9,079 matches
-
și Valea lui Ion. Comuna Buda era formată din satele Buda și Șipotele și avea o biserică și 1330 de locuitori ce trăiau în 309 case. Comuna Valea lui Ion, formată din satele Valea lui Ion, Târzeni, Păscăreni, Boița, Cotreanța, Poiana Negustorului și Frunzeni, avea 1740 de locuitori și două biserici la Târzeni și Valea lui Ion. Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în plasa Bistrița a aceluiași județ. Comuna Blăgești avea 1849 de locuitori în unicul ei sat; comuna Buda
Comuna Blăgești, Bacău () [Corola-website/Science/300658_a_301987]
-
locuitori în unicul ei sat; comuna Buda avea 1135 de locuitori în aceleași două sate Buda și Șipote; iar comuna Valea lui Ion era formată din satele Păsăreni, Târdeni și Valea lui Ion si din cătunele Boița, Cotreanța, Frunzeni și Poiana Negustorului, populația totală fiind de 3000 de locuitori. În 1931, comuna Buda a fost desființată, cele două sate ale ei trecând la comuna Blăgești Ulterior, și comuna Valea lui Ion a avut aceeași soartă. În 1950, comunele Blăgești și Valea
Comuna Blăgești, Bacău () [Corola-website/Science/300658_a_301987]
-
fusaiole, etc. Acestea se află în prezent în Muzeul Satului Stroești - Argeș. Mărturiile din perioada dacică sunt bogate: Pe Valea Ciorii din Telman prof. Ion Nania a descoperit ceramică dacică. Arheologul Eugen Comșa a fost uimit de așezarea stranie a poienii numită Ogrezele. Pe ambii versanți ai râului Vâlsan sunt amenajate asemenea poieni stranii, adevărate platforme pentru amplasarea locuințelor, identice cu cele de la Blidaru, Sarmizegetusa, Fețele Albe, etc. Aceste terase de locuire a dacilor pot fi admirate și azi: Ogrezele, Râpa
Stroești, Argeș () [Corola-website/Science/300645_a_301974]
-
Mărturiile din perioada dacică sunt bogate: Pe Valea Ciorii din Telman prof. Ion Nania a descoperit ceramică dacică. Arheologul Eugen Comșa a fost uimit de așezarea stranie a poienii numită Ogrezele. Pe ambii versanți ai râului Vâlsan sunt amenajate asemenea poieni stranii, adevărate platforme pentru amplasarea locuințelor, identice cu cele de la Blidaru, Sarmizegetusa, Fețele Albe, etc. Aceste terase de locuire a dacilor pot fi admirate și azi: Ogrezele, Râpa Bâții, Zafii, Catran, Pană, Mălăiște, Șoptana, Cerneți, Poiana Galatii, Bucura de Sus
Stroești, Argeș () [Corola-website/Science/300645_a_301974]
-
Vâlsan sunt amenajate asemenea poieni stranii, adevărate platforme pentru amplasarea locuințelor, identice cu cele de la Blidaru, Sarmizegetusa, Fețele Albe, etc. Aceste terase de locuire a dacilor pot fi admirate și azi: Ogrezele, Râpa Bâții, Zafii, Catran, Pană, Mălăiște, Șoptana, Cerneți, Poiana Galatii, Bucura de Sus, Bucura de Mijloc, Bucura de Jos, Părul Mătușii, Moția, Telman, Iepura de Sus, Iepura de Mijloc, Iepura de Jos, Mândra, etc. Analiza geografică a zonei arată că acestea au fost amenajate de oamenii de demult și
Stroești, Argeș () [Corola-website/Science/300645_a_301974]
-
Mărgineni (în trecut, Mărgineni-Munteni, în maghiară "Marzsinén") este o comună în județul Bacău, Moldova, România, formată din satele Barați, Luncani, Mărgineni (reședința), Pădureni, Podiș, Poiana, Trebeș și Valea Budului. Comuna se află în nordul județului, la nord-vest de municipiul Bacău, pe malurile râului Trebiș (un afluent al Bistriței). Este străbătută de șoseaua națională DN2G, care leagă Bacăul de Moinești. La Mărgineni, acest drum se intersectează
Comuna Mărgineni, Bacău () [Corola-website/Science/300684_a_302013]
-
1931, satul Măgureni-Ungureni a fost redenumit în "Măgureni-Răzeși". În 1950, comuna a trecut în subordinea orașului regional Bacău, reședința regiunii Bacău. Satul Secătura a primit în 1964 denumirea de "Pădureni", iar satul Lingurari al comunei Luncani a primit numele de "Poiana". În 1968, Mărgineni a devenit comună suburbană a municipiului Bacău. Tot atunci, comuna Luncani a fost desființată și inclusă în comuna Mărgineni, iar satele Mărgineni-Răzeși și Mărgineni-Munteni au fost comasate formând satul Mărgineni, iar satele Tocila, Dubas și Chetrosu au
Comuna Mărgineni, Bacău () [Corola-website/Science/300684_a_302013]
-
Bătrânii satului vorbesc despre zona numită astăzi La Cruce (acolo unde cei din vechime au înălțat o troiță care încă se păstrează) că era plină de stejari seculari uriași, care astăzi au dispărut și care troiță se află într-o poiană, în pădure, probabil în locurile unde odinioară răzeșii își puneau familiile la adăpost din calea turcilor. Mai mult decât atât, unele documente atestă chiar existența unui sat numit "Fânațul" sau Fânați pe la anul 1871, după cum, în 1873 apare și satul
Enăchești, Bacău () [Corola-website/Science/300669_a_301998]
-
Livezi (în trecut, Valea Rea și Târgul Valea Rea) este o comună în județul Bacău, Moldova, România, formată din satele Bălăneasa, Livezi (reședința), Orășa, Poiana, Prăjoaia și Scăriga. Comuna se află în centrul județului, în depresiunea Tazlău-Cașin, pe malurile râului Tazlău. Este străbătută de șoseaua națională DN11, care leagă Bacăul de Onești. Din acest drum, la Livezi se ramifică șoseaua județeană DJ117, care duce spre
Comuna Livezi, Bacău () [Corola-website/Science/300680_a_302009]
-
este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de "Târgu Valea Rea", era reședința plășii Tazlăul de Jos a județului Bacău și era formată din satele Orășa Mare, Valea Rea-Sat, Valea Rea-Târg, Bălăneasa, Lunca, Scăriga, Poiana și Vrăbieni, având în total 2241 de locuitori. În comună funcționau o școală mixtă înființată în 1864, trei biserici ortodoxe (la Poiana, Bălăneasa și Orășa Mare) și una catolică la Bălăneasa. Anuarul Socec din 1925 o consemnează cu numele de
Comuna Livezi, Bacău () [Corola-website/Science/300680_a_302009]
-
Jos a județului Bacău și era formată din satele Orășa Mare, Valea Rea-Sat, Valea Rea-Târg, Bălăneasa, Lunca, Scăriga, Poiana și Vrăbieni, având în total 2241 de locuitori. În comună funcționau o școală mixtă înființată în 1864, trei biserici ortodoxe (la Poiana, Bălăneasa și Orășa Mare) și una catolică la Bălăneasa. Anuarul Socec din 1925 o consemnează cu numele de "Valea Rea" în plasa Tazlău a aceluiași județ, având 2760 de locuitori în satele Orășa, Poiana, Valea Rea, Valea Rea-Târg și în
Comuna Livezi, Bacău () [Corola-website/Science/300680_a_302009]
-
în 1864, trei biserici ortodoxe (la Poiana, Bălăneasa și Orășa Mare) și una catolică la Bălăneasa. Anuarul Socec din 1925 o consemnează cu numele de "Valea Rea" în plasa Tazlău a aceluiași județ, având 2760 de locuitori în satele Orășa, Poiana, Valea Rea, Valea Rea-Târg și în cătunele Lunca și Scăriga. În 1950, comuna a trecut în administrarea raionului Târgu Ocna din regiunea Bacău, iar în 1968 a primit denumirea de "Livezi", în vreme ce satele Valea Rea-Sat și Valea Rea-Târg au primit
Comuna Livezi, Bacău () [Corola-website/Science/300680_a_302009]
-
aparținând culturii Cucuteni și aflată la sud de satul Bălăneasa și așezarea din Epoca Bronzului târziu (cultura Noua), aflată la 2 km sud-vest de același sat, pe malul Tazlăului. Al treilea obiectiv, clasificat ca monument de arhitectură, este din satul Poiana, biserică construită în 1814.
Comuna Livezi, Bacău () [Corola-website/Science/300680_a_302009]
-
Oituz (în trecut, Grozești; în ) este o comună în județul Bacău, Moldova, România, formată din satele Călcâi, Ferestrău-Oituz, Hârja, Marginea, Oituz (reședința) și Poiana Sărată. Comuna Oituz se află în sud-vestul județului, la limita cu județul Covasna, în zona cursului superior al râului Oituz. Printre principalii afluenți ai Oituzului în comună se numără pârâul Caraslău, Ghergheanoș, Brezoaia, Leșunt și Hațman. Este străbătută de șoseaua
Comuna Oituz, Bacău () [Corola-website/Science/300687_a_302016]
-
locuitori. Aici existau o școală mixtă cu 43 de elevi (dintre care 13 fete) și o biserică ridicată în 1749 de aga Ion Cantacuzino și soția sa Maria Racoviță. În ambele comune, principalul proprietar de terenuri era O.I. Negroponte. Satul Poiana Sărată se afla pe atunci în comitatul Trei Scaune al Austro-Ungariei. Anuarul Socec din 1925 consemnează cele două comune în aceeași plasă și respectiv în aceeași alcătuire; Hârja avea aceeași alcătuire și o populație de 828 de locuitori, iar comuna
Comuna Oituz, Bacău () [Corola-website/Science/300687_a_302016]
-
comune în aceeași plasă și respectiv în aceeași alcătuire; Hârja avea aceeași alcătuire și o populație de 828 de locuitori, iar comuna Grozești avea 3537 de locuitori. Între timp, după ce Transilvania trecuse la România în urma tratatului de la Trianon din 1920, Poiana Sărată a devenit și ea comună, în plasa Târgu Secuiesc din județul Trei Scaune; comuna avea 1157 de locuitori. În 1931, comunele Hârja și Grozești au fost unificate într-una singură, cu denumirea de "Oituz" și cu reședința în satul
Comuna Oituz, Bacău () [Corola-website/Science/300687_a_302016]
-
Trei Scaune; comuna avea 1157 de locuitori. În 1931, comunele Hârja și Grozești au fost unificate într-una singură, cu denumirea de "Oituz" și cu reședința în satul Grozești, dar ulterior ele au fost din nou separate. În 1950, comunele Poiana Sărată, Hârja și Grozești au fost toate transferate raionului Târgu Ocna din regiunea Bacău, și ulterior comuna Poiana Sărată a fost desființată în 1966, satul ei trecând la comuna Hârja. În 1968, comunele Hârja și Grozești au fost transferate județului
Comuna Oituz, Bacău () [Corola-website/Science/300687_a_302016]
-
singură, cu denumirea de "Oituz" și cu reședința în satul Grozești, dar ulterior ele au fost din nou separate. În 1950, comunele Poiana Sărată, Hârja și Grozești au fost toate transferate raionului Târgu Ocna din regiunea Bacău, și ulterior comuna Poiana Sărată a fost desființată în 1966, satul ei trecând la comuna Hârja. În 1968, comunele Hârja și Grozești au fost transferate județului Bacău, reînființat, și au fost din nou comasate sub numele de Oituz, nume luat și de satul de
Comuna Oituz, Bacău () [Corola-website/Science/300687_a_302016]
-
Motoșeni (în trecut, și Ursa Motoșeni) este o comună în județul Bacău, Moldova, România, formată din satele Bâclești, Chetreni, Chicerea, Cociu, Cornățelu, Fântânele, Fundătura, Gura Crăiești, Motoșeni (reședința), Poiana, Praja, Rotăria, Șendrești și Țepoaia. Comuna se află în extremitatea estică a județului, la limita cu județul Vaslui, în valea râului Zeletin, în zona confluenței cu Dobrotforul. Este traversată de șoseaua județeană DJ241, care o leagă spre nord de Răchitoasa
Comuna Motoșeni, Bacău () [Corola-website/Science/300685_a_302014]
-
Stănuești și Șendrești. Comuna Praja, formată din satele Praja, Fătăciuni și Fundătura, cu 874 de locuitori ce trăiau în 237 de case, avea și ea o școală mixtă și două biserici. Comuna Stănuești era formată din satele Chetreni, Cociu, Văleni, Poiana, Seaca și Stănuești și avea 1613 locuitori, o școală și două biserici. Comuna Șendrești, formată din satele Șendrești-Răzești, Șendreștii Statului, Bărtălăuș, Merinași, Văraticu, Băclești și Valea Caselor, avea 526 de locuitori, o școală mixtă și două biserici. Anuarul Socec din
Comuna Motoșeni, Bacău () [Corola-website/Science/300685_a_302014]
-
desființate Benești; tot atunci, satele Afumați (comasat cu Fundătura), Negoaia (comasat cu Cornățelu), Baicani-Deal și Valea Babelor (comasate cu Gura Crăiești), Baicani-Vale, Burlug și Gura Plopului (comasate cu Motoșeni), Captalani și Fundătura Țepoaia (comasate cu Țepoaia), Plopu (comasat cu Chicerea), Poiana lui Stan, Prisaca și Văleni (comasate cu Poiana). Șase obiective din comuna Motoșeni sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Bacău ca monumente de interes local, toate fiind clasificate ca monumente de arhitectură: biserica „Sfântul Nicolae” (1809) din satul
Comuna Motoșeni, Bacău () [Corola-website/Science/300685_a_302014]
-
Fundătura), Negoaia (comasat cu Cornățelu), Baicani-Deal și Valea Babelor (comasate cu Gura Crăiești), Baicani-Vale, Burlug și Gura Plopului (comasate cu Motoșeni), Captalani și Fundătura Țepoaia (comasate cu Țepoaia), Plopu (comasat cu Chicerea), Poiana lui Stan, Prisaca și Văleni (comasate cu Poiana). Șase obiective din comuna Motoșeni sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Bacău ca monumente de interes local, toate fiind clasificate ca monumente de arhitectură: biserica „Sfântul Nicolae” (1809) din satul Chetreni, biserica „Adormirea Maicii Domnului” (1763) din satul
Comuna Motoșeni, Bacău () [Corola-website/Science/300685_a_302014]
-
Parincea (în maghiară "Párincsa") este o comună în județul Bacău, Moldova, România, formată din satele Bârnă, Mileștii de Jos, Mileștii de Sus, Nănești, Năstăseni, Parincea (reședința), Poieni, Satu Nou, Văleni și Vladnic. Comună se află în estul județului, în zona cursului superior al râului Răcătău. Este traversata de șoseaua județeană DJ252, care o leagă spre nord de Ungureni și Buhoci (unde se termină în DN2F) și spre
Comuna Parincea, Bacău () [Corola-website/Science/300690_a_302019]
-
Astfel, comuna Parincea, în continuare reședința de plasă (plasa Siret din același județ) avea 3200 de locuitori în satele Cățelușă, Mileștii de Jos, Mileștii de Sus, Nănești, Parincea, Văleni și Vladnicu. În 1931, comuna a mai primit și satele Bârnă, Poieni și Năstăseni, care până atunci făceau parte din comuna Godinești din județul vecin Tecuci, si au apărut și satele Burdugani și Pârlitura. În 1950, comuna a fost transferată raionului Bacău din regiunea Bacău. Satul Cățelușă a primit în 1964 denumirea
Comuna Parincea, Bacău () [Corola-website/Science/300690_a_302019]
-
a revenit la județul Bacău, reînființat și unele sate au fost desființate și comasate cu alte sate: Parincea-Sat și Parincea-Târg au fost reunite sub numele "Parincea"; Nănești-Vale și Nănești-Deal sub cea de "Nănești"; Vârlănești a fost desființat și comasat cu Poieni; Burdugani cu Mileștii de Sus; Iazu cu Parincea; Podu Roșu și Valea lui Noe cu Vladnic. Două obiective din comuna Parincea sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Bacău că monumente de interes local. Unul este un sit arheologic
Comuna Parincea, Bacău () [Corola-website/Science/300690_a_302019]