10,542 matches
-
din cea finală nu mai sunt azi printre noi și împreună cu toți dascălii noștri renumiți, isi dorm somnul de veci împrăștiați pe diferite meleaguri, iar noi cei rămași în viață, si care mai vedem un răsărit de soare, să-i pomenim cum se cuvine, inchinandule un gând pios și o cucernica aducere aminte. Această a fost istoria foarte zbucimata a acestei generații care a cunoscut vicisitudinile războiului, reforma învățământului, modificarea regimului politic, nenorocirile perioadei comuniste de atunci, si cu toate acestea
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93291]
-
Valeriu Gafencu îi cedează medicamentele ce i-ar fi salvat viața pastorului reformat Richard Wurmbrand, în care Valeriu l-a văzut pe aproapele său și nu un evreu sau un om care avea o altă religie. Și pentru că l-am pomenit pe Valeriu Gafencu, imagine simbol a temnițelor comuniste, să ne amintim ce replică le dădea celor care-l îndemnau să nu mai vorbească, fiind foarte slăbit. „Nu-mi luați această bucurie, căci pentru a-L mărturisi pe Hristos trăiesc și
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
nostru evlavios și sfânt, Voievozi și Doamne, boieri, jupânese, Toți câți dorm cu trupul în acest pământ, În hotarul Țării noastre prea alese, Pe părinții noștri și pe frații dragi Ce s-au dus la ceruri sus de mai-nainte, Pomenește-i Doamne, Tu, când vei veni În Împărăția Slavei Tale Sfinte. CONCLUZII Tema „Poezia închisorilor” este una extrem de generoasă și de complexă, iar pentru a fi tratată cum se cuvine ar necesita probabil ani buni. În această lucrare m-am
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
născut de două ori - Înainte de vreme de maică-sa, respectiv desăvârșit din taică său, Însuși Zeus -, altul Înviind În fiecare primăvară, iar ultimul o dată și bine; nu constituie decât tot atâtea ipostaze ale unui adevăr unic: Natura nu moare. Am pomenit de conul de pin? Altcineva prins În horă, cu a cărui imagine Închei acest periplu, poate cam păgân, dar Întregitor: În drum spre Radio, Întâlnesc adesea iedera Înfășurată pe un pin. Nu e chiar atât de poetică, cât e vița
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Cucerirea romană, de acum 19 secole, a adus acestui pământ numai necazuri. Unul, de loc de neglijat, a fost dezacordarea de ritmurile cosmice, strict observate și respectate până atunci, adică suprapunerea peste calendarul local, care Începea cu atât de desul pomenit de mine solstițiu de iarnă, al celui oficial, valabil pentru un Întreg imperiu, dar care Începea la o dată anapoda, care nu semnifica nimic, nici măcar fundarea Romei, aceea fiind pe 23 aprilie, chiar dacă nici urmă n’avea de vreun Gheorghe ci
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
În comparație cu simplitatea naturalului antocian de pildă. Dar atenție! Tocmai stabilitatea arată că astfel de substanțe sunt străine vieții, Încât nici cea mai flămânzită bacterie nu se Încumetă să „muște“ din ele. Iar eu am să mă trezesc cu mațele boite. Pomenisem de conservant? Păi de ce benzoat de sodiu, iar nu extract din scoarța răchitei, nimic altceva decât prototipul aspirinei? verde briliant cianidină albastru briliant Pentru ca un suc să pară cât de cât natural, stors din fruct adică, el trebuie să fie
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
urmașilor, În timp ce „urzicul“ Își vede de ale lui. À propos: Cineva mi-ar putea reproșa că acea urzică dă drumul În lume unor semințe, precum vreun animal inferior unor ouă, nicidecum unor pui, motiv pentru care nici nu l’am pomenit printre „familiști“. Și-i răspund: Spre deosebire de embrionul doar dintr’un ou, ba chiar de embrionul care abia urmează a se forma, precum la peștele a cărui icre urmează a fi fecundate În apă, acela din sămânță e deja un „pui
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
finalitatea feleșagului lor. Cu scene - zicem noi - spectaculare, căci atât de pervertiți cum ne-am complăcut să devenim, găsim spectaculoasă taman ferocitatea - fie ea aparentă. Ce să mă mai mir? Ce erau altceva luptele gladiatorilor sau, cum Însuși Seneca le pomenea, spectacole? Chiar Înlocuite, printr’un pacifism aparent, acela creștin - la urma urmei cu o istorie plină de cruciade și războaie -, prin cursele de care de pe Hipodromul bizantin, În care Învingătorul trecea literalmente peste cadavre... Și ce e chiar sportul - culmea
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
țărâna adusă de vânt și care are acum cine s’o oprească și s’o adauge apei lacului, care devine tot mai mic și mai puțin adânc. Înțeleg Moti, dar unde e nufărul? Vezi Cristi, pe el nu l’am pomenit, dar el e primul semn că algele, În calitate de producător primar, și-au făcut datoria Întru eutrofizarea lacului și că, pe lângă ele, se adaugă plantele superioare, acelea pomenite și vizibile. Chiar poetice. Miau Dar lui Eminescu Îi rămâne mereu prea puțină
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
fiece an, solul era reîmprospătat de mâlul lăsat de revărsarea Nilului, care acoperea muniția neexplodată, dându-i timp să „ruginească“. La noi, cu același veșnic sol, e nevoie de „geniști“. Cred că ai În vedere heterotrofele solului, acelea de care pomeneam mai an. Exact. Acelea caută acea muniție și o distrug, culmea, trăind din asta. Dar au nevoie de oxigen. Pe care-l obțin dacă solul e afânat, mai ales arat de cu toamnă. Au nevoie și de pace, adică solul
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
mai mult, o sursă de negentropie pentru un om asaltat mereu de inversul degradant al entropiei: apa sfințită, aghiazma. Corespondentă, Într’o altă succesiune, de metale de astă dată, În care aurul și argintul sunt deopotrivă feminine și masculine; să pomenesc de metalul verighetei? Dar să-l las pe prietenul Nicu În fața ceaiului, iar pe amicul Cristi În seama vreunui rachiu, căci oricum nu se pot Întâlni decât pe calea undelor. Dar nu Înainte de a media un „La mulți ani!“, cu
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
copiind - cuțitul de strung cu autoascuțire: e doar o chestiune de călire controlată, secțiunea cuțitului dobândind astfel o duritate progresivă de la o față la alta... Iar mai Înainte, și tot cam așa, făurarii săbiilor samurailor, ce se ascut... tăind. Am pomenit de o roșcovană? Aveți răbdare. Sigur pe 1053 kHz, vinerea la amiază, că tot e zi de post. 5. Negreață Mulțumesc pentru răbdare. Să rezolv suspansul de rândul trecut. Sunt negru, iar din acest motiv sunt singura pisică care-și
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
pasiunea, drum care poate Însemna chiar a bate potcoave, căci omul are nevoie de toate cele care au fost separate de viața socială prin diviziunea muncii. Suntem condamnați, totuși, să trăim pe mai departe Într’o societate... P.S. S’au pomenit și cele mai bine de 400 de emisiuni ale mele, pe care le vreau continuate. O Întrebare Îmi pun totuși: Radioul a Început ca o formă de divertisment la - era să spun purtător, dar Îmi aduc aminte de ditamai lada
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
lor despre omul acesta, care avea harul de a doini ca un adevărat virtuoz din frunză și din caval, și de a interpreta ca nimeni altul textele pe care singur și le compunea pe frumoase, ancestrale melodii populare. Nu se pomenea petrecere la care Lae Nițului să nu fie chemat, așteptat cu nerăbdare și cu sfințenie ascultat de toată suflarea satului. Se spune că în război, în focul luptelor cu dușmanul, el cânta îmbărbătându și camarazii. Cică în perioada în care
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
știi c-ai fost de față. S-ar mai fi gândit că nu o va mai primi? Pentru a-i îndeplini dorința, le voi trimite doamnelor, când ajung acolo. Așa cum am amintit eram nedumerită cum de apar ispitele mai înainte pomenite în sufletul oamenilor. Cartea „Dimensiunea românească a existenței” primită de la prietenul meu care nu mai este în viață, m-a edificat. Autorul ei Mircea Vulcănescu considera sufletul românesc ca fiind produsul unei serii întregi de influențe. Pe de altă parte
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
meargă noaptea cu trei lumânări, să urce dealul și unde se vor stinge lumânările, acolo va fi locul pentru biserică. Așa au făcut păstorii. Au urcat dealul noaptea, fiecare cu câte o lumânare aprinsă. Ajungând într-un loc, s-au pomenit în întuneric. Li se stinseseră lumânările. Au însemnat locul și acolo s-a început construcția bisericii. Zidul nu se mai dărâma. S-a înălțat o biserică mare, frumoasă și oamenii se duceau cu drag să se roage în ea. Le
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
structura tradițională, pe lângă centrul satului, se află părțile considerate sacre, anume incinta sacră în mijlocul căreia se află arborele cerului sau coloana cerului, precum și hotarele și răscrucile 3. La Ipotești, arbori ai cerului rămân, deopotrivă, teiul și salcâmul: primul, pentru că era pomenit din vechime ca un dat, al doilea, ca lemn obișnuit locului pentru material de construcție și împrejmuire; ambii, însă, pentru mirosurile îmbătătoare ale florilor. Primul a crescut în sălbăticie, al doilea a fost cultivat pentru foloasele imediate. Eminescu le-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
smolită, având și acesta a urma studiile; pașaportul a fost eliberat pi zăbavă de 11 luni. Se trage, deci, concluzia că e vorba de anul școlar 1857-1858. Granița au trecut-o pe la zastava Mihăileni 48. Numai că în anul școlar pomenit Mihai nu apare în cataloagele de la National-Hauptschule din Cernăuți; apar doar Șerban și Neculai în clasa a V-a, Iorgu într-a IV-a, iar Ilie în clasa întâi gimnazială. În legătură cu acesta din urmă lucrurile sunt neclare, întrucât în catalogul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
mână Cernăuții. O instinctivă și structurală aversiune pentru încătușare i se descifrează în atitudine încă de pe acum. Dorul lui de a se mișca liber, de a face ce-i place, nu ce-i dictează alții, lipsa de răbdare, de care pomenește prietenul său Ștefanelli, toate acestea la un loc îl fac să nu-l intereseze toate materiile predate în școală, dar să exceleze la cele care-i plac și-l atrag. Mic și îndesat, cu părul negru pieptănat de la frunte spre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
tata lipsea d-acasă. Părul lui Isăcescu era pe o coastă, drept în fața caselor noastre și la vreo 150-200 metri depărtare. Maica Fevronia, văzându-l, a zis: ia uite, Ralucă, cum samănă băiatul cela cu Mihai, și atât, când se pomenește cu o babă, care-i zicea în sat baba Prodănoaia, care vine și spune că acel băiat e Mihaiu și când a trimis să-l aducă, el a dat fuga și l-a prins un viziteu, Vasile Rusu (rus și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
vechi și nouă, pe care le preia de la maiorul Săvel Manu, vânzătorul moșiilor amintite. Primul dintre cele 17 documente privitoare la partea de moșie din Ipotești poartă data de 12 aprilie 1620. Important este faptul că în aceste acte sunt pomenite nume de vechi familii de răzăși între care și Isăcescu, dintre care un Ipatie ar fi fost unul din cei cinci bătrâni înființători ai satului [...] care ar fi făcut bisericuța, mai târziu a familiei Emninovici 1. Declarația unui boier hotarnic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
mândrie care-i ședea atât de bine, mai ales când era cu ciubote lungi. Era un spectacol de invidiat. Dar ceea ce făcea ca părintele să fie idolul pădurarului, moș Iftimie Fedeleș, era glasul său, ca și care nu se mai pomenește de ferească Dumnezeu. Asta era și ideea văcarului din sat și acești doi oameni găsisă într-adevăr un punct în care cugetările [lor], de altmintrelea eterogene, să fie aceleași. Hiu, mă, da groaznic mai urlă popa nostru, îl aud tocma
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
slujba religioasă în biserica din sat60. Un fapt cu totul impresionant ce se continuă și astăzi se remarcă în ordinul Înalt Prea Sfântulului Mitropolit al Moldovei, care cerea ca de joia Înălțării, odată cu pomenirea eroilor pentru întregirea neamului, să fie pomeniți și străbunii și înaintașii noștri care în cursul vremii [...] au luptat pentru a apăra Unirea și independența țării, pregătind întregirea neamului 61. Sunt pomeniți, așadar, "marii voievozi", de la Radu Negru la Al.I. Cuza, Domn al Principatelor, și Carol I
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
al Moldovei, care cerea ca de joia Înălțării, odată cu pomenirea eroilor pentru întregirea neamului, să fie pomeniți și străbunii și înaintașii noștri care în cursul vremii [...] au luptat pentru a apăra Unirea și independența țării, pregătind întregirea neamului 61. Sunt pomeniți, așadar, "marii voievozi", de la Radu Negru la Al.I. Cuza, Domn al Principatelor, și Carol I, Regele României; apoi marii patrioți, de la Horia, Cloșca și Crișan la Titu Maiorescu. Înaintea lui Maiorescu este pomenit, cum era firesc, numele lui Mihai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
țării, pregătind întregirea neamului 61. Sunt pomeniți, așadar, "marii voievozi", de la Radu Negru la Al.I. Cuza, Domn al Principatelor, și Carol I, Regele României; apoi marii patrioți, de la Horia, Cloșca și Crișan la Titu Maiorescu. Înaintea lui Maiorescu este pomenit, cum era firesc, numele lui Mihai Eminescu. După aceasta se spune în adresă veți pomeni pe eroii răsboiului pentru întregirea neamului și pe eroii localnici 62. Eroii din Ipotești se află consemnați atât în ambele biserici, cât și pe monumentul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]