8,467 matches
-
în Munții Aninei, între confluența pârâului Comarnic cu Carașul și comuna Carașova. au statut de rezervație naturală în cadrul Parcului Național Semenic-Cheile Carașului din care fac parte. Cheile Carașului sunt o formațiune de tip chei situate in Munții Aninei, între confluența pârâului Comarnic cu râul Caraș și comuna Carașova. Cheile Carașului fac parte din rezervația naturală în cadrul Parcului Național Semenic-Cheile Carașului, acest parc având o suprafață totală de circa 36.214 ha, cuprinzând foarte multe rezervații naturale precum: Cheile Carașului, Peșterile Comarnic
Cheile Carașului () [Corola-website/Science/313485_a_314814]
-
este o arie protejată de interes național situată pe raza Parcului natural Grădiștea Muncelului-Cioclovina. Situată pe valea pârâului Ponor, satul Ohaba-Ponor, la baza abruptului Fruntea Mare. Primii exploratori ai porțiunilor de la intrarea peșterii au fost T. Ionescu și F. Schadler în 1929. Ulterior, I. Gherman a străbatut aproximativ 700 m în interior cu ajutorul unei bărci, publicând descrierea traseului
Peștera Șura Mare () [Corola-website/Science/313780_a_315109]
-
în 1825 de John McDonald (cunoscut sub porecla de "Long John"), este una dintre cele mai vechi distilerii autorizate din Scoția, și este o atracție turistică populară în Fort William. Apa utilizată la fabricarea băuturii provine din Allt a' Mhuilinn, pârâul care curge de pe circul nordic al lui Ben Nevis. Berea organică „Ben Nevis” 80/- este, însă, fabricată în Bridge of Allan lângă Stirling. „Ben Nevis” este o anglicizare a numelui muntelui în gaelică, "Beinn Nibheis". Cuvântul "beinn" este cel mai
Ben Nevis () [Corola-website/Science/313858_a_315187]
-
peșteri. La peștera "Jgheabul lui Zalion" se poate ajunge: Peștera de la Izvorul Tăușoarelor are o dezvoltare de 16.107m și o adâncime de 461,6m (cea mai mare diferență de nivel din România). Ea drenează în subteran cursul epigeu al pârâului Izvorul Tăușoarelor. Galerii lungi și nu de puține ori înguste leagă sălile mari ale acestei peșteri tinere și active ce adăpostește relativ puține formațiuni carstice Se remarcă apariția a numeroase anthodite de gips și aragonit a căror elemente depășesc uneori
Tăușoare-Zalion (complex carstic) () [Corola-website/Science/313968_a_315297]
-
sunt grupate în așa fel încât au aspectul unor crizanteme de piatră. Interesantă este și apariția unor depozite aluvionare stratificate, groase (peste 10m), care colmatează unele diaclaze ale peșterii. Studiul acestora este deosebit de important pentru paleoclimatologie. Este situată aproape de izvoarele Pârâului Orbului, afluent de stânga al Văii Seci. Accesul se face de pe Valea Telcișorului iar în subteran se pătrunde pe o galerie descendentă care debușează într-un aven îngust ce nu depășește 3m, dar are o adâncime de 44m. Jgheabul lui
Tăușoare-Zalion (complex carstic) () [Corola-website/Science/313968_a_315297]
-
ajuns până în Dalmatia. Grupul sudic după ce a străbătut Moldova și Muntenia, a pătruns în Transilvania. Cărturarul armean Kirakos (Guiragos) scria: „Oastea adunată de Béla al IV-lea, concentrată la poalele unui deal și între apă smârcoasa provenită din dezgheț a pârâului Sajo, a fost înconjurată că o turmă de berbeci de o haită de lupi și aproape în întregime nimicita. Au pierit aici de săgețile tătarilor cinzeci de mii de ostași, printre care banderiile alcătuite în majoritate din români, în frunte
Invazia mongolă în Ungaria și în spațiul românesc () [Corola-website/Science/314859_a_316188]
-
Principalele fluvii și râuri sunt: Tietê, Paraná, Paranapanema, Grande, Turvo, Peixe, Paraíba do Sul, Piracicaba, Pardo, Moji-Guaçu, Jacaré-Pepira și Jacaré-Guaçu. Teritoriul statului aparține aproape în întregime bazinului hidrografic al fluviului Paraná, excepții făcând râurile și fluviile câmpiei litorale și unele pârâuri din Serra do Mar. Clima statului este predominant tropicală în nord, tropicală de altitudine în centru și Valea Paraíbei și subtropicală în sud. În câmpia litorală se întâlnește climă tropicală umedă. Cea mai scăzută temperatură înregistrată vreodată a fost de
São Paulo (stat) () [Corola-website/Science/314966_a_316295]
-
zona platoului se face pe văile pâraielor Jgeab și Sărat, pe DC respectiv DC. Platoul este situat între 424 și 607 m altitudine, fiind delimitat de râul Slănic la sud, râul Jgheab la est, râul Meledic la nord și de Pârâul Sărat la vest. Datorită substratului geologic miocen, la limita dintre zonele montană și subcarpatică au apărut formațiuni de cute diapire cu sâmburi de sare aquitaniană. Zona are astfel ca substrat argile și gresii de cuvertură, pe molasă salmastră a unui
Platoul Meledic () [Corola-website/Science/320406_a_321735]
-
De aici pe traseul bandă galbenă și punct roșu, pe marginea Gropii de la Bârsa se ajunge la Ghețarul de la Bârsa. Din acest loc urmând marcajul punct galben se ajunge la Peștera de la Zăpodie. Intrarea este foarte aproape de punctul în care Pârâul Zăpodiei se pierde la baza unui perete de 20 m înălțime. Zona de la intrarea în Peștera de la Zăpodie, pe o lungime de 78 m, a a fost cartată și explorată în anul 1952 de catre I. Viehmann si M. Bleahu. Clubul
Peștera Neagră-Zăpodie () [Corola-website/Science/320462_a_321791]
-
Neagră, drenează bazinul închis Ștevia Lupii, pâraiele central-sudice din Groapa de la Bârsa, ca și rețeaua de doline din jurul Ghețarului de la Focul Viu. Cursul Nordic drenează Ghețarul de la Bârsa și toate dolinele și pâraiele central-nordice din Groapa de la Bârsa. Face excepție Pârâul Zăpodie, care se drenează printr-o peștera proprie, Ponorul Zăpodie. Intrarea în Peștera de la Zăpodie se află la altitudinea de 1090 m. Este o intrare largă, de 8 pe 4 m, prin care se intră în peștera ce are o
Peștera Neagră-Zăpodie () [Corola-website/Science/320462_a_321791]
-
maximă a peșterii. O altă galerie ce pleacă din Sala Argilei este Marele Meandru, un labirint compicat din care se desprinde Galeria Marilor Lacuri care dă acces printr-o săritoare de 16 m la Cursul Sudic. Acesta drenează un puternic pârâu subteran. În aval el înaintează câteva sute de metri formând marmite și cascade succesive. În amonte dimensiunile galeriei sunt impresionante, pe alocuri atingând 45 m lățime și 45 m înălțime. Întreaga gamă de formațiuni carstice poate fi întâlnite aici, stalactite
Peștera Neagră-Zăpodie () [Corola-website/Science/320462_a_321791]
-
George și Kate, care pescuiau somon la gurile râului Klondike, ei s-au întâlnit cu Robert Henderson din Nova Scotia care căuta aur pe râul Indian. La 16 august 1896, grupul Skookum a găsit un zăcământ aluvial de aur în pârâul Bonanza din Yukon. Nu se știe cine a făcut descoperirea, unele relatări spunând că a fost Kate Carmack, în timp ce altele îi dau credit lui Skookum Jim. George Carmack a fost oficial trecut drept descoperitor al filonului, deoarece revendicarea proprietății s-
Goana după aur din Klondike () [Corola-website/Science/323423_a_324752]
-
temeau că alți mineri nu vor recunoaște o revendicare a unei femei sau a unui băștinaș, într-o perioadă cu puternice atitudini discriminatorii și rasiste. Vestea s-a răspândit și în alte tabere de mineri din valea Yukonului. Rabbit Creek, pârâul în care s-a descoperit pentru prima oară aur, a fost ulterior botezat „pârâul Bonanza”. Pâraiele Bonanza, Eldorado și Hunker au fost rapid revendicate de mineri care lucrau și înainte pe pâraie și albii de pe râurile Fortymile și Stewart. Vestea
Goana după aur din Klondike () [Corola-website/Science/323423_a_324752]
-
unui băștinaș, într-o perioadă cu puternice atitudini discriminatorii și rasiste. Vestea s-a răspândit și în alte tabere de mineri din valea Yukonului. Rabbit Creek, pârâul în care s-a descoperit pentru prima oară aur, a fost ulterior botezat „pârâul Bonanza”. Pâraiele Bonanza, Eldorado și Hunker au fost rapid revendicate de mineri care lucrau și înainte pe pâraie și albii de pe râurile Fortymile și Stewart. Vestea a ajuns în Statele Unite în iulie 1897 în momentul maxim a unei importante serii
Goana după aur din Klondike () [Corola-website/Science/323423_a_324752]
-
lemn „ Adormirea Maicii Domnului” din cadrul Schitului Lepșa este așezată în centrul incintei mănăstirii de maici, fiind refăcută între anii 1930-1936, pe același amplasament, după ce biserica veche a ars în 1929. Figurează pe Lista Monumentelor Istorice din anul 2010 . Pe valea pârâului Lepșa a fost înălțată biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului" a Schitului Lepșa, monument istoric cod LMI VN-II-m-B-06514, pe locul unei biserici ce datează de la sfârșitul sec. XVIII (1780). Schitul s-a bucurat de o administrație autonomă, dar și de
Biserica de lemn din Mănăstirea Lepșa () [Corola-website/Science/323452_a_324781]
-
Brehoaia, după numele unui alt vechi proprietar pe nume Brehoiu. Alexie Anastasiu Jevalexi a cumpărat această moșie, după unele surse, de la un anume Leon Vasiliu care era din târgul Nicorești. După 1865, denumirea satului a fost schimbată în Călmățui, după pârâul Călmățui (afluent al Siretului) ce curgea prin apropiere. În anul 1868, după moartea ctitorului, întreaga moșie a revenit nepotului său, Dimitrie (Tache) Petre Anastasiu (1836-1900), de profesie jurist. Acesta a fost o importantă personalitate a epocii, îndeplinind demnități publice cum
Biserica Sfântul Dimitrie din Călmățui () [Corola-website/Science/323996_a_325325]
-
Războiului de Independență al Statelor Unite ale Americii, în care forțele revoluționare ale generalului George Washington au învins forțele britanice lângă Princeton, New Jersey. În seara zilei de 2 ianuarie 1777, Washington, Comandantul Armatei Continentale, a respins un atac britanic în bătălia de pe Pârâul Assunpink la Trenton. În acea noapte, el a evacuat orașul, a ocolit armata generalului Lord Cornwallis, și a atacat garnizoana britanică din Princeton. Generalul Hugh Mercer, din Armata Continentală, s-a întâlnit cu două regimente conduse de locotenent-colonelul Charles Mawhood
Bătălia de la Princeton () [Corola-website/Science/319379_a_320708]
-
pentru a ataca armata de de oameni a lui Washington. Washington a trimis soldați pentru a hărțui britanicii și pentru a le întârzia înaintarea. Aproape de înserare, britanicii au ajuns la Trenton. După trei tentative eșuate de a traversa podul peste pârâul Assunpink, dincolo de care se aflau principalele întărituri americane, Cornwallis și-a anulat atacul până a doua zi. În timpul nopții, Washington a convocat un consiliu de război și și-a întrebat ofițeri dacă să rămână să lupte, să încerce să traverseze
Bătălia de la Princeton () [Corola-website/Science/319379_a_320708]
-
fugit spre Philadelphia. Marșul a fost dificil, întrucât o parte din drum trecea printr-o pădure deasă, pământul fiind acoperit cu gheață, caii alunecau, iar oamenii cădeau prin gheața subțire în lacuri. În zori, armata s-a apropiat de un pârâu denumit Stony Brook. Ei au urmat cursul acestui râu cale de o milă, până când acesta s-a intersectat cu drumul poștei dintre Trenton și Princeton. La dreapta de acest drum, însă, mai era un drum nefolosit care traversa ferma lui
Bătălia de la Princeton () [Corola-website/Science/319379_a_320708]
-
de fier și trei monede din sec II e.n. Se pare că acest castru a încetat să mai fie folosit de îndată ce se ridicase cel de la Bumbești, la o distanță de 800 m spre sud. Castrul și-a luat denumirea după pârâul cu același nume ce trece pe lângă el și este distrus în cea mai mare parte de calea ferată Tg-Jiu - Petroșani și de gropile unei cărămidării. Situl arheologic de la Bumbești- Jiu oraș "Vârtop”, din Epoca romană, este înscris în Lista monumentelor
Situl arheologic din epoca romană de la Bumbești Jiu - quot;Vârtopquot; () [Corola-website/Science/319481_a_320810]
-
m drum comunal, Str. Eternității, sat Mărgineni; Refacere 150 m drum comunal, Str. Vânătorului, sat Mărgineni; Refacere 150 m drum comunal, Str. Bisericii, sat Valea Budului; Refacere 500 m drum comunal, str. Bogdanești, sat Trebes Refacere 2 podețe sat Tocila, pârâul Tocila; Refacere 2 punți pietonale sat Mănăstirea Cașin, pct. Tudorache și pct. Moraru; Refacere 5 poduri sat Mănăstirea Cașin, pct. Eroi Melania, pct. Tapalaga, pct. Gosper, │ │ │ │ │pct. Zarnescu, pct. Cenac și pct. Bogatu; Refacere 2 punți pietonale sat Mănăstirea Cașin
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273298_a_274627]
-
pietonale sat Cernu, pct. Ciocan Sorin și pct. Caraban; Refacere podeț tubular, sat Cernu, pct. casa parohială; Refacere 50 m drum local (Str. Primăverii), oraș Slănic-Moldova Refacere pod beton armat, Slănic-Moldova, pct. Biserica Catolică; Refacere 3 podețe cartier Cerdac, pct. Pârâu Muncel, pct. Str. Florilor Demeter Ion și │ │ │ │ │pct. Str. Florilor Demeter Lucian Refacere 2 poduri, cartier Cerdac, pct. Școala nr. 3 și pct. Str. Păcii; Refacere 50 m drum local sat Cucuieți, pct. Popovici Constantin; Refacere pod lemn pe structură
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273298_a_274627]
-
23 Refacere ulița Rodoreasa pe 0,1 km sat Băuțar Refacere ulița Frasina pe 0,25 km, sat Bucova │ │ │ ├────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤ │5 │Decolmatare în aval și amonte, inclusiv subtraversare podeț pe o lungime de 0,2 km, pe Refacere mal partea stângă pârâu Valea Mare, în 3 locații (domeniul public al comunei │ │ │ │ │Buchin), în lungime totală de 70 m, în sat Poiana, ce afectează terasamentul DC 13 Refacere pod, sat Prisian A fost reabilitată din fonduri guvernamentale și a ieșit din termenul de
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273298_a_274627]
-
în zona Nemnis Refacere uliță colaterală zona Recea Scurta Păltiniș - 1,1 km, Scurta Frântura - 0,3 km, Refacere DJ 715 pe raza Comunei Buciumeni Refacere poduri distruse, sat Balota de Sus │Comuna Murgași │ 146 Refacere pod avariat, sat Gaia, Pârâul Gearmatalui Refacere podeț, sat Balota de Jos, strada Bejeanu Mare Refacere podeț, sat Gaia Refacere Construcție hidrotehnică - canal colectare ape pluviale - sat Balota de Sus Str. │ │ │ │ │Trandafirilor - 0,05 km; Str. Crângului - 0,6 km; Str. Recoltei - 0,3 km
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273298_a_274627]
-
km; DC87 - 0,12) și sătești │Comuna Brăhășești │ 33 1 buc. Refacere carosabil DC 83 de la intersecție DJ 125 la Băile Madicsa: 0,3 km Reparații drum de exploatare zona Csergo: 1 buc. Refacere carosabil DC: Elsohegy, Tohely, Oltfalva: DC Pârâul Mare - 4 buc.; DF Juhod și DF Szilas, proprietate u.a.t. - 7 buc.; sat Ocna de Sus - 1 │ │ │ │ │buc.; total - 8 buc. Refacere drumuri sătești în satele Șoimușu Mic și Săcel - 2,5 km Refacere infrastructură de apărare pârâul
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273298_a_274627]