8,350 matches
-
presă, s-au recitat versuri, s-a transmis un buletin meteorologic, știri sportive. În zilele următoare, emisiuni similare au fost transmise între orele 17.00 - 19.00 și 20.30 - 24.00, programul îmbogățindu-se cu noi rubrici. În dezvoltarea Radiodifuziunii Române trebuie menționată și contribuția adusă de inginerul Gheorghe Cartianu (1907-1982), angajat al Societății de Radiodifuziune, Studioul București și la stația de emisie Otopeni (1933 - 1934), profesor la Institutul Politehnic București, membru corespondent al Academiei Române. El a participat la realizarea
Societatea Română de Radiodifuziune () [Corola-website/Science/305968_a_307297]
-
emisiuni similare au fost transmise între orele 17.00 - 19.00 și 20.30 - 24.00, programul îmbogățindu-se cu noi rubrici. În dezvoltarea Radiodifuziunii Române trebuie menționată și contribuția adusă de inginerul Gheorghe Cartianu (1907-1982), angajat al Societății de Radiodifuziune, Studioul București și la stația de emisie Otopeni (1933 - 1934), profesor la Institutul Politehnic București, membru corespondent al Academiei Române. El a participat la realizarea primelor studiouri de radiodifuziune din București, a stației Bod, a efectuat emisiuni experimentale și a contribuit
Societatea Română de Radiodifuziune () [Corola-website/Science/305968_a_307297]
-
și contribuția adusă de inginerul Gheorghe Cartianu (1907-1982), angajat al Societății de Radiodifuziune, Studioul București și la stația de emisie Otopeni (1933 - 1934), profesor la Institutul Politehnic București, membru corespondent al Academiei Române. El a participat la realizarea primelor studiouri de radiodifuziune din București, a stației Bod, a efectuat emisiuni experimentale și a contribuit la realizarea primelor radiorelee românești precum și a stației de emisie Tâncăbești (1949). La început, la Radio București lucrau 17 persoane. Printre ele: inginerul Emil Petrașcu - Director Tehnic, Domnica
Societatea Română de Radiodifuziune () [Corola-website/Science/305968_a_307297]
-
și Secretariatul general (arhiva și registratura); o Direcție a programelor vorbite și muzicale; o Direcție tehnică; Direcția contencios; Direcția administrativă; Direcția comercială. Exista un Președinte și un Director general numit de Consiliul de Administrație. Pe 31 decembrie Societatea Română de Radiodifuziune va trece în subordinea directă a Președinției Consiliului de Miniștri. Pe 20 februarie 1938 se lansează la radio Maria Tănase. Tot din 1937 începe să emită, experimental, postul de radio internațional, pe unde scurte, lungimea de undă de 32,5
Societatea Română de Radiodifuziune () [Corola-website/Science/305968_a_307297]
-
28 august 1938, un decret promulgat de regele Carol al II-lea prevede ca toate instituțiile publice, cu caracter propagandistic, să treacă sub directa supraveghere a Subsecretariatului de Stat al Presei și Propagandei. Decretul viza, desigur, și Societatea Română de Radiodifuziune. Titularul Subsecretariatului de Stat avea dreptul să-i înlocuiască pe cei doi administratori ai Consiliului de Administrație. În competența Consiliului, ramânea, astfel, doar gestiunea financiară a societății. În pofida perioadei dictaturii, radioul își continuă misiunea. În programul din anul 1938, partea
Societatea Română de Radiodifuziune () [Corola-website/Science/305968_a_307297]
-
Argeș, Gloria, Piatra, Carpați, Bucegi, Olt. Acestea își dovedesc din plin utilitatea în august 1944, când, pentru câteva zile, posturile mari de la Băneasa și Bod nu mai pot emite. În condiții de război, deși evacuarea și dispersarea componentelor Societății de Radiodifuziune s-a produs începând cu 22 aprilie 1944, difuzarea programelor a fost asigurată fără întrerupere, chiar și în momentele grele din august 1944. Pe 23 august 1944 se difuzează mesajul regelui către țară și proclamația guvernului. Pe 24 august sediul
Societatea Română de Radiodifuziune () [Corola-website/Science/305968_a_307297]
-
începând cu 22 aprilie 1944, difuzarea programelor a fost asigurată fără întrerupere, chiar și în momentele grele din august 1944. Pe 23 august 1944 se difuzează mesajul regelui către țară și proclamația guvernului. Pe 24 august sediul "Societății Române de Radiodifuziune" este distrus de un bombardament german. Numărul de abonați la 31 decembrie 1944 scade la 96.759 Evenimentele politice care se succed cu repeziciune la finele războiului afectează structurile și activitatea instituției. Se fac schimbări politice majore. Noul "Regulament de
Societatea Română de Radiodifuziune () [Corola-website/Science/305968_a_307297]
-
de abonați la 31 decembrie 1944 scade la 96.759 Evenimentele politice care se succed cu repeziciune la finele războiului afectează structurile și activitatea instituției. Se fac schimbări politice majore. Noul "Regulament de organizare și funcționare al Societății Române de Radiodifuziune" menționează existența unei subdirecții generale de programe, cu o direcție politică, una culturală și alta muzicală. Deosebirea față de Regulamentul anterior este politizarea. Coordonata politică devine determinantă pentru toate emisiunile. Pe 11 iunie 1948 se produce naționalizarea Societății Române de Radiodifuziune
Societatea Română de Radiodifuziune () [Corola-website/Science/305968_a_307297]
-
Radiodifuziune" menționează existența unei subdirecții generale de programe, cu o direcție politică, una culturală și alta muzicală. Deosebirea față de Regulamentul anterior este politizarea. Coordonata politică devine determinantă pentru toate emisiunile. Pe 11 iunie 1948 se produce naționalizarea Societății Române de Radiodifuziune. Ore de emisie: 4.333 în 1945; 4.200 în 1946; 4.399 în 1947; 5.975 în 1948; 9.012 în 1950. De acum tendința este crescătoare. Abonați: 139.104 în 1945; 181.210 în 1946; 1.326.406
Societatea Română de Radiodifuziune () [Corola-website/Science/305968_a_307297]
-
1.920.157 în 1965 În 1949, la Tâncăbești, este pus în funcțiune un emițător de unde medii, pe frecvența de 854 kHz, cu o putere de 150 kilowați. Pe 10 noiembrie 1951 apare primul număr din "Revista de Programe a Radiodifuziunii". Pe 27 noiembrie 1952 se dă în folosință actuala clădire a Radioului, construcție începută în 1949 după planurile vechi ale SRR (din timpul administrației lui Vasile Ionescu). Arhitecți: Tiberiu Ricci, Mihai Ricci, Leon Garcia, Jean Beral. În 1954 Societatea de
Societatea Română de Radiodifuziune () [Corola-website/Science/305968_a_307297]
-
Pe 27 noiembrie 1952 se dă în folosință actuala clădire a Radioului, construcție începută în 1949 după planurile vechi ale SRR (din timpul administrației lui Vasile Ionescu). Arhitecți: Tiberiu Ricci, Mihai Ricci, Leon Garcia, Jean Beral. În 1954 Societatea de Radiodifuziune emitea deja pe două programe. În acest an încep să apară, treptat, studiourile regionale, odată cu dezvoltarea emițătoarelor pe unde medii în teritoriu: pe 15 martie se inaugurează Radio Cluj, pe 6 iunie Radio Craiova, în anul următor, pe 5 mai
Societatea Română de Radiodifuziune () [Corola-website/Science/305968_a_307297]
-
si 1.00 (sâmbăta până la ora 2.00 iar duminica de la ora 6.00). Programul 3 transmitea între orele 16.00 și 24.00 (duminica de la ora 15.00) În anii '70 și începutul anilor '80, cele trei canale ale Radiodifuziunii difuzau 56 de ore pe zi: 24/24 pe Programul 1, 19 ore pe Programul 2 și 11 ore pe Programul 3. În după-amiaza zilei de 12 ianuarie 1985 se desființează, din ordin politic, studiourile regionale. Programele 1 și 2
Societatea Română de Radiodifuziune () [Corola-website/Science/305968_a_307297]
-
să emită și Antena Bucureștilor - devenită mai târziu, în 1998, Radio București. Ulterior mai apare un alt canal, destinat populației rurale și intitulat Antena Satelor. Pe 17 iunie 1994 se votează Legea 41, privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și a Societății Române de Televiziune, prin desființarea Radioteleviziunii Române. Este stabilit prin lege, și constă în: În 1996, dupa modelul "Radio France", se decide reorganizarea programelor de emisie, înființându-se trei canale naționale: România Actualități, România Cultural și România
Societatea Română de Radiodifuziune () [Corola-website/Science/305968_a_307297]
-
selecția și achiziționarea materialelor educaționale necesare în noul an școlar. Caravana Gaudeamus cuprinde: Gaudeamus Craiova, Gaudeamus Cluj-Napoca, Gaudeamus Sibiu, Gaudeamus Timișoara și Gaudeamus Mamaia. Editura Casa Radio Editura Casa Radio valorifică sistematic arhivele scrise și sonore ale Societății Române de Radiodifuziune. Menirea acestui serviciu editorial al Radioului public constă în relevarea unei tradiții autentice în domeniul publicisticii radiofonice, prin valorificarea unui impresionant patrimoniu arhivistic scris și sonor, în readucerea în circuitul public, prin editări, a materialului documentar ce reflectă tendințele culturale
Societatea Română de Radiodifuziune () [Corola-website/Science/305968_a_307297]
-
unde lungi, canalele Radio România sunt transmise astăzi atât pe unde medii, scurte, ultrascurte, cât și prin satelit, internet și prin radio digital terestru (DAB-T în București și în DRM pentru Europa Occidentală). În anul 2007, Societatea Română de Radiodifuziune, a demarat „Apelul pentru salvarea memoriei Radioului”, obținând peste 1.500 de semnături de la personalități din diverse domenii ale vieții culturale, sociale și politice. Comisiile reunite de buget-finanțe ale Camerei Deputaților și Senatului au aprobat alocarea unor fonduri de la bugetul
Societatea Română de Radiodifuziune () [Corola-website/Science/305968_a_307297]
-
Galați (Aida, Nabucco, Simfonia a 9-a), Craiova (Turandot), este in acelasi timp prezența pe scene de concerte în lucrări vocal simfonice sau concerte de gală, fiind o permanentă colaboratoare a Filarmonicilor din Arad, Timișoara, Cluj, Iași, ca și a Radiodifuziunii Române. Prezența sa în festivaluri de prestigiu că Soirées lyriques de Sanxay, Oameni de aur ai Operei (Cluj), Seri de mai (Skopje), Toscana Opera Festival, Festival Lirico del Lazio, Sân Gimignano Festival, Festivalul Nae Leonard (Galați), Timișoara muzicală (Timișoara), se
Silvia Sorina Munteanu () [Corola-website/Science/313113_a_314442]
-
dintre formațiile citate sunt familiare, trebuie subliniat faptul că activitatea acestora este "quasi"-necunoscută mai devreme de finele deceniului, din pricina lipsei unor materiale discografice. Înregistrările rămase din acei ani se află în cea mai mare parte în fonotecile Televiziunii și Radiodifuziunii Române (existența unor înregistrări personale, de amator din acei ani este greu de crezut). Grupurile de muzică rock erau numite în această perioadă „formații de chitare electrice”, cuvântul "rock" fiind netolerat de către regim; mai târziu se va apela și la
Muzică rock românească () [Corola-website/Science/313108_a_314437]
-
anticomunistă din decembrie. Ea devine printr-un decret al guvernului Agenția Națională de Presă Rompres și rămâne sub autoritatea statului. După 1990 se nasc și alte agenții de presă, dintre care cele mai importante sunt: Rador, agenția Societății Naționale de Radiodifuziune, Mediafax, ce mai mare agenție privată, AR Press (închisă), AM Press și [Amos News], de asemenea agenții private. Rompres (redevenită Agerpres) este o agenție națională care furnizează un serviciu complet despre actualitatea din România. Ea are acorduri cu agențiile mondiale
Agențiile de presă din România () [Corola-website/Science/314575_a_315904]
-
la cursurile de vară de la Darmstadt, după care continuă să mergă regulat în Germania pentru a învăța tehnici moderne de compoziție cu György Ligeti, Karlheinz Stockhausen și Iannis Xenakis. Tot din același an își începe colaborarea cu Societatea Română de Radiodifuziune. <br> Creația sa muzicală cuprinde o arie largă de genuri (muzică simfonică, de teatru, de operă, instrumentală, vocală, corală), dar din anii 1960 se focalizează cu precădere asupra muzicii de cameră. Cu toate acestea, lucrările pentru ansambluri restrânse se construiesc
Doru Popovici () [Corola-website/Science/314699_a_316028]
-
ani, pe 27 aprilie 2009, la Bistrița, în urma unui stop cardio-respirator. A început să cânte în 1972, iar primele înregistrări le-a făcut la Radio Cluj cu redactorul și culegătorul de folclor Dumitru Vartic. În 1973 a realizat înregistrări la "Radiodifuziunea Română" cu orchestra Radio, dirijată de George Vancu, iar în următorul an, a susținut prima etapă a Concursului ""Floarea din grădină"". Trei ani mai târziu a câștigat acest concurs cu maximum de puncte. Succesele s-au ținut apoi lanț. Referent
Valeria Peter Predescu () [Corola-website/Science/314775_a_316104]
-
Cenaclul Excelsior al Casei de Cultură Făgăraș. În 1983 primește diploma de participare la primul "Festival de chitară clasică de la Sinaia" , România . În 1984 înființează grupul vocal instrumental "Trafic " și susține numeroase concerte. Au loc primele înregistrări ale formației la Radiodifuziunea Română. Mai multe compoziții intră în topuri de frunte, fiind difuzate la posturile de radio din România . Din 1994 începe cariera solistică . În 1995 publică cartea " Chitara fără profesor-metodă de chitară pentru începători" la editura Tehnică. Redactează cartea "Chitara bas
Dorin Achim () [Corola-website/Science/314015_a_315344]
-
Stott (episoadele 5-8), regia i-a aparținut lui David Cain, iar distribuția i-a cuprins pe William Eedle (Hari Seldon), Geoffrey Beevers (Gaal Dornick), Lee Montague (Salvor Hardin), Julian Glove (Ebling Mis) și Prunella Scales (Lady Callia). În anii '80, Radiodifuziunea Română a realizat o adaptare radiofonică după "Fundația", precum și una după "Soarele gol" (aceasta din urmă intitulată "Anchetă pe Solaria"), pe care le-a difuzat în cadrul emisiunii SF "Exploratorii lumii de mâine". Începând din 1998, New Line Cinema a cheltuit
Seria Fundația () [Corola-website/Science/314129_a_315458]
-
alături de Magda Ianculescu, Nicolae Herlea, Nicolae Secăreanu și Constantin Gabor, în "Bărbierul din Sevilla". A scris monografiile "Nicolae Lungu" și "Verdi Nemuritorul". A participat la numeroase emisiuni radiofonice, ca vorbitor sau ca solist de operă. A realizat importante înregistrări pentru Radiodifuziune, pentru Televiziune și pentru Electrecord. Cronica muzicală online, Grigore Constantinescu, 4 iunie 2008
Valentin Teodorian () [Corola-website/Science/314319_a_315648]
-
chimist. În 1957, devine primul lector de limbă arabă la Universitatea din București unde va activa până în 1977. Totodată lucrează în perioada 1956-1972 la Agerpres, “Agenția Română de Presă”, devenită ulterior ROMPRES și în perioada 1957-1963 la sectia arabă a Radiodifuziunii Române, devenită ulterior RRI - Radio România Internațional . În cadrul secției de limbă arabă de la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine a Universității din București a inițiat și predat cursurile: "Limba arabă contemporană", "Istoria culturii și civilizației arabe". Nu a lăsat multe
Yves Goldenberg () [Corola-website/Science/314368_a_315697]
-
Margareta Pâslaru compunând două melodii pe textele interpretei ("Ca tine nu e nimeni" și "Nu-i nimic") sau încredințându-i alte creații ("Să nu uităm să iubim trandafirii" - Mamaia 1969, "Casa mea"). În 1967, este angajat ca regizor muzical la Radiodifuziunea Română. Un an mai târziu, devine membru al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România. Muzicieni precum Mondial și Coral au înregistrat la Radiodifuziune cu la pupitru, către sfârșitul anilor șaizeci (discul "Romanță fără ecou" al formației Mondial a fost înregistrat
Florin Bogardo () [Corola-website/Science/313430_a_314759]