8,144 matches
-
creată este organizată în mod armonic; de aceea, arta sunetelor, având o influență asupra sufletului, trebuie să fie îngrijită în mod particular de către călugări: „Muzica este acea disciplină care este prezentă în toate acțiunile vieții noastre: dacă observăm mai întâi poruncile Creatorului și ne conformăm cu mintea curată regulilor stabilite de El. Tot ceea ce spunem sau faptul de a fi vitalizați de pulsația circulației sangvinice se datorează puterii armoniei prin ritmurile muzicale. Fără îndoială, muzica este știința modulației corecte: dacă vom
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
aproapele său - este rădăcina vieții morale creștine din care răsar toate virtuțile <footnote id="1"> Mitropolit Dr. N. Mladin., Teologia morală ortodoxă, p. 153<footnote>, dar și ținta spre care se îndreaptă toate. Cel ce iubește pe Dumnezeu împlinește toate poruncile Lui. Cel ce iubește pe aproapele său împlinește legea, adică nu face rău aproapelui său, ci îi face bine. Legea Noului Testament este numită simplu legea iubirii, fiindcă iubirea este motivul, cuprinsul și împlinirea ei. Toate poruncile acestei legi se
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
Dumnezeu împlinește toate poruncile Lui. Cel ce iubește pe aproapele său împlinește legea, adică nu face rău aproapelui său, ci îi face bine. Legea Noului Testament este numită simplu legea iubirii, fiindcă iubirea este motivul, cuprinsul și împlinirea ei. Toate poruncile acestei legi se întretaie și sfârșesc într-un singur punct, fiindcă - precum spunea Fericitul Augustin - legea duce la credință, credința câștigă pe Duhul Sfânt ca un dar, care revarsă în noi iubirea, iar iubirea împlinește legea. Dacă împlinirea legii este
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
legea duce la credință, credința câștigă pe Duhul Sfânt ca un dar, care revarsă în noi iubirea, iar iubirea împlinește legea. Dacă împlinirea legii este manifestarea iubirii, această împlinire a legii are ca urmare o creștere în iubire. Cine împlinește poruncile, acela nu numai că manifestă iubirea ce o are, ci progresează în iubire. Astfel, pe de o parte, împlinirea legii apare ca un fruct al iubirii <footnote id="2"> Mitropolit Dr. N. Mladin., Teologia morală ortodoxă, p. 152<footnote>, pe
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
parte, împlinirea legii apare ca un fruct al iubirii <footnote id="2"> Mitropolit Dr. N. Mladin., Teologia morală ortodoxă, p. 152<footnote>, pe de altă parte, ca mijloc sau cale pentru înaintarea în iubire. Iubirea devine izvor și țintă a poruncilor legii. Iar ținta poruncii este dragostea din inimă curată și din cuget bun” (Tim. 1,39), zice Sfântul Apostol Pavel. Ținta spre care se îndreaptă viața noastră creștină este desăvârșita dragoste de Dumnezeu și de aproapele. “Fiți desăvârșiți precum și Tatăl
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
ca un fruct al iubirii <footnote id="2"> Mitropolit Dr. N. Mladin., Teologia morală ortodoxă, p. 152<footnote>, pe de altă parte, ca mijloc sau cale pentru înaintarea în iubire. Iubirea devine izvor și țintă a poruncilor legii. Iar ținta poruncii este dragostea din inimă curată și din cuget bun” (Tim. 1,39), zice Sfântul Apostol Pavel. Ținta spre care se îndreaptă viața noastră creștină este desăvârșita dragoste de Dumnezeu și de aproapele. “Fiți desăvârșiți precum și Tatăl vostru cel din ceruri
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
nemărginită, datorită căreia “Soarele Său răsare și peste cei răi și peste cei buni și plouă și peste cei drepți și peste cei nedrepți” (Matei 5, 45). Desăvârșita iubire de Dumnezeu și de aproapele este scopul suprem al fiecărui creștin, poruncile fiind mijloace sau căi de atingere a acestuia. 1.1.2. Principiile moral-religioase în Predica de pe Munte Pe lângă cele zece porunci, care trebuie respectate și creștini, Mântuitorul, Care n-a venit să strice Legea și Proorocii, ci să le împlinească
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
peste cei nedrepți” (Matei 5, 45). Desăvârșita iubire de Dumnezeu și de aproapele este scopul suprem al fiecărui creștin, poruncile fiind mijloace sau căi de atingere a acestuia. 1.1.2. Principiile moral-religioase în Predica de pe Munte Pe lângă cele zece porunci, care trebuie respectate și creștini, Mântuitorul, Care n-a venit să strice Legea și Proorocii, ci să le împlinească (Matei 5,17), a dat “cele nouă fericiri” (Matei 5, 3-12). Cele zece porunci țineau să realizeze un minimum de moralitate
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
în Predica de pe Munte Pe lângă cele zece porunci, care trebuie respectate și creștini, Mântuitorul, Care n-a venit să strice Legea și Proorocii, ci să le împlinească (Matei 5,17), a dat “cele nouă fericiri” (Matei 5, 3-12). Cele zece porunci țineau să realizeze un minimum de moralitate și aveau mai mult un caracter prohibitiv, oprind de la fapte rele. Respectându-le, erai ferit de păcate grele împotriva legii morale naturale. Fericirile reprezintă un progres, arătând virtuțile pe care trebuie să și
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
care ne vor deschide porțile fericirii veșnice (Matei 25, 34 40). «Chipurile de a milui cum spune Sfântul Ioan Gură de Aur<footnote id="9">Sfântul Ioan Gură de Aur, Cuvânt la Matei; P.G., LVII, 227<footnote> sunt felurite și porunca aceasta este întinsă». Acestea sunt cuprinse sintetic de Biserica noastră în cele șapte fapte ale îndurării trupești și cele șapte fapte ale îndurării sufletești. Condiția principală a milosteniei cu adevărat creștine este ca ea să izvorască dintr-o iubire sinceră
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
lucrare asemănătoare celei săvârșite de Fiul lui Dumnezeu, Care a venit în lume să împace pe omul păcătos cu Dumnezeu. De aceea, Dumnezeu le făgăduiește numele haric de „fii ai lui Dumnezeu”, însoțit, firește, de fericirea vrednică de acest nume. Porunca de a face pace se adresează tuturor, precum citim în epistola către evrei: „ Căutați pacea cu toți și sfințenia, fără de care nimeni nu va vedea pe Domnul” (Evr. 12, 14). Fericiți cei prigoniți pentru dreptate, că a lor este împărăția
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
și întoarcerea la calea cea dreaptă. Fiul plecat este fiul risipitor care batjocorește avutul primit în dar de la Tatăl (adica Dumnezeu) iar celălalt este fiul risipit pentru că, spre deosebire de fratele său care risipește o bogăție materială, el risipește una spirituală, respectarea poruncilor devenind pentru el singurul criteriu de selecție de care ar trebui să țină seama tatăl său. Această pildă a lui Iisus este o adevărată lecție de dragoste părintească, iar virtutea pe care trebuie s-o percepem, cu cea mai mare
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
în concepția Sfântului Clement Alexandrinul, pornește de la ideea că omul a căzut în păcatul originar, motiv pentru care este necesară o puternică disciplină, nu impusă din exterior, ci bazată pe înțelegerea și voința copilului, disciplină care se manifestă în respectarea poruncilor divine și detașarea de lumea coruptă. Cu alte cuvinte, este vorba de asumarea liberă a unor privațiuni și de renunțarea la orice plăcere imorală. Nu va putea trăi evitând păcatul decât omul care a primit o educație aleasă, de aceea
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
Episcopul Cezareei recunoaște valoarea materială a bunurilor materiale și rânduia pentru monahi îndeletniciri care luau forma diferitelor profesii ce se practicau în comunitate. Dar roadele muncii lor nu le aparțineau lor, ci întregii comunități; ele erau destinate mai ales împlinirii poruncii Domnului de a-ți iubi aproapele. În mânăstirile pe care le-a păstorit Sfântul Vasile cel Mare funcționau chiar și școli cu internat, unde se primeau nu doar copii orfani, ci și ai unor părinți care îi încredințau monahilor spre
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
alte virtuți care-l caracterizau: dreptatea, curajul, stima, respectul. Decalogul studiat la clasa a IV-a, le indică elevilor datoriile față de Dumnezeu și față de aproapele și îi solicită în același timp să-și autoevalueze comportamentul prin raportare la cele zece porunci. Învățarea și interiorizarea acestor reguli se realizează prin aplicarea la clasă a mai multor metode activ participative: conversația, exercițiul, problematizare, dezbaterea etc. Unele activități extrașcolare, precum Concursului Interdisciplinar Județean Un copil bun pentru o lume mai bună, inițiat și organizat
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
evenimentele legate de Patimile, Răstignirea, Moarte, Îngroparea, Învierea și Înălțarea Domnului, iar evaluarea acestor cunoștințe se va realiza și prin aplicarea unui test . Studierea Decalogului îi va ajuta pe elevi să cunoască binele și răul și să promoveze binele conform poruncilor divine date de Dumnezeu. În școala primară, educația religioasă va fi realizată prin mijloace și procedee adecvate, de către cadre didactice calificate. Conținutul educației religioase la această vârstă trebuie să realizeze un echilibru optim între concret și abstract, pentru a deveni
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
întâmpări personale, când au simțit intervenția lui Dumnezeu în viața lor. Explicația este metoda expresivă prin care se lămurește o noțiune, un nume propriu, un fapt, o narațiune, o parabolă, o figură de stil, un verset din Sfânta Scriptră, o poruncă dumnezeiască, o normă morală. Pentru a asigura o explicație eficientă este necesar să se evite exagerările privind detaliile și argumentările nesemnificative deoarece acestea pot diminua posibilitatea evidențierii esențialului. Profesorul va utiliza metoda explicației când va lămuri din punct de vedere
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
CU DECEBAL după Mihail Sadoveanu A fost demult, În vremea veche, o Împărăție mare și puternică. Oamenii care au ridicat pe lume aceea putere se chemau romani. Scaunul Împărăției era la Roma. Acolo, la Roma, trăiau Împărații. De acolo porneau poruncile lor, către marginile Împărăției, la oștile Îmbrăcate cu zale și coifuri. Iată Însă că s a găsit un neam care s-a apărat cu armele Împotriva lor. Acel neam trăia În Dacia, adică În locurile unde trăim noi acum. Oamenii
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
-l ucidă pe Ștefan-Vodă și să calce Moldova În copitele cailor. Toate țările din calea lui fuseseră ocupate, numai Moldova sta Încă slobodă și-i era ca un ghimpe În coastă. Și era În anul acela o iarnă goală. Din porunca lui Vodă, poporul se trăsese din calea turcilor spre munte, pârjolind totul În calea lor și otrăvind fântânile. Caii turcilor trecuseră ca printr-o pustietate de la Dunăre până la Vaslui și slăbiseră foarte. Turcii și-au așezat tabăra lângă Podul-Înalt. La
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
credință spre cea mai bună viețuire”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Epistole, Partea Întâi, ep. 12, în PSB, vol. 81, p. 95) „Da, atunci mai cu seamă crezi, când nu cauți să afli pricina celor ce ți se poruncesc, ci simplu împlinești poruncile”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Matei, omilia VIII, I, în PSB, vol. 23, p. 102) „Ceea ce este hrana pentru trup, aceea e viața (virtuoasă) pentru credință. Și după cum trupul nostru nu poate trăi fără bani, tot așa nici
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
La cuvântul apostolic ce spune: << Dar având același duh al credinței, precum este scris>>; și la <<Crezut-am, pentru aceea am grăit... >>, 10, în vol. Despre schimbarea numelor. Despre răbdare. Despre milostenie..., p. 280) 12 „Domnul a împreunat păzirea tuturor poruncilor cu dreapta credință, știind că nu e cu putință să-i aducă omului mântuirea numai una dintre ele, despărțită de celelalte”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Cuvânt ascetic despre viața morală, despre cunoștință și despre dreapta socoteală duhovnicească, cap. 2, în Filocalia
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
uscatul; și pământul să scoată iarbă și toată vietatea (Fac. 1, 6, 9, 12, 20). Din aceste cuvinte ar putea cineva să mustre pe iudei ca neînțelegând cu adevărat Scriptura. Căci ar putea întreba: Cu cine vorbea Dumnezeu ca să dea poruncă? Dacă poruncea și vorbea celor ce se creau de către El, vorbirea ar fi fost de prisos. Căci acelea încă nu erau, ci urmau să fie. Dar nimenea nu vorbește celui ce încă nu este, nici nu poruncește și spune să
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
ca să străbată aerul”. (Sf. Vasile cel Mare, Omilii la Hexaemeron, omilia a II-a, VII, în PSB, vol. 17, p. 93) „Cuvântul dumnezeiesc le-a făcut pe toate nespus de plăcute și nespus de prețioase. Când spunem glas, cuvânt sau poruncă a lui Dumnezeu, nu înțelegem prin cuvântul dumnezeiesc sunetul scos de organele vocale, nici aerul lovit de limbă, ci socotim că ia formă de poruncă sensul dat de voința lui Dumnezeu, pentru a fi înțeles ușor de cei cărora se
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
făcut pe toate nespus de plăcute și nespus de prețioase. Când spunem glas, cuvânt sau poruncă a lui Dumnezeu, nu înțelegem prin cuvântul dumnezeiesc sunetul scos de organele vocale, nici aerul lovit de limbă, ci socotim că ia formă de poruncă sensul dat de voința lui Dumnezeu, pentru a fi înțeles ușor de cei cărora se adresează”. (Sf. Vasile cel Mare, Omilii la Hexaemeron, omilia a II-a, VII, în PSB, vol. 17, p. 93) „Auzi că la început a făcut
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
PSB, vol. 17, p. 93) „Auzi că la început a făcut Dumnezeu cerul și pământul și că a făcut pe cele ce sunt din cele ce nu sunt ... Este Dumnezeu! Lui I se pleacă toate; creează cu cuvântul și cu porunca. Iată! A spus numai și a și fost adusă la ființă lumina și a și plecat întunericul”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Facere, omilia III, II, în PSB, vol. 21, p. 48) „Pentru că Dumnezeu spusese la fiecare la
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]