8,131 matches
-
unor lucruri. LAURENȚIU ULICI: Îmi pare rău că trebuie să-i contrazic pe Paul Tutungiu, pe Mira Iosif și pe Nicolae Mareș. Nu cred că este o piesă a violenței. Nu este nici o piesă a înstrăinării. Eset o piesă a neputinței un cuplu, cîndva, undeva, a dus o viață normală, a trăit normal, a ajuns, grație unor întîmplări oarecum banale (fiecare pe cont propriu, el cufundîndu-se într-un fel de automatism, de birocratism al existenței din care nu mai poate ieși
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
care venea să-i confirme vocația, a fost reprezentată pe scena Teatrului Național din Iași. Farsă tragică despre evaziune și alienare, piesa are rădăcini în actualitatea imediată, propunînd o radiografie într-o tonalitate tragicomică asupra unui cuplu conjugal copleșit de neputință, banalitate și ratare. Salvarea e căutată într-o invenție a imaginației, în acceptarea unui fals, în refugiul într-o zonă imaginară, într-o zonă a convenției. Locuind acest spațiu imaginar, cei doi soți simt însă acuta nevoie de evadare... în
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
celui de agresiune externă, declanșînd comportamente diferențiate, dar în egală măsură așezate sub semnul fricii care depersonalizează, a fost încredințat actorilor Constantin Popa Mihai, Ada Gârțoman-Suhar Maria, Emil Coșeru Val, Ruxandra Bucescu Irina. Un statut deosebit, pendulînd între revoltă și neputință, este cel al personajului Alex Adi Carauleanu. Cvartetul "familial" amintit evoluează expresiv și convingător, prilejuind, alternativ, momente solistice fiecăruia dintre interpreți, cu un ușor plus de frecvență pentru Ada Gârțoman-Suhar. Constantin Paiu ("Opinia", nr. 451, 1991) Regulamentul de bloc În
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
scară mult mai mare, a efectelor distrugătoare, mergînd pînă la anihilare, pe care le implică pierderea identității. Identitatea unui individ, a unei clase, a unui popor... Asistăm la un spectacol al alienării, trăit de unii cu demnitate sau cu resemnarea neputinței, cu speranța unei evadări, de alții cu umilința celor lipsiți de un sprijin interior, căutînd (și găsind, evident) justificări pentru prostituarea lor interioară. Ridicolă ne-ar părea această umilință, dacă n-ar fi a celor mai mulți dintre noi. Așa, e tragică
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
tot spui să aștept... să am răbdare... Să fiu tolerant...?! Ovidiu, tu știi, toleranța e un cuvînt care stă bine numai în gura lui Dumnezeu... Oamenii nu știu să fie toleranți... iar cînd sînt, sînt numai din frică... sau din neputința de a fi altfel... Și eu sînt tolerant... mai ales cu mine... Și mi-e rușine..." (Octav scos din "dialog" de venirea lui Costache care intră cu anevoie prin spărtura din gard) Marieta: Credeam c-o să intre vreo fantomă... Costache
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
se schimbă lumea! Costache: (știe ce spune) Crezi că se schimbă? Nu se schimbă... Octav: De ce? De frică? Costache: Și de frică Octav: De frica securității? Costache: Și de frica securității... Dar mai ales de frica de sine... și de neputință... de neputința de a schimba... Octav: E adevărat ce spui... sigur... dar trebuie să faci un efort... Costache: Hm! Cînd trăiești timp de 20-30 de ani, muncind într-un fel, bînd într-un fel, dormind, cîntînd, iubind, certîndu-te și împăcîndu-te
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
lumea! Costache: (știe ce spune) Crezi că se schimbă? Nu se schimbă... Octav: De ce? De frică? Costache: Și de frică Octav: De frica securității? Costache: Și de frica securității... Dar mai ales de frica de sine... și de neputință... de neputința de a schimba... Octav: E adevărat ce spui... sigur... dar trebuie să faci un efort... Costache: Hm! Cînd trăiești timp de 20-30 de ani, muncind într-un fel, bînd într-un fel, dormind, cîntînd, iubind, certîndu-te și împăcîndu-te într-un
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
În primul rând, avem prezentată tema darului, a datului inițial care este de origine divină. Cineva dispune sau nu de ceva, chiar din punctul de plecare. Nu poți să ți întreci propria condiția umană, nu te poți răzvrăti, față de propriile neputințe. Se poate trage o concluzie, mai ales pentru cei plasați în exterior (părinți și educatori): nu pretindeți de la alții peste putința lor de a da sau de a face. Natura umană are limite, de aceea e bine să fim conștienți
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
ei fiind automat asigurat, pescuitul reprezenta o activitate extrem de periculoasă și incertă. De unde și nivelul ridicat de anxietate asociat cu această din urmă activitate. Dezvoltarea practicilor religioase în sfera pescuitului avea funcția de a restaura echilibrul psihologic grav afectat de neputința în fața forțelor incontrolabile ale oceanului. Alfred R. Radcliffe-Brown (1965), pornind de la analiza unui alt tip desituații, avansează o interpretare a funcțiilor religiei care, în aparență opusă celei a lui Malinowski, în fapt, o completează. Funcția religiei este de a marca
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
sunt interpretate ca expresie a unor dispute dogmatico-religioase, ci reprezintă haina ideologică a unor conflicte social-economice între clasele sociale ale epocii. Filosofia clasică germană, cu particularitățile sale teoretice, este explicată, într-o oarecare măsură, ca sublimare în planul ideii a neputinței sociale și politice a burgheziei germane, ca expresie a tendinței sale spre compromis politic și ideologic cu feudalismul. Metoda analizei ideologice, una dintre contribuțiile cruciale ale lui Marx, reprezintă un exemplu tipic de reducție structurală. Psihanaliza s-a constituit aproape
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
are la dispoziție posibilități de perfecționare), un asemenea feedback poate bloca funcționarea sistemului. Informațiile și cunoștințele despre procesele negative incontrolabile, despre limitele de principiu ale activității sociale sunt de natură, în anumite contexte structurale, să genereze sentimente de frustrare, de neputință, de demoralizare (lipsa de sens a acțiunii), având drept rezultat accentuarea conflictelor și chiar blocarea acțiunii. Înțelepciunea populară remarcă faptul că, uneori, „creșterea cunoașterii înseamnă creșterea durerii”. Centrarea excesivă a sociologului practician pe problemele pe care sistemele le percep a
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
acela de a procura materialuri adevăratei istorii a omenirii, aceea care ar fi formulată de „legile sociologice”. Însă noi credem că istoria este prin ea Însăși o știință, cu toate că nu poate formula legi ale dezvoltării, care sunt, după noi, cu neputință, din motivul foarte firesc că dezvoltarea Împinge fără Încetare la lumina zilei fapte nouă și că, după cum o recunoaște dl Bouasse, nu există nici o regulă pentru descoperirea faptelor nouă, apoi istoria ne mai Învață că cunoștința faptelor În adevăr nouă
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
El tămăduind bolile, cărora le este supus neamul oamenilor, Îl mai socotește pe El om și nu Dumnezeu? Căci curăța leproși, făcea șchiopii să umble, deschidea urechile surzilor, dădea vedere orbilor și alunga pur și simplu toate bolile și toată neputința de la oameni. Iar din acestea oricine putea vedea dumnezeirea Lui. Căci cine, văzându-L dând cuiva ceea ce-i lipsea prin naștere și deschizând ochii orbului din naștere, nu ar fi înțeles că Lui îi era supusă nașterea oamenilor și că
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
au putut născoci învierea idolilor lor, nevenindu-le în minte nicidecum că e cu putință ca după moarte să învie trupul din nou. Această închipuire le-ar fi fost de altfel aprobată, pentru că, cugetând astfel, ar fi dat pe față neputința idololatriei lor și ar fi recunoscut puterea lui Hristos, ca să se cunoască și din aceasta că e Fiul lui Dumnezeu. (Sf. Atanasie cel Mare, Tratat despre întruparea Cuvântului și despre arătarea Lui nouă, prin trup, cap. VI, L, în PSB
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Tratat despre întruparea Cuvântului și despre arătarea Lui nouă, prin trup, cap. VI, L, în PSB, vol. 15, p. 147-148) „Care dintre oameni a învățat după moarte, sau chiar viețuind încă, despre feciorie, și n-a socotit că e cu neputință virtutea aceasta între oameni? Dar Mântuitorul nostru și Împăratul tuturor, Hristos, a pus atâta putere în învățătura Sa, despre aceasta, că și copiii care nu au ajuns la vârsta cunoscătoare a legii au făgăduit viața în feciorie, care e mai
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
despărțirea egoistă și orgolioasă de Dumnezeu pentru că a fost cea mai mare coborâre (chenoză) a Celui mai presus de toate, a Fiului lui Dumnezeu făcut om ca să poată primi moartea noastră. Dracii, individuațiunile pervertite de extrema mândrie, și-au dovedit neputința față de această smerenie. (n. s. 111, p. 148) 28 putut străbate vreodată așa de departe, încât să ajungă și la sciți și la etiopieni, sau la perși, sau la armeni, sau la goți, sau la cei de care se spune
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
diavolului și a dracilor, războindu-i pe aceștia cu fecioria și cu virtutea sufletului. Iată o dovadă a dumnezeirii Mântuitorului: ceea ce n-au putut învăța oamenii de la idoli au învățat de la El. Iar aceasta este o nu mică dovadă a neputinței și nimicniciei idolilor. Căci cunoscându-și dracii neputința lor, ațâțau odinioară pe oameni să se războiască între ei, ca nu cumva, încetând să se certe între ei, să se întoarcă împotriva dracilor.25 Căci, fără îndoială neluptându-se între ei
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
cu fecioria și cu virtutea sufletului. Iată o dovadă a dumnezeirii Mântuitorului: ceea ce n-au putut învăța oamenii de la idoli au învățat de la El. Iar aceasta este o nu mică dovadă a neputinței și nimicniciei idolilor. Căci cunoscându-și dracii neputința lor, ațâțau odinioară pe oameni să se războiască între ei, ca nu cumva, încetând să se certe între ei, să se întoarcă împotriva dracilor.25 Căci, fără îndoială neluptându-se între ei, ucenicii lui Hristos se rânduiesc prin purtările și
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
aceasta chiar și numai gândindu-ne am huli pe Dumnezeu. Or, e lucru limpede pentru oricine că amândouă aceste alternative ascund în sine un lucru nebunesc și nelegiuit. Căci nu se potrivește nici să spui că Dumnezeu a înaintat de la neputință la putință, dar nici că, având putința s-o facă, totuși ar fi neglijat ori ar fi amânat să nască Înțelepciunea! Acesta-i temeiul pentru care, din clipa în care L-am cunoscut pe Dumnezeu, L-am cunoscut ca Tată
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
timp. Căci în acest caz timpul ar fi împăratul. Nu e timp înaintea Lui, ci El este mai înainte de orice timp. Eternitatea timpului face ca toată realitatea să fie relativă, să se desfășoare în timp, să aibă în ea o neputință de a ajunge la o desăvârșire... (n. s. 22, p. 169) 35 Tâlcuirea Pr. Stăniloae: Sunt la prezentul permanent arată că nu a fost cândva când n-a fost, sau va fi, dar încă nu este, ci e veșnic. (n.
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
crease, mai văzând și răutatea covârșitoare a oamenilor, care crescuse pe încetul împotriva lor înșiși, încât ajunsese de nesuferit și, în sfârșit, văzând că toți oamenii erau supuși morții, − S-a milostivit de neamul nostru și S-a îndurat de neputința noastră. Și pogorând la stricăciunea noastră și nesuferind stăpânirea morții prin care se pierdea ceea ce a făcut și se nimicea lucrul Tatălui Său privitor la oameni, Își ia trup, un trup care nu e străin de al nostru. Căci nu
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
să înțelegi lipsa unei deosebiri și egalitatea în privința slavei”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Despre necunoașterea lui Dumnezeu, cuvântarea IV, p. 94) „... Și iarăși va să vină cu slavă...” „Să ne trezim, cât putem, prea iubiți frați, din somnul vechii neputințe în care am căzut și să veghem la păstrarea și îndeplinirea învățăturilor Domnului. Să fim așa cum ne-a poruncit El zicând: Să fie mijlocul vostru încins și opaițele aprinse și voi asemenea oamenilor care așteaptă pe stăpânul lor când vine
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
p. 344) „Cum va putea, oare, limba omenească să enumere binefacerile pe care ni le-a făcut nouă Dumnezeu? Dacă binefacerile acestea sunt atât de multe și așa de mari, apoi cu mult mai mari și cu mult mai cu neputință de rostit prin cuvânt sunt bunătățile făgăduite celor ce au mers pe calea virtuții, după mutarea lor de aici în veacul viitor! Fericitul Pavel, ca să ne înfățișeze în câteva cuvinte măreția lor covârșitoare, spune: Acelea pe care ochiul nu le-
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
n-a văzut, urechile n-au auzit și la inima omului nu s-a suit? (I Cor. 2, 9)”. (Sf. Grigorie de Nyssa, Marele cuvânt catehetic sau despre învățământul religios, cap. 40, în PSB, vol. 30, p. 345-346) „Este cu neputință să intre cineva în cetatea sfinților, să se odihnească și să domnească în veci, la nesfârșit, cu împăratul, evitând suferințele, calea cea strâmtă, aspră și cu multe încercări”. (Sf. Macarie Egipteanul, Cele cincizeci de omilii duhovnicești, omilia XII, 5, în
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
XI, 3, în PSB, vol. 34, p. 136) „Întrebare: Oare la înviere toate mădularele înviază? Dumnezeu așa a promis (că toate vor învia) și la El toate sunt cu putință; însă pentru slăbiciunea și mintea omenească acest lucru pare cu neputință. Că după cum Dumnezeu, luând colb și pământ, a alcătuit o altă natură, pe aceea a trupului, cu multele lui elemente, ca: păr, piele și oase, care nu se aseamănă cu pământul; și după cum un ac, pus în foc își schimbă
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]