9,218 matches
-
șerpii și sabia răzbunătoare sînt ca să piardă pe necredincioși" (Sir. 39, 36), "vai vouă, bărbați nelegiuiți, ...de veți muri, spre osîndă va veți osebi" (Sir. 41, 1l-l2). Din Isaia este extrasă profeția adresată mîndrelor fiice ale Sionului: "Și atunci în loc de parfum va fi miros de putrefacție" (Isa. 3, 24), iar din Ieremia, cuvîntul Domnului: "voi face cuvintele Mele un foc în gura ta, și poporul acesta lemne, și focul le va mistui" (Ier. 5, 14)". Pe ele se întemeiază paginile despre
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
urbane. Și dacă va intra în delir, le va distruge cu cel mai natural entuziasm, și probabil cu sentimentul delicios că a pus cu totul mîna pe dînsele și izbutește, în sfîrșit, să se sature de ele. Pentru moment cumpără parfum și pudră; asta nu însemnează că n-ar fi gata să renunțe, de hatîrul unui chef social formidabil, la săpun, la drum de fier, la telegraf, medic, școală, la toate fleacurile urbane, la care se uită așa de des el
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
dăm deoparte aceste îngălbenite flori de hîrtie ceruită, aflăm alt strat în care imaginația este autentică și originală. Cîte un vers-două, o imagine inedită, ne fac să ne gîndim (critica s-a gîndit de mult!) la Eminescu și Macedonski. Acel "parfum de roze și ambrozie" sau valurile de aur, mărgăritare, purpură, roze și diamant, revărsate din cerul zilei de amarant (comentate de I. Negoițescu) anticipează pe parnasienii, estetiștii, coloriștii noștri". Poemele sale sudice sînt un adevărat serai poetic - cum metaforic le
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
lumea otomană, atît de contestata în epoca romantică. O reabilitează atît de mult încît face din ea un paradis al voluptăților molatice, al spețelor vegetale suave, al reliefurilor armonioase. Un mic univers, strîns în jurul unui lac enorm, un univers de parfumuri, culori, unde totul invită la lux și voluptate: aer parfumat, ceață azurată, valuri transparente, acrobația delfinilor, pasiuni fatale, desfătări dulci, dulci...". Simțualist în toată fibra sa lirică, Bolintineanu are ca țintă dominantă seducția, indiferent prin ce mijloace retorice. Un poem
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
în natură sau în sine, răbufnind numai dacă îi este încălcată demnitatea, tulburat câteodată de o iubire pătimașa a cărei amintire o păstrează în suflet că pe o comoară de preț, bucuros de tovarăși, înclinat spre a povesti întâmplări cu parfumul vremurilor de demult, căci “Mie mi-a păcut totdeauna să beau vinul cu tovarăși. Numai dragostea cere singurătate...” Opere reprezentative: Povestiri - volumul de debut; povestirile În drum spre Hârlău, Păcat boieresc, Bordeienii din volumul Dureri înăbușite; Hanu-Ancuței (în care cele
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_93485]
-
o simplă recitare de formule mecanice, adevărata rugăciune este o stare mistică, în care conștiința este absorbită în Dumnezeu. Această stare nu este de natură mentală, intelectuală. Oamenii simpli îl simt pe Dumnezeu la fel de firesc cum simt căldura soarelui sau parfumul unei flori. Dar Dumnezeu, care este atât de accesibil celui care știe să iubească, rămâne ascuns celui care nu reușește să-L simtă și să-L înțeleagă. Gândirea și cuvântul nu sunt suficiente atunci când e vorba de a-L descrie
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
mai mare a murit în locul ei - "sacrificiu prin transfer"144 - d-na Moscu își va jertfi, la rândul ei, fiica mai mare; există un paralelism creat de cuplurile de surori, de moartea surorii mai mari. Tot de imitație ține și parfumul de violete din arsenalul seducției exercitate de Domnișoară (de unde, efectul de miros sufocant, "insuportabil" pentru simțurile lui Egor): în limbajul florilor, violeta este simbol al modestiei, răbdării, devotamentului, pudorii, un mesager a ceea ce vrea să pară Christina: Nu e adevărat
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
drept un tablou al interiorității, al subiectității pure în afirmarea condiției sale definitorii, ci și ca orizont scufundat al posibilului în așteptarea manifestării: " Nu știu dacă afară-i lumină sau întuneric,/ dacă anină vrun cântec despre-nceputuri,/ dacă se plimbă parfumuri subțiri sau duhori ucigașe". Din perspectiva închisă a unei imposibile vederi, totul e încă posibil, exterioritatea există, intuibilă dincolo de hotarele eului întors în sine. Căci dacă ea nu ar fi, nici interiorul nu s-ar putea defini, delimita de întreaga
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
Întâia apariție (ibidem, pp. 6-10), "insula minune" ce străbate întregul ciclu poetic și care întruchipează Patmos-ul utopic al lui mundus imaginalis. Acolo "e locul poetului" (XVI. Poporul nălucă, ibidem, p. 38). 9 "E, pentru a recurge la o comparație, precum parfumul florilor pe care nu le vedem, dar care, "arătându-ni-se" ca semn neașteptat, deja deschide orizontul unui semnificabil, spune ceva înțelegerii noastre despre florile nevăzute care îl emană. Aici, într-adevăr, a intui înseamnă a nu vedea, a ști
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
parte dintre medici se orientează, fără rezervă, spre „redescoperirea” efectelor certe ale plantelor medicinale. În viitorul apropiat se impune ca dealurile rămase Încă golașe și erodate, colinele necultivate și luncile cu exces de umiditate să capete o 8 eficiență maximă, parfum și diversitate coloristică. Treptat, Întreaga floră Înconjurătoare va trebui să devină „aurul policolor și parfumat al Naturii”, În care se vor regăsi izvoarele de sănătate, trasmise din moși-strămoși, Încă din timpurile imemoriabile. x x x Prezentul volum, cu detalii botanice
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
de unire, între două ființe, ca pentru a-și feri capul și coada de contopirea în nedistincția mijlocului și a și le reașeza la distanța cuvenită, dătătoare lucrurilor de măsura-i. Și mai învățase pe propria-i piele exalând delicate parfumuri egiptene de nemurire că, la dulcele venin cu care-și imobilizează prada, nu există alt remediu decât găzduirea și copleșirea turbulentului oaspete cu toate darurile ospeției, până ce se ghiftuiește într-atât încât să plece singur. Spre a-l îmblânzi, trebuie
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
Mongol. Cultivator divinizat, Ginghis Han a canalizat cea mai mare parte din resursele lumii eurasiatice a timpului respectiv afară din mâinile prin care izvorâseră, înspre acea gingașă gradină suspendată în șaua cailor, care era hoarda sa. Căci ea își irosea parfumurile aspre prin stepă, în vreme ce Istoria o aștepta cu un loc rezervat la butoniera statuară a nemuririi. Actualmente numai ruine, Karakorum e urma ei arhitecturală, locul irigat intens, până la reanimare, cu resursele celui mai mare imperiu cunoscut croit dintr-o singură
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
o totalitate. Petit Robert identifică și o chimie a contextului, o știință a constituirii diverselor corpuri, a transformărilor și proprietăților acestora. Uneori transformările sunt profunde, secrete, ținând mai degrabă de alchimie, raportând despre prefacerile acestor corpuri (sinteza lor, energia lor, parfumul ce-l degajă). Într-o lectură psihosociologică putem vorbi și despre puterea contextului (forța, tăria, capacitatea, autoritatea, dominația, competența, miezul sau nucleul central), de presiunea contextului care influențează, domină sau impune un model prin constrângeri sau despre instituția contextului, alcătuiri
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
Italiei sau din peninsula iberică în plină dezvoltare vor impulsiona aceste activități. Navigatori și aventurieri se avîntă atunci în descoperirea spațiilor necunoscute. Motivele pentru care o fac sînt multiple. Poveștile despre ținuturi pline de aur și de produse rare (mirodenii, parfumuri, zahăr și țesături prețioase) au trezit gustul pentru profit și interesul comercial. Ambiția statelor noi mai ales cele ale peninsulei iberice, care tocmai și-au încheiat "Reconquista" le determină să-și extindă autoritatea asupra unor noi teritorii și să găsească
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
carace masive părăsește Lisabona și se îndreaptă spre Indii. Călătoria presupune o escală în Mozambic, unde rămîne peste iarnă, pentru a-și relua călătoria către Goa unde ajunge după treisprezece luni. Navele se întorc încărcate cu mirodenii, pietre prețioase, mătăsuri, parfumuri, porțelan. Dacă riscurile de a pierde încărcătura din cauza naufragiilor sau jafurilor sînt considerabile, comercializarea mărfurilor ajunse la destinație aduce profituri imense. Instalarea portughezilor în India este urmată de un efort considerabil privind evanghelizarea. În 1542, iezuitul François Xavier merge în
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
patru zone economice. Cea mai veche este zona mediteraneană. Ea și-a fondat bogăția în Evul Mediu pe schimburile comericale cu Orientul: navele din Genova și din Veneția sînt încărcate la Beirut, Tripoli sau Alexandria cu mirodenii, zahăr, mătase și parfumuri aduse din îndepărtata Asie de caravanele arabe. Vasele orașelor italiene oferă în schimb arabilor postavuri, sticlărie, metale și cereale din Europa; un comerț întotdeauna deficitar pentru europeni care trebuie să plătească diferența de conturi în metale prețioase. La începutul secolului
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
intelectuală), pentru că scopul muncii este de tip ascetic: a face Binele. În Regulă, lenea a fost vehement condamnată. Misionarul „trebuie să se transforme într-o flacără, care atinge conștiința tuturor credincioșilor, prin lumina exemplului celui bun, explozia vieții sale și parfumul bunului său renume”, cu astfel de cuvinte îi sfătuia Sfântul pe frați. În orice fel de muncă omul trebuie să simtă prezența lui Dumnezeu, ca o chemare la o înfăptuire reușită. Munca, rugăciunea și lauda ar trebui să facă parte
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
de vreun perete? Își apasă brațul dezgolit pe mâneca hainei lui întunecate. Piciorul îmbrăcat în mătase ajurată freamătă nerăbdător pe perina de stofă roasă. La fiecare mișcare a evantaiului împodobit cu pene lungi și moi, bărbatul simte adierea dulce a parfumului răspândit de ea, de umerii delicați, de rochia foșnitoare, de părul ei în care licăresc nestemate. Ea îi vorbește, în atmosfera intimă a acestui colț de salon, pe un ton discret. Ce-i șoptește oare? Și ce răspuns primește de la
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
pentru femei. Clara, a cărei senzualitate fusese trezită la viață de flirt, începe să se simtă tot mai mult pradă unei neliniști pe care nu știe "ce anume ar putea-o domoli". Odată cu apropierea primăverii, când aerul se umple de parfumul "liliacului, trandafirilor și rezedelor", iar "pietrișul miroase a cald", tânăra începe să se simtă atrasă de Lisbeth. Faptul că din preajma noastră lipseau bărbații tineri dădea prieteniei noastre, deja surescitată în ceea ce mă privea, o nuanță aparte. [...] Lisbeth mi se păruse
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
un hebdomadar militar din Alger. În fiecare zi, își amintește naratorul, "exploziile bombelor cu plastic" și uciderile care aveau loc la câțiva pași distanță secerau vieți. Infernul era la ordinea zilei. În ciuda acestui lucru, de cum venea primăvara, "vremea era caldă. Parfumul de glicine venind dinspre parcuri se împletea cu mirosul de port și cu acela al mașinilor și camioanelor militare". Odată cu primăvara, în aer plutea parfumul seducției, căci "fete cu picioarele goale se îmbulzeau pe faleză și către partea sudică a
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
vieți. Infernul era la ordinea zilei. În ciuda acestui lucru, de cum venea primăvara, "vremea era caldă. Parfumul de glicine venind dinspre parcuri se împletea cu mirosul de port și cu acela al mașinilor și camioanelor militare". Odată cu primăvara, în aer plutea parfumul seducției, căci "fete cu picioarele goale se îmbulzeau pe faleză și către partea sudică a orașului, cu câte o gentuță de plajă sub braț". Vara, dublată de atracția dintre sexe, această ispită a litoralului devenea și mai puternică. "De cum se
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
Directoratului. Numele lor apar uneori fără litera r (incoyables și meveilleuses), deoarece acești oameni voiau să-și arate prin "proscrierea" literei r îndurerarea pe care le-o produsese execuția regelui. Les Incroyables și-au atras porecla de muscadini deoarece foloseau parfumuri pe bază de mosc (n. trad.). 121 Citat de Dominique Veillon, La Mode sous l'Occupation. Débrouillardise et coquetterie dans la France en guerre (1939-1945), Payot, Paris, 1990. 122 Michel P., dialog cu autoarea, februarie 1997. 123 Micheline Bood, Les
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
să mi se prindă în asperitățile acelei neterminate Pieta pe care artistul și-o sculptase pentru mormîntul său. Nu-mi mai amintesc foarte bine ce a urmat. Era un fel de beție de soare matinal, străzi vesele și case cu parfum de legendă. Repede s-a făcut ora zece și am urcat din nou scările întunecate ale pensiunii "Las Vegas". În locul șchiopului, o femeie tînără cu păr roșu, cu șolduri, sîni și o gură coborîte dintr-o peliculă felliniană, ne primește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
că în cearceafurile albe din moschee se afla un mort... Seara la Samarkand, în luna mai, este răcoroasă și parfumată. Parcul din centrul orașului oază de verdeață, de dimensiuni considerabile este năpădit de flori. Predomină în acest anotimp iasomia, cu parfumul ei virginal, odihnitor... Ar fi o nebunie să ne culcăm. Este ultima noastră seară în Orașul Albastru. Ne urcăm pe terasa de la etajul XI al hotelului pentru a mai privi odată cupola de azur așternută peste trupul lui Timur, ale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
seară în Orașul Albastru. Ne urcăm pe terasa de la etajul XI al hotelului pentru a mai privi odată cupola de azur așternută peste trupul lui Timur, ale fiilor săi, al nepotului iubit și ale marilor preoți și apoi coborîm în mijlocul parfumului de iasomie. Parcul este tăcut și plin de îndrăgostiți, ca orice parc din lume, la căderea nopții. Are colțuri luminate, cu puncte de distracție, călușei, lanțuri sau bărci, nemișcate la această oră, cînd copiii dorm. Dar unul dintre colegii de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]