8,590 matches
-
rămase în viață după furtuna de care am pomenit mai sus2, în timpul căreia de trei ori a văzut moartea cu ochii. Așteptare în Veneția Ajuns în Genova, luă drumul spre Bologna, pe care pătimi multe, mai ales o dată când se rătăci și merse pe o cărare de-a lungul unui râu care curgea într-o albie joasă. Cu cât înainta, cu atât cărarea se îngusta, ajungând într-un loc atât de strâmt, încât nu mai putea merge nici înainte, nici înapoi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
cuvenită și în mod orânduit, șadicăț fără înclinații neorânduite, șatunciț căindu-se, să caute să ducă o viață bună în alegerea făcută; pentru că este o alegere neorânduită și strâmbă, această alegere nu pare a fi o chemare dumnezeiască, așa cum mulți rătăcesc în aceasta, făcând dintr-o alegere strâmbă sau rea o chemare dumnezeiască; întrucât orice chemare dumnezeiască este mereu curată și limpede, fără amestecul trupescului sau al vreunei alte înclinații neorânduite. 173. Al patrulea punct. Dacă cineva a făcut alegerea potrivită
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
Austria, Croația, Bulgaria, Rusia, Polonia, India, Iordania, Pakistan, Republica Moldova. La Teatrul „Luceafărul“ a regizat spectacolele: Mary Poppins (premiul ATM pentru cel mai bun spectacol pentru copii și tineret al anului 1983), Magazinul cu jucării, Frumoasa din pădurea adormită, AlaBala, Baltagul, Rătăciți întro poveste, Steaua fără nume, O noapte furtunoasă. La Universitatea de Arte „G. Enescu“ Iași a regizat spectacolele: E criză teribilă monșer, Tragedia regelui Otakar și a prințului Dalibor, Păpușile în carnaval (Marele premiu al Festivalului Școlilor de Teatru „Primul
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
O cuprinse un sentiment de neliniște, fiindcă avea să intre pe un teritoriu nou și nu ar fi vrut să regrete vreodată faptul că acceptase invitația lui, așa că începu să se roage în taină: „ Doamne, ajută-mă să nu-mi rătăcesc pașii în iubire, să nu am o soartă tristă! Sunt lucruri care nu se mai pot îndrepta. Pașii greșiți într-o căsătorie se plătesc cel mai scump în viață. Numai tu, Doamne, poți să-mi îndrumi pașii spre o alegere
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
își trecu mâna prin părul lung cu un gest destul de drăgălaș, copilăresc chiar. - Ai ceva împotrivă?, o necăji el în continuare. - Nu, dacă rămâi cu mine aici, zise Nicole cu un zâmbet naiv și cu buzele arcuite în timp ce privirea ei rătăcea peste tot prin cameră oprindu-se pe corpul lui. Privirea lor se întâlni într-o imensă și caldă efuziune strălucitoare. Faptul că iar își petreceau noaptea împreună era, evident, un nou început. - Am venit cu gândul să-ți fac reproșuri
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
apă minerală. În timp ce își bea cafeaua, Nicole își dăduse drumul la imaginația unei fericiri pe care spera să o împartă toată viața cu Alin. Își aduse aminte de o anumită perioadă din viața ei când se simțise ca o gâscă rătăcită de cârdul ei iar acum se întorcea unde îi era locul. Anândoi fuseseră luați de valurile vieții, căutând un sprijin unul în celălalt. De acum încolo se puteau număra printre învingători și nu printre învinși. Vântul adia prin arburști răcorindu
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
Rodica Tapalagă este de nerecunoscut (marea actriță dispărând efectiv în spatele personajului său), Mama RomâNica este imediat recognoscibilă, cu toate ticurile, țâfnele și înduioșările sale. Este România orală și viscerală, canibalizată de politica la televizor și ea însăși canibală abulică, șleampătă, rătăcită-n tranziție cu aceeași sacoșă și pe care o înțelegi, dar cu care nu te poți înțelege. E monstrul născut din coșmarul ceaușist și care încă nu s-a trezit ; uneori îl iubești, căci e de-al tău, alteori îl
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
districtul Român, nu contenește să acționeze și să influențeze. Domnul Ludovico Udrischi timp de cca. 24 ani de când onorabil exercita însărcinarea de viceconsul austriac a fost întotdeauna zelos apărător de drept al misiunii noastre. În Botoșani, multi străini catolici erau rătăciți pe aici și acolo, pentru că erau lipsiți de biserică și preot. El, Domnul Udrischi înflăcărat de mare zel pentru Sfântă noastră Religie, a făcut totul ca să apară în Botoșani și o biserică catolică și să se instaleze acolo un preot
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
îmi scot casca. Sărut mîinile, spun doamnei Teona, care mai țăcăne o dată pixul și-l lasă peste dosarul din fața sa. Am adus contractele, vorbesc cu glas scăzut, așezînd dosarul pe biroul economistei. Știi, surîde doamna Teona, credeam că te-ai rătăcit prin hățișul atîtor semnături. Lucru previzibil dealtfel, rîde ea, scoțînd din sertar o țigară, timid cum ești... Întorc surprins capul. O văd cum se ridică puțin, răsucește scaunul sub ea, își scoate genunchii de sub birou și rămîne cu ei alăturați
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
de protecție, poate vrea careva să-mi dea la cap", rîde, apropiindu-se. Cu ce problemă? Aș vrea să vorbesc cu tovarășul Amariei... Am necazuri cu locuința. Am fost propus de combinat să primesc o garsonieră, dar tabelul s-a rătăcit. Rugați-l să mă primească două-trei minute. Vă primește, tovarășe Vlădeanu, doar să vă anunț... Secretara îmi face semn să aștept, bate la ușa capitonată, apoi intră. Aștept cu privirea ațintită în urma secretarei, parcă aș vrea să mă fi strecurat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
la ședința de partid. Cred că tot el a dat ordin să fiu tăiat. Tabelul întocmit du combinat, cu numele meu, care trebuia să ajungă azi pe masa Biroului Executiv, pentru a mi se aproba o nouă garsonieră, a fost rătăcit din indicația șefului Serviciului administrativ, un prieten de-al lui Teodoru de pe vremea cînd "patronau" o cameră de oaspeți, unde semnau condica un fel de salariate ale combinatului. Asta iar n-o mai știi! În schimb, știi altele... A avut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
furie. N-o mai fă atîta pe indiferentul... Azi te-ai zbătut de ceasul morții să dai de urma tabelului cu numele tău, pentru garsoniera de la blocul-turn, așa-i? De unde știi? Cumnată-miu și inginerul Teodoru au aranjat să se rătăcească tabelul, să nu primești locuința. Sînt colegi de chefuri la Poiana Brîndușelor... Lui Teodoru îi suflasem amanta, dar lui cumnată-tu ce dracu i-am făcut? Nici nu-l cunosc. Ba-l cunoști. A trecut seara asta pe la mine să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
mele; "adevărul este întotdeauna revoluționar", spunea Antonio Gramsci... Dar mai important este că mă simt mîndu de mine însumi cînd mă gîndesc la femeia de la mansarda blocului Yanis; mi-a arătat unde-i Steaua Polară și nu trebuie să mai caut, rătăcind aiurea. Mîine nu, că n-am să mă pot ridica din pat, dar poimîine, cînd voi merge la combinat, dacă nu m-au dat afară încă, voi cere să fac o delegație la București... Oricum, pînă îmbătrînesc, trebuie să aflu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
era premonitoriu: „26 noiembrie 1956, luni. Am să vă povestesc ce mi s-a întâmplat chiar la spital. Ioana iese cu mine, mă conduce până la capătul culoarului, în dreptul unei scări. Încep să cobor treptele și dau peste un gnom - mă rătăcisem în aripa de endocrinologie - de vreo 12-14 ani, nebun și bâlbâit. Îl întreb: «Pe unde pot să ies?» (Eu și nemaipomenitul meu simț de orientare.) Îmi spune, bâlbâindu-se și țopăind: « Un pas, un pas... ha-hai, pi ici». Cobor după
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
pentru Paris. Cităm dintr-un dialog între Monica Lovinescu și Doina Jela: „— Ați visat-o vreodată? — În noaptea de 22 spre 23 mai. Un vis, singurul premonitoriu: eram cu mama într-un oraș românesc (dar neidentificat) și deodată m am rătăcit de ea. Căutând-o cu din ce în ce mai mare anxietate, am dat, pe o masă de talcioc (nu știu cum mă strămutasem acolo), de hainele ei puse la mezat. Cum întrebam înnebunită, în dreapta și-n stânga, cineva m-a luat deoparte și mi-a
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
îți scapă un cuvânt în tramvai, unii rânjesc, alții te amenință din ochi (și încă e bine!). Așa că vorbesc doar franceza asta didactică, înțelegi de ce. [...] II Miercuri, 10 ianuarie [1951] Din păcate, nu știu ce e cu Mica, dacă nu s a rătăcit prea rău pe acolo. O să plece și Chris[tiane] la Marina? Mă îngrijorează tare gândul ăsta, fiindcă, după părerea mea, Wally o să se ducă la Marina să-i facă un scandal cât toate zilele! De asta nu stai bine cu
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
Elinor Sherman! Femeile râd vesele și se amestecă în mulțime, iar eu rămân uitându-mă în gol la modelul floral al coloanei. Cred că n-au înțeles bine. N-avem cum să ne mutăm aici. Nici nu se pune problema. Rătăcesc fără țintă încă vreo câteva minute, îmi găsesc un pahar de șampanie și încerc să-mi păstrez un zâmbet radios pe față. Dar, oricât de tare încerc, zâmbetul mi se crispează. Nu așa mi-am închipuit că o să fie petrecerea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
da curs acestei invitații, din cauza faptului că tocmai le-a murit câinele. Șaisprezece S-a cam îngroșat gluma. Luke nu s-a dus la muncă de mai mult de-o săptămână. Nici nu s-a mai bărbierit. Tot pleacă și rătăcește Dumnezeu știe pe unde și nu ajunge acasă decât dimineața în zori, de regulă afumat. Și ieri, când am venit de la slujbă, am descoperit că-și dăduse toți pantofii de pomană. Mă simt complet neajutorată. Nimic din ce fac nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
mă mărit. Și o șterg repede înainte să mă mai întrebe ceva. Oricum, am văzut deja destul. Nu prea știu cum să ajung înapoi în apartament și locul ăsta e atât de imens că în mod sigur am să mă rătăcesc, așa că mă duc înapoi la parter și trec cât pot de firesc de Palm Court, spre lifturi. În clipa în care trec de un alcov cu o canapea, mă opresc. Un păr negru familiar. O mână familiară, care ține ceva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
muncit mult prea mult, prea multă vreme... Mă aplec spre el și-l privesc extrem de sincer. Luke, acum e cel mai bun moment să facem asta. Cât încă mai suntem tineri. Înainte să facem copii. Imaginează-ți doar. Noi doi, rătăcind prin lume. Vizitând locuri incredibile. Învățând din alte culturi. Se așterne tăcerea. Luke privește în depărtare, încruntat. — Zici că ai vorbit cu Michael, spune în cele din urmă. Și că el chiar e de acord să... — E mai mult decât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
să acumuleze valori mobiliare, ușor de ascuns, ușor de transportat, ușor de schimbat, având valoare mare și volum mic. Banii (respectiv aurul sau bijuteriile) Înmagazinau cel mai bine averea unor oameni care erau mereu amenințați, mereu jefuiți, mereu expulzați, mereu rătăcind pe drumuri. Martin Luther observa prin 1523 faptul că societatea germană Îi „obliga [pe evrei] să practice camăta” <endnote id="(455, I, p. 202)"/>. De aceeași părere era și Nietzsche, la sfârșitul secolului al XIX-lea <endnote id="(598, p.
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
evreu, polono-lituanian, de Început de secol XIX este celebrul personaj Iancăl hangiul, din poemul Pan Tadeusz (1834) de Adam Mickiewicz. Și el cânta din țambal (acompaniat de „scripcar și cimpoier”), și el cântase la nunți creștine și evreiești, și el rătăcise prin lumea largă ca muzicant ambulant, Învățând să interpreteze muzică populară, mazurci poloneze și cântece galițiene : În muzică deasemeni, i-era vestit talentul ; Mult timp cutreierase cântând din instrumentul Poporului său, care-i țambalul, - și o lume Uimise cu-al
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
-ndemânare, și multă agerime ; Deși străin, polona vorbind-o foarte bine, Lui, arii populare plăcându-i mai ales, Din drumuri peste Niemen, o groază a cules : Mazurci varșoviene și hore din Halici <endnote id="(689, p. 148)"/>. Fiind lăutari ambulanți, rătăcind prin târguri și orașe, ei erau adesea luați drept vagabonzi sau cerșetori (Müssiggänger, Betteljuden) și expulzați. În 1781, de pildă, kahal-ul se plângea În scris guvernatorului Bucovinei, generalul Carol Enzenberg (1778-1786), că au fost alungați din această provincie austriacă mai
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
reginei : „Mai vinde-L o dată pe 30 de arginți !”. În fața acestui argument ideologic, regina Isabela a semnat decretul de expulzare a evreilor din Spania. A fost o experiență traumati zantă. Circa 200.000 de evrei au fost nevoiți să plece, rătăcind În căutarea altei patrii ; 20.000 dintre ei au murit pe drum. Evreul nu și-a permis luxul să fie curajos. Primejdiile Îl amenințau practic de peste tot : din partea autorităților locale, dar și a celor centrale, din partea populației majoritare, dar și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Jidan bun n-am văzut” <endnote id="(755)"/>. Există o snoavă populară care descrie, din perspectivă anecdotică, originile acestei zicale. Se zice că mai mulți evrei călătoreau Împreună cu rabinul Güterjüd (În idiș, Güter Jüd = „jidan bun”). Însă evreii s-au rătăcit de rabinul lor și au Început să-l caute și să Întrebe oamenii dacă l-au văzut. La Întrebarea „Bade, n-ai văzut pe Güterjüd ?”, țăranii români răspundeau : „Jidan-bun ? N-am văzut !” <endnote id="(3, p. 26 ; vezi și nota
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]