupție. Eu cerusem să pot veni într-un spital la București pentru a vedea un dentist; trimisesem chiar plombagiul căzut, ca piesă de convicție, și insistând asupra unei infecții probabile. După nenumărate demersuri și scrisori oficiale, au refuzat ducerea la București, dar au permis doctorului Fessler să vină prin propriile lui mijloace aici. Într-adevăr, cu multă bunăvoință și pot zice curaj, a sosit duminica viitoare într-o brișcă încărcată cu aparatele
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
oferindu-ne locuință, pentru un congres de obstetrică prezidat de el. Așteptai și invitațiunea nevestei lui, care nu întârzie. Primirăm, mai puțin ospitalitatea, preferând hotelul pentru libertatea mișcărilor noastre de turiști ageamii la Londra. Am fost încântați și mișcați de nenumăratele atențiuni ce avură. Erau instalați pe mare, într o casă din Westminster. Interiorul, plin de picturi frumoase, Raeburna, Romney, portretul doamnei Playfair de Sargent. Dânsa foarte elegantă și frumoasă, deși în vârstă, mai ales pentru mine, tânără pe atunci. Ne
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
conte spaniol, avuseseră partea cea mare. A lui, cu toate acestea, era încă impunătoare, dar cum îi putea ajunge cu gusturile de maniac castelan vânător, devenit proprietarul unuia din cele mai faimoase équipages din Franța, haită de câini celebri, cai nenumărați și tot ce decurge din acest fel de viață, fără a mai vorbi de soția obișnuită a delapida nu una, ci mai multe averi? Ba, la începutul războiului mondial, acest om, născut și trăit în străinătate, crescut în disprețul țării
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
schimba deodată menta litatea și mersul statului. Lumea este agasată, nu mai citește ce a auzit dimineața la radio și închide radio[-ul] când acesta reîncepe litania pentru a doua, a treia, a patra oară, precum aruncă ziarul când vede nenumăratele portrete ale lui Corneliu Codreanu, ridicat la rangul de erou național, și pe ale ilustrului său tată Zelinski, pe ale lui Horia Sima și Co. A sosit ziua când această comedie trebuie să înceteze și oamenii serioși să se pună
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
artă precum: Mircea Deac, Deliu Petroiu; artiștii plastici ca: Ciprian Radovan, Ion Sălișteanu, Vasile Savonea, Ion Murariu, Vasile Lucaci, Ioan Stendl, Nicolae Popa, Ion Brăileanu și alte persoane mai mult sau mai puțin cunoscute de publicul reșițean. De la TVR în nenumărate rânduri au poposit în orașul de pe Bârzava pentru a face reportaje despre artiști și arta plastică din județul Caraș-Severin binecunoscutul reporter Liviu Tudor Samuilă. Evenimentele și-au pierdut din intensitate după separarea membrilor Asociației Județene a Artiștilor Plastici în profesioniști
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
în același an, întemeiază cu un capital personal însemnat "Asociația pentru încurajarea junimii române la învățătură în străinătate". În 1858, îl vedem deputat al Divanului Ad-hoc din Moldova, situându-se pe pozițiile înaintate ale unioniștilor. După Unire, va fi în nenumărate rânduri deputat și senator în corpurile legiuitoare. În 1859, alcătuiește un proiect de organizare sanitară pe care îl va publica în 1863; în 1869 este numit profesor de medicină practică la Secția teologică a Seminarului Socola, iar doi ani mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
faptul că fondurile ospiciului erau totdeauna foarte sărace. Epitropia se îngrijea ca internările bolnavilor să fie suportate de instituțiile care trimeteau pentru internare pe acești bolnavi. În special cu Comisia Interimară a orașului Iași Epitropia a avut neînțelegeri prelungite. Există nenumărate dovezi ale acestui diferend. Alegem spre exemplu una singură: Epitropia ceruse plata unei sume de bani pentru o oarecare Negruți, din lași, la Golia. Președintele Comisiei interimare cu adresa nr. 4959 din 6 mai 1872, se adresează Epitropiei cu referire
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
începutul celui de-al XX-lea, populația Iașului a crescut foarte mult (între 1864 și 1881, de exemplu, această populație a crescut de trei ori). Această mișcare demografică a determinat numeroase inadaptări sociale, în capitală mișunând cerșetori, declasați și, desigur, nenumărați suferinzi. În această lume interlopă, psihiatria se afla în elementul ei. Ospiciul Galata a deținut și aici un rol de asistență psihiatrică, deși în aceste condiții nu putea asigura, nici pe de o parte, o rezolvare. Știm despre acest ospiciu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
cei mai minunați oameni".) A fost unul dintre cei mai reputați specialiști în igiena apelor, a călătorit în lumea întreagă, în zeci, sute de misiuni, în această problemă, încredințată lui de Organizația Mondială a Sănătății (O.M.S.). A străbătut de nenumărate ori, cu astfel de misiuni, toate regiunile "problemă" de pe cuprinsul pământului. Tratatul său de igienă a apei constituie pentru cititor descoperirea unui univers mirific, un fascinant studiu al geografiei medicale contemporane. Alte studii l-au consacrat drept unul dintre cei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
didactic pe cei trei oameni care și-au dedicat energia și priceperea nobilei cauze), cât și studenții au reușit totuși ca, într-o perioadă de mai puțin de un deceniu, să întemeieze la Iași o școală medicală universitară care, înfruntând nenumărate obstacole, să dăinuie până la vârsta venerabilă de 125 ani, cât va împlini în curând. Majoritatea profesorilor acestei prime generații erau formați, ca medici, la Paris. Este, de asemenea, interesant să observăm că atât în corpul didactic, cât și printre studenți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]