11,301 matches
-
vămi aflate pe teritoriul județului: Scopoșeni și Bumbăta. Cernat nu luase decizia interzicerii accesului turcilor de unul singur ci În consens cu ministrul de Externe de atunci, nimeni altul decât marele istoric și om de stat Mihail Kogălniceanu. Iată câteva pasaje din ordinul circulat nr.7979/1877: „Ministerul de Resbel consultând pe cel de Externe dacă pasagerii care posedă pașaport sunt tolerați a veni și a eși din România, răspunsul a fost că În viderea stării de Resbel În care ne
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
stat binațional iar alții pentru un stat național”. Cei care visau la un stat bi-național erau, firește, acei moderați care propovăduiau Înțelegerea și conviețuirea pașnică dintre evrei și arabii palestinieni, iar ceilalți erau radicalii ultranaționaliști. Interesant ni s-a părut pasajul referitor la solidaritatea manifestată de funcționarii evrei de la Primăria Huși față de funcționarii români Sbanțu și Antonovici ce au fost „epurați” ca elemente aflate În dizgrația comuniștilor locali. După numeroase proteste, „...cei doi au fost reîncadrați” dar numai În urma unor compromisuri
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
un cor În limba ebraică”. Cu una, cu alta, amărâta concluzie suna așa: „Acestea au fost părțile negative ale manifestațiunei”. ț. I-auzi, tu, suntem neevrei! Raportul de activitate din care cităm, va fi fost unul destul de sincer În anumite pasaje, la fel ca acesta pe care Îl redăm cu mare plăcere și care reflectă „dragostea” nețărmurită de care se bucurau comuniștii: „Din cauză că noi, cei din CDE, am fost considerați de populațiunea evreiască, care nu are Încă un orizont politic, ca
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
unei cantine din care sumă au cheltuit 21.000.000 lei fără nici o justificare reală (subl.În orig.) ceea ce se bănuiește că s’a furat (subl.În orig.). Plus de aceasta au mai primit și 311 efecte care (urmează un pasaj alambicat rău, n.n.) deja lipsesc atâtea efecte care ar mai face loc Încă unei lăzi”. Pus pe detectivism, raportorul promisese șefilor ierarhici că va face o anchetă „...pentru ca Joint-ul să afle adevărul”. Simțindu-se discriminat, Gutman scrisese următoarele la „Starea
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
le au pentru Întărirea lagărului democratic În lupta Împotriva ațâțătorilor la război, pentru desăvârșirea operei de reconstrucție a țării și de Întărire a Republicii Populare Române, pentru dezvoltarea liberă a populației evreești Înfrățită cu celelalte populații conlocuitoare”. Prin citirea acestui pasaj se poate remarca stilul lozincard care, vreme de câteva decenii va otrăvi sufletele românilor. În document se mai cerea ca „De Îndată (subl. În orig.)” să fie contactat „...Consiliul Județean sau comunal al FDP, care coordonează Întreaga activitate din actuala
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
să vedeți premierele ca nu cumva să se interpreteze greșit anumite pasajii (subl.ns.)”. Prin urmare, mare atenție și la CE SPUNEAU ACTORII! Faptul că 1958 a fost anul de debut al activității cenzorului din Bârlad, este dovedit de următorul pasaj: „În această ordine de idei va trebui să ne comunicați dacă ați luat legătura cu organul de partid spre a-i cere sprijinul În această nouă sarcină (subl.ns.) și dacă ați trecut efectiv la muncă”. c. Fișa postului sau
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
departe chiaburul spune: <<Aha! Marx! Dar că vă hrănesc, de asta nu se sinchisește Marx?! Trăiți aici de trei luni ca spurcații, pe spatele meu!>>”. Cu precizarea faptului că personajul Ian era milițian, vom trece acum și la cenzurarea unui pasaj din lucrarea „Cuza Vodă” scrisă de dramaturgul Mircea Ștefănescu (1898-1982) În anul 1959, din care reiese că cerberii se simțiseră grav amenințați de staționarea unei muște pe căciulile lor dar și lezați În demnitatea lor de luptători Încercați În favoarea clasei
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
unanimitate excluderea totală a acestei replici datorită scabrosului cuvânt imperialist „rahat”, pesemne. f. „Cuvîntul lui Stalin? (...) Vai! Nenorocire, nenorocire!” Super-vigilența tovarășilor și-a pus groasa amprentă și pe piesa „Familia lui Allan” de autorul sovietic Gussin Kulitazov, „...cu eliminarea unui pasaj din actul IV: Allan (Încruntat): <<Fiul tău a Încălcat Statutul Stalinist al Colhozului. Înțelegi asta? Cuvîntul lui Stalin!>>. Bike: <<Cuvîntul lui Stalin?!>>. Allan: << Da!>>. Bike: <<Vai! Nenorocire! Nenorocire!>>”. Tindem să credem că replicile de mai sus ce au fost eliminate
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Ce vor fi având cu ultima frază, cea cu recruții mâncători de plăcinte, nu ne putem da seama. i. „A țicnit cu recordurile sale!” Harcea-parcea au făcut și din piesa tovarășului sovietic Anatol Korneiciuk „În stepele Ukrainei”. Motivele eliminării anumitor pasaje țineau de permanentele minciuni aruncate pe piața mediatică românească despre realizări peste plan, depășiri, eroi ai muncii socialiste, ș.a. ori În URSS-ul lui Nichita Hrușciov Începuse un oarecare dezgheț dar și o destalinizarea completă a vieții de zi cu
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
urbane. k. „Și-a Încălecat pe-o șea” Nu fusese vorba de o piesă de teatru cu acest nume ci de un spectacol de estradă scris de N. Constantinescu și G. Voinescu, În care pigulitorii greșelilor ideologice deciseseră eliminarea următoarelor pasaje, numerotate cu litere mici: „a) Din tabloul <<Povestea vorbii>>: <<Dar măi fîrtați! Nu să venim/ Așa, doar să sporovăim.../ Să spunem zeamă lungă vorbii/ Că spune și povestea vorbii/ Haideți să vorbim degeaba/ Că tot n-avem nici o treabă/ Fiindcă
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
1968 al cotidianului local. Acest material avea titlul: „Pagini glorioase din istoria mișcării muncitorești din România” și În el fuseseră inserate „...extrase din Programul P.S.D.M.R. (Partidul social-democrat al muncitorilor din România, n.n.) adoptat la Congresul de constituire din anul 1893”. Pasajul care-i căzuse greu la lingurică acribiosului corector suna cam așa: „Ca și social-democrația lumii Întregi, cea română știe că desrobirea poporului muncitor nu poate fi o chestie națională, la care lucrează muncitorii tuturor țărilor”. Adică, Într-o interpretare liberă
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Au existat și la Pungeși și la Cursești astfel de tendințe consumatoriste excesive. După unii ar fi trebuit ca În acest an nici să nu mai existe o rată a acumulării sau să aibă o valoare foarte mică”. Motivele ștergerii pasajelor citate mai sus a fost explicate astfel: „Am considerat că abordarea, În acest fel, a valorii ratei de acumulare În CAP, nefiind strict științific formulată, nu este nici oportună”. Iac-așa se Întâmplă, tov. redactor, când ai chiulit de la orele
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
care i-a reproșat autorului că n-a fost mai atent cu „opera lui Maiorescu” care „...continuă să fie reconsiderată de pe pozițiile esteticei și filozofiei marxiste”. În urma valurilor de tip „tsunami” stârnite de bravul cenzor, „Redacția a renunțat la toate pasajele semnalate, rămînÎnd doar finalul”. Deci, un fleac ciuruit. În fosta dictatură a „proletarilor” de la vârful Puterii, se vorbea la nesfârșit despre „revoluționara presă comunistă” ce-ar fi existat În România interbelică, mințindu-se astfel cu nerușinare. Scopul acestor deșănțate calupuri
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
În Dicționarul limbii române Însă este considerat ca fiind peiorativ, cu toate că el a intrat În vorbirea curentă prin intermediul popoarelor slave (de exemplu, În limba poloneză evreului i se spune „židow” - jidov). De „grija” sa deosebită s-au „bucurat” și Întinse pasaje din piesele celor din Vutcani („Mocănașii”), Pușcași - Laza („Turca”), Bogdănița, Tomești - Popești; Iana („Vălăretul”) sau Rafaila („RÎndul de flăcăi”). Intervențiile fuseseră categorisite În a doua parte a amplului său proces scris de amputare ideologică, notat cu „b”. Iată conținutul explicativ
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
comunal de partid din Gherghești, intitulat (prea) aspru „CÎnd munca politică e absentă la apelul campaniei”, semnalată de cenzorul Ioan Zamfirescu, (Poluxul Castorului Ion Andrei), Își luase papara astfel: „Criticînd munca politică făcută, la modul general (...), autorul articolului reproducea un pasaj din hotărîrea adoptată: <<Fără a-și asuma Însă răspunderea pentru inadmisibilele greșeli (subl. În orig.) strecurate În contextul acesteia>>”. Mortala greșeală strecurată În șpalt fusese rezolvată cu obișnuita aruncare la coș, plus următorul comentariu explicativ: „Noi am atras atenția redacției
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
adoptată: <<Fără a-și asuma Însă răspunderea pentru inadmisibilele greșeli (subl. În orig.) strecurate În contextul acesteia>>”. Mortala greșeală strecurată În șpalt fusese rezolvată cu obișnuita aruncare la coș, plus următorul comentariu explicativ: „Noi am atras atenția redacției ziarului că pasajul citat, În care comitetul de partid Își propusese popularizarea a două expuneri ale tovarășului Nicolae Ceaușescu - cu privire la Îmbunătățirea realizării, planificării și conducerii agriculturii și cu privire al realizările obținute de poporul român În cincinalul 1966-1970 - nu conține nici o greșeală (subl
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
despre nostalgia noastră după o libertate care de fapt n-a fost niciodată atît de neîngrădită și nici atît de plăcută, cum ne-o amintim noi. E despre faptul că ne uzăm și murim. Muntean e un dirijor virtuoz de pasaje dialogale complexe și metoda lui e cît se poate de subtilă și de nemanipulativă. Nu taie de la un personaj la altul ca să ne bage în ochi eventualele conflicte dintre ele, nu-și apropie camera de unul sau de altul ca să
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
comuniști. Sigur că n-ajunge niciodată prea departe din cealaltă direcție îl podidește mereu literatura. De ce s-a sinucis marinarul ?, zbiară Vișan, referindu-se la un personaj din cartea Milenei. Cum Milena ne-a regalat la începutul filmului cu un pasaj din cartea ei, din care reieșea clar că marinarul s-a sinucis pentru că n-a reușit să fugă în America, întrebarea sună ca un început de banc ( De ce-a trecut puiul strada ? ), dar șerbănescu și Barna fac din ea
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
destul de simplu. Un mare basm nu trebuie să arate ca un lucru construit de cineva, ci ca un lucru care s-a construit singur, și în Orfelinatul se simte clar construcția laborioasă, chiar chinuită pe alocuri cu neplauzibilități, coincidențe și pasaje obstructive în care hălci mari de trecut sînt scoase la lumină pentru a explica prezentul. Aici se trădează debutantul din Bayona : e un povestitor nervos. știind că povestea are în compoziție multe ingrediente arhicunoscute și temîndu-se că spectatorul i-ar
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
numai că acum acestea erau botezate brigăzi de muncă. PMR a urmat și el, riguros, experenta sovietică, înființând după 1947 șantiere de tip Salva-Viseu, Agnita-Botorca, ori Bumbesti-Livezeni. Că Ion Iliescu a trecut testul albanez în ochii sovieticilor, o probează următorul pasaj din raport. 3. SLAVĂ MARELUI STALIN: ELEVUL ION ILIESCU DEVINE MEMBRU C.C. AL U.T.M. LA 19 ANI "La conferința raionala a U.A.E.R. (Uniunea Asociațiilor Elevilor din România n. n.) din 1948 [Ion Iliescu, n. n.] a fost ales membru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
societate nouă fără exploatare, societatea socialistă." Ceea ce vă predică și activistul adolescent Ion Iliescu, printre elevi și studenți, cum vom vedea. Să remarcam limbajul de lemn, element-cheie al propagandei comuniste. Mentalitatea și frazeologia stalinista apar cu pregnanta mai ales în pasajul cuvântării lui Teohari Georgescu când se preciza ceva mai clar ce anume aștepta conducerea P.M.R. de la activiștii U.T.M.. Așadar, si de la Ion Iliescu. "Ca marxiști, știm că drumul spre socialism este plin de obstacole (...) că ne pândește dușmanul viclean
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
nu întâmplător, va fi numit în 1958 în funcția de Președinte al KGB. Ca Ion Iliescu a corespuns complet exigentelor sovietice în tot timpul studiior sale la Moscova - de fapt, în funcția de secretar al sovietului unional - o dovedește următorul pasaj din referatul de cadre din 1955: "Ca urmare a muncii pozitive depuse și a rezultatelor bune obținute la studii, a primit diplomă de onoare a C.C. al U.T.M. iar în 1953 a fost primit candidat de partid. La conferința
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
inundații, către echipa "Sportul Bacău", televiziunea Bacău, Consiliul Județean și școala din satul Stanilesti, intervenții și trafic de influență în favoarea firmelor SC CAROM SĂ și SC ELAN SRL, prin care cere instituțiilor abilitate, în speță Gărzii Financiare Bacău, să radieze pasajele ce definesc infracțiunile din procesele verbale întocmite, implicat în afacerea SC "Agricolă Internațional" SĂ; implicat în scandalul "Raducan". (Acesta afirmă că mafia politico-financiara era supervizata de Viorel Hrebenciuc, Victor Opanschi, Cornel Stegaru); nominalizat în raportul "Apartamentul", ca detinind o locuință
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
și cutiile de viori. − Gheorghiță, dragul meu, mi-a trimis fie-mea o culegere de romanțe și cântece populare și miar plăcea să le repetăm împreună. După ce își acordară viorile începură să repete, domnul Obreja cunoștea bine notele și repeta pasajele mai grele din partituri iar Gheorghiță, având ureche muzicală bună și talent, repeta de mai multe ori, dorind să interpreteze cât mai corect bucățile muzicale. Făcură o pauză iar domnul Obreja spuse: − Să ne odihnim puțin, Gheorghiță, și să lăsăm
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
doi ani la rând, încetîncet legăturile dintre oameni se normalizau. Astfel Mihai Gheorghiu sa căsătorit la Galați cu Coca Crăciun apoi a urmat măritișul lui Emilia Gheorghiu cu Gică Gruia, despre care vorbiseră cele două femei, cum am văzut în pasajul dinainte. Săndel a aflat din scrisori despre toate noutățile ce avuseseră loc și de fiecare dată dorul de casă, de cei dragi îl cuprindea tot mai mult și aștepta vacanța de Crăciun ca ceva deosebit, ca o salvare. Capitolul XXX
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]