9,077 matches
-
mici dimensiuni ( de exemplu peșterile La Adam și Gura Dobrogei) și văi în chei (Cheile de la Gura Dobrogei). În Valea Casimcei, între localitățile Cheia - Târgușor - Gura Dobrogei au fost descoperite 15 peșteri cu mare importanță arheologică și paleontologică: Peștera Mireasa, Peștera de la Ghilingic, Peștera Babei, Peștera La Adam, Peștera Casian, Peștera Liliecilor, foarte bogate în fosile și ceramică. Etimologia provine din limba turcă, de la "Kasım" („darnic”). Particularitățile geologice precum și varietatea de specii fito-faunistice au determinat autoritățile să înființeze o serie de
Podișul Casimcei () [Corola-website/Science/319227_a_320556]
-
exemplu peșterile La Adam și Gura Dobrogei) și văi în chei (Cheile de la Gura Dobrogei). În Valea Casimcei, între localitățile Cheia - Târgușor - Gura Dobrogei au fost descoperite 15 peșteri cu mare importanță arheologică și paleontologică: Peștera Mireasa, Peștera de la Ghilingic, Peștera Babei, Peștera La Adam, Peștera Casian, Peștera Liliecilor, foarte bogate în fosile și ceramică. Etimologia provine din limba turcă, de la "Kasım" („darnic”). Particularitățile geologice precum și varietatea de specii fito-faunistice au determinat autoritățile să înființeze o serie de rezervații naturale.
Podișul Casimcei () [Corola-website/Science/319227_a_320556]
-
La Adam și Gura Dobrogei) și văi în chei (Cheile de la Gura Dobrogei). În Valea Casimcei, între localitățile Cheia - Târgușor - Gura Dobrogei au fost descoperite 15 peșteri cu mare importanță arheologică și paleontologică: Peștera Mireasa, Peștera de la Ghilingic, Peștera Babei, Peștera La Adam, Peștera Casian, Peștera Liliecilor, foarte bogate în fosile și ceramică. Etimologia provine din limba turcă, de la "Kasım" („darnic”). Particularitățile geologice precum și varietatea de specii fito-faunistice au determinat autoritățile să înființeze o serie de rezervații naturale.
Podișul Casimcei () [Corola-website/Science/319227_a_320556]
-
Gura Dobrogei) și văi în chei (Cheile de la Gura Dobrogei). În Valea Casimcei, între localitățile Cheia - Târgușor - Gura Dobrogei au fost descoperite 15 peșteri cu mare importanță arheologică și paleontologică: Peștera Mireasa, Peștera de la Ghilingic, Peștera Babei, Peștera La Adam, Peștera Casian, Peștera Liliecilor, foarte bogate în fosile și ceramică. Etimologia provine din limba turcă, de la "Kasım" („darnic”). Particularitățile geologice precum și varietatea de specii fito-faunistice au determinat autoritățile să înființeze o serie de rezervații naturale.
Podișul Casimcei () [Corola-website/Science/319227_a_320556]
-
și văi în chei (Cheile de la Gura Dobrogei). În Valea Casimcei, între localitățile Cheia - Târgușor - Gura Dobrogei au fost descoperite 15 peșteri cu mare importanță arheologică și paleontologică: Peștera Mireasa, Peștera de la Ghilingic, Peștera Babei, Peștera La Adam, Peștera Casian, Peștera Liliecilor, foarte bogate în fosile și ceramică. Etimologia provine din limba turcă, de la "Kasım" („darnic”). Particularitățile geologice precum și varietatea de specii fito-faunistice au determinat autoritățile să înființeze o serie de rezervații naturale.
Podișul Casimcei () [Corola-website/Science/319227_a_320556]
-
Iosephus a vrut să depună armele dar locuitorii fortăreței s-au opus. Iosephus a apărat Iodfatul 47 de zile și când romanii au cucerit locul s-a retras împreună cu un mic grup de luptători și s-au ascuns intr-o peșteră. Romanii i-au descoperit și le-au cerut depunerea armelor. Evreii au refuzat preferând moartea, pentru a nu cădea în mâinile răzbunătoare ale legionarilor. Deoarece sinuciderea era interzisă de religie, evreii asediați au hotărât să tragă la sorți, perechi-perechi, pentru
Iosephus Flavius () [Corola-website/Science/319223_a_320552]
-
cele șapte nahuatlacas (triburi vorbitoare de limbă Nahuatl, de la "tlaca", adică "om") pentru a face călătoria spre sud, de unde numele lor "Azteca". "Aztec" în limba Nahuatl înseamnă "poporul din Aztlan". Alte surse marchează originea lor în Chicomostoc, "locul celor șapte peșteri", sau la Tamoanchan (originea legendară a tuturor civilizațiilor). Poporul mexica/aztec s-a declarat ghidat de zeul lor Huitzilopochtli, nume care înseamnă "Colibri stângaci" sau "Colibri din sud". Când au ajuns pe insula din lac, ei au văzut un vultur
Mitologie aztecă () [Corola-website/Science/319293_a_320622]
-
din: De mulți ani există o colonie unică de bâtlani cenușii pe versanții din apropierea satului Babin, care se află în lunca râului Nistru. Colonia constă din 99 cuiburi, care se află în 26 stejari, la o înălțime de 12-18 metri . Peștera Balamutivska care se află pe malul drept al Nistrului, lângă satul Balamutca, este una dintre cele mai renumite peșteri din Bucovina, fiind un monument național de importanță geologică. Aici au fost descoperite picturi pe pereți datând din mezolitic (cu aproximativ
Raionul Zastavna () [Corola-website/Science/315737_a_317066]
-
în lunca râului Nistru. Colonia constă din 99 cuiburi, care se află în 26 stejari, la o înălțime de 12-18 metri . Peștera Balamutivska care se află pe malul drept al Nistrului, lângă satul Balamutca, este una dintre cele mai renumite peșteri din Bucovina, fiind un monument național de importanță geologică. Aici au fost descoperite picturi pe pereți datând din mezolitic (cu aproximativ 2.000 ani în urmă), picturi care reflectă credințele oamenilor din Epoca de Piatră. Lungimea părții explorate este de
Raionul Zastavna () [Corola-website/Science/315737_a_317066]
-
înmormântate rămășițele pământești a 11.830 soldați și ofițeri în armatele austro-ungare, germane și rusești, care au murit în primul război mondial, în luptele din anii 1914-1918. Nu departe de satul Pohorlăuți se află un monument geologic al naturii, o peșteră calcaroasă unică în Dovgij Yar. Peștera este un exemplu rar a nouă din cele 11 faze ale procesului de formare a calcarului. Lungimea părții explorate este de 377 metri. Aceste monument natural este un labirint de o frumusețe rară. Satul
Raionul Zastavna () [Corola-website/Science/315737_a_317066]
-
soldați și ofițeri în armatele austro-ungare, germane și rusești, care au murit în primul război mondial, în luptele din anii 1914-1918. Nu departe de satul Pohorlăuți se află un monument geologic al naturii, o peșteră calcaroasă unică în Dovgij Yar. Peștera este un exemplu rar a nouă din cele 11 faze ale procesului de formare a calcarului. Lungimea părții explorate este de 377 metri. Aceste monument natural este un labirint de o frumusețe rară. Satul Crișceatec este faimos pentru un izvor
Raionul Zastavna () [Corola-website/Science/315737_a_317066]
-
satul are 1.605 locuitori, preponderent ucraineni. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei Pohorlăuți era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de alte limbi. Nu departe de satul Pohorlăuți se află un monument geologic al naturii, o peșteră calcaroasă unică în Dovgij Yar. Peștera este un exemplu rar a nouă din cele 11 faze ale procesului de formare a calcarului. Lungimea părții explorate este de 377 metri. Aceste monument natural este un labirint de o frumusețe rară .
Pohorlăuți, Zastavna () [Corola-website/Science/315778_a_317107]
-
ucraineni. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei Pohorlăuți era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de alte limbi. Nu departe de satul Pohorlăuți se află un monument geologic al naturii, o peșteră calcaroasă unică în Dovgij Yar. Peștera este un exemplu rar a nouă din cele 11 faze ale procesului de formare a calcarului. Lungimea părții explorate este de 377 metri. Aceste monument natural este un labirint de o frumusețe rară .
Pohorlăuți, Zastavna () [Corola-website/Science/315778_a_317107]
-
se spune că biserica actuală a fost zidită pe locul unei biserici mai vechi, numită schitul „Maicii Domnului” care a fost distrusă de generalul Bucow. Călugării de la Schit s-ar fi ascuns în grabă, împreună cu tot tezaurul mănăstirii, într-o peșteră din Muntele Bedeleu. Ideea că aici a existat o mănăstire, poate fi întărită și de câteva însemnări în chirilică, aflate pe o carte veche, numită „Carte românească de învățătură sau Cazania lui Varlaam”, din anul 1643, exemplar care s-a
Biserica de lemn din Sub Piatră () [Corola-website/Science/315888_a_317217]
-
Peșteră Liliecilor, monument al naturii, este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a III-a IUCN (rezervație naturală de tip speologic), situat în județul Brașov, pe teritoriul administrativ al comunei Moieciu, sătul Peșteră la 180 km de București
Peștera Liliecilor (Rucăr-Bran) () [Corola-website/Science/316515_a_317844]
-
Peșteră Liliecilor, monument al naturii, este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a III-a IUCN (rezervație naturală de tip speologic), situat în județul Brașov, pe teritoriul administrativ al comunei Moieciu, sătul Peșteră la 180 km de București Existența acestei peșteri, cunoscută și sub numele de "Peșteră Mare" sau "Peșteră Bădichii", este semnalată în documente cu multe secole în urmă, primele săpături arheologice datând din anii 1957-1958. Grota este populată de colonii de
Peștera Liliecilor (Rucăr-Bran) () [Corola-website/Science/316515_a_317844]
-
al naturii, este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a III-a IUCN (rezervație naturală de tip speologic), situat în județul Brașov, pe teritoriul administrativ al comunei Moieciu, sătul Peșteră la 180 km de București Existența acestei peșteri, cunoscută și sub numele de "Peșteră Mare" sau "Peșteră Bădichii", este semnalată în documente cu multe secole în urmă, primele săpături arheologice datând din anii 1957-1958. Grota este populată de colonii de lilieci, care au fost de-a lungul timpului
Peștera Liliecilor (Rucăr-Bran) () [Corola-website/Science/316515_a_317844]
-
de interes național ce corespunde categoriei a III-a IUCN (rezervație naturală de tip speologic), situat în județul Brașov, pe teritoriul administrativ al comunei Moieciu, sătul Peșteră la 180 km de București Existența acestei peșteri, cunoscută și sub numele de "Peșteră Mare" sau "Peșteră Bădichii", este semnalată în documente cu multe secole în urmă, primele săpături arheologice datând din anii 1957-1958. Grota este populată de colonii de lilieci, care au fost de-a lungul timpului cercetate din punct de vedere biospeologic
Peștera Liliecilor (Rucăr-Bran) () [Corola-website/Science/316515_a_317844]
-
ce corespunde categoriei a III-a IUCN (rezervație naturală de tip speologic), situat în județul Brașov, pe teritoriul administrativ al comunei Moieciu, sătul Peșteră la 180 km de București Existența acestei peșteri, cunoscută și sub numele de "Peșteră Mare" sau "Peșteră Bădichii", este semnalată în documente cu multe secole în urmă, primele săpături arheologice datând din anii 1957-1958. Grota este populată de colonii de lilieci, care au fost de-a lungul timpului cercetate din punct de vedere biospeologic de către cercetătorii Institului
Peștera Liliecilor (Rucăr-Bran) () [Corola-website/Science/316515_a_317844]
-
în documente cu multe secole în urmă, primele săpături arheologice datând din anii 1957-1958. Grota este populată de colonii de lilieci, care au fost de-a lungul timpului cercetate din punct de vedere biospeologic de către cercetătorii Institului de Speologie București. Peșteră Liliecilor cu o suprafață de 4,80 ha, are statut de monument natural național și se înscrie în zonă specială de protecție a Parcului "Piatră Craiului". În galerii există specii rare de lilieci, care ar trebui să fie studiate doar
Peștera Liliecilor (Rucăr-Bran) () [Corola-website/Science/316515_a_317844]
-
de protecție a Parcului "Piatră Craiului". În galerii există specii rare de lilieci, care ar trebui să fie studiate doar de specialiști, care să știe cum trebuie tratat un astfel de obiectiv. Ar trebui să fie închisă publicului larg această peșteră. Peșteră Liliecilor se află pe platforma Branului, la o altitudine de 950 m. Incinta are o lungime de 162 m, fiind modelata în calcare jurasice. Peșteră este o grota caldă, cu umiditate moderată și este presărată cu multe formațiuni calcaroase
Peștera Liliecilor (Rucăr-Bran) () [Corola-website/Science/316515_a_317844]
-
protecție a Parcului "Piatră Craiului". În galerii există specii rare de lilieci, care ar trebui să fie studiate doar de specialiști, care să știe cum trebuie tratat un astfel de obiectiv. Ar trebui să fie închisă publicului larg această peșteră. Peșteră Liliecilor se află pe platforma Branului, la o altitudine de 950 m. Incinta are o lungime de 162 m, fiind modelata în calcare jurasice. Peșteră este o grota caldă, cu umiditate moderată și este presărată cu multe formațiuni calcaroase, cu
Peștera Liliecilor (Rucăr-Bran) () [Corola-website/Science/316515_a_317844]
-
trebuie tratat un astfel de obiectiv. Ar trebui să fie închisă publicului larg această peșteră. Peșteră Liliecilor se află pe platforma Branului, la o altitudine de 950 m. Incinta are o lungime de 162 m, fiind modelata în calcare jurasice. Peșteră este o grota caldă, cu umiditate moderată și este presărată cu multe formațiuni calcaroase, cu „"lacrimi ale pământului"” și săli ce au tavane cu colorit diferit. Prin Peșteră Liliecilor curge un pârâiaș plin de mal. Deși nu este necesar un
Peștera Liliecilor (Rucăr-Bran) () [Corola-website/Science/316515_a_317844]
-
Incinta are o lungime de 162 m, fiind modelata în calcare jurasice. Peșteră este o grota caldă, cu umiditate moderată și este presărată cu multe formațiuni calcaroase, cu „"lacrimi ale pământului"” și săli ce au tavane cu colorit diferit. Prin Peșteră Liliecilor curge un pârâiaș plin de mal. Deși nu este necesar un echipament special, o lanternă fiind suficientă, este bine să aveți un echipament de protecție, pentru a evita murdărirea cu argilă și urme de guano, excremente ale liliecilor, justificate
Peștera Liliecilor (Rucăr-Bran) () [Corola-website/Science/316515_a_317844]
-
pârâiaș plin de mal. Deși nu este necesar un echipament special, o lanternă fiind suficientă, este bine să aveți un echipament de protecție, pentru a evita murdărirea cu argilă și urme de guano, excremente ale liliecilor, justificate de existență în Peștera Liliecilor din satul Peșteră a numeroși lilieci solitari sau grupați în coloni. Specialiștii de la administrația Parcului Național "Piatră Craiului" sunt de părere că peșteră nici macar nu ar trebui să fie vizitată, deoarece se pune în pericol habitatul mamiferelor de la care
Peștera Liliecilor (Rucăr-Bran) () [Corola-website/Science/316515_a_317844]