KorAP: Find »[drukola/base=scuză & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...319 320 321 ...337 >

8,411 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618

și voia să-și ceară scuze pentru purtarea lui. Ura! Știam că nu era un băiat așa de rău, iar florile erau un mod foarte dulce și galant de a relua legătura și de a-mi spune că Își cere scuze. Și mie Îmi pare rău, am gândit În direcția florilor. Nu știu de ce am fost așa de afurisită și de răutăcioasă, mai ales că de atunci n-am Încetat să mă gândesc la tine nici măcar o clipă. Da, mi-ar

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
să afle că povestea noastră de iubire ce va dura toată viața a Început cu o ceartă și cu flori de Împăcare! E aproape prea romantic ca să pot suporta. Da, dragul meu, da, te iert și Îmi cer și eu scuze de o mie de ori și știu că asta ne va face mai puternici. Am ridicat cu greu buchetul și am deschis ușa, atât de Încântată de surpriză Încât aproape că nici n-am remarcat-o pe Millington care se

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
observat alt, ăă... un prieten și a intrat să-l salute. M-a lăsat aici cu telefonul lui. Sper că n-o să se supere prea tare dacă din Întâmplare trece un taxi peste el. Ascultă, chiar voiam să-mi cer scuze pentru după-amiaza asta. Nu știu ce m-a apucat, dar n-aveam nici un drept să-ți spun chestiile alea. Nici măcar nu ne cunoaștem și am fost total deplasat. Iată-le! Marile mele scuze, și n-ar fi putut părea mai sincer nici

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
taxi peste el. Ascultă, chiar voiam să-mi cer scuze pentru după-amiaza asta. Nu știu ce m-a apucat, dar n-aveam nici un drept să-ți spun chestiile alea. Nici măcar nu ne cunoaștem și am fost total deplasat. Iată-le! Marile mele scuze, și n-ar fi putut părea mai sincer nici dacă apărea În fața casei mele și-mi cânta serenade În boxerii aceia adorabili Calvin Klein pe care eram sigură că-i purta. Voiam să intru prin telefon și să mă ghemuiesc

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
M-am felicitat pentru că am fost fermă și am trasat niște limite, ceva ce mama tot Încercase să mă Învețe de când aveam șase ani. În momentul acela Începuse să respire greu și am auzit clinchetul slab al paharelor În fundal. Scuze, pisi, dar Kelly nu acceptă un refuz În seara asta. E la cină cu oamenii de la BlackBerry chiar acum, la Vento, și vrea ca noi să ne Întâlnim cu ei la Soho House cel târziu la nouă treizeci. Imposibil. Știi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
prin fața cozii, dar un alt paznic s-a apropiat primul de noi. — Câți sunteți? Îl Întrebă el politicos pe Philip, fără să dea semne că ar cunoaște pe cineva dintre noi. —O, nu știu, frate, patruzeci? Șaizeci? Cine dracu’ știe? —Scuze, omule - nu În seara asta, răspunse omul de la intrare, Întorcând spatele. Petrecere particulară. —Frati-miu, nu cred că Înțelegi... Philip Îl bătu pe spate, iar paznicul păru că se pregătește să scape de el, dar observă apoi cartea de credit

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
și m-am prăbușit pe bancheta din spate a unui taxi. M-am uitat la ceas - unu treizeci noaptea. Oare mai erau Încă la Black Door? Am obținut răspunsul când Michael mi-a mormăit un salut, după a cincea sonerie. —Scuze, am spus. —De-abia am ajuns acasă, răspunse el. Ai ratat o seară reușită. Dar Black Door cu Pen și Avery e cu totul altceva decât Black Door cu Pen și Bette! Am Încercat s-o sun pe Penelope imediat

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
evident, Penelope era exact atât de furioasă cum mă temusem. —Pen, știu că nu vrei să vorbești cu mine În momentul ăsta. Îmi pare rău că Avery te-a păcălit să răspunzi la telefon, dar chiar voiam să-mi cer scuze. Seara trecută nu a fost așa cum a părut. Tăcere. — Am primit un telefon de la serviciu În care mi s-a spus că niște tipi de la BlackBerry au venit pe neașteptate În oraș și că trebuia să mă Întâlnesc cu ei

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
am Întrebat. Am putea cina singure, doar noi două, Înainte să pleci. —Ăă... sigur. Hai să vedem ce se Întâmplă. O pierdusem iar; părea că-și dorește cu disperare să Închidă telefonul. —Bine. Ei bine... ăă... Îmi cer Încă o dată scuze pentru aseară. De-abia aștept săptămâna viitoare... —Mmm. O zi bună, Bette. Pa. —Pa, Pen. Vorbim cât mai curând. 17 Când ai douăzeci și șapte de ani și-ți sună telefonul la miezul nopții, te poți gândi că e un

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
aprobat solemn, Întrebându-mă cum naiba aș fi putut să Îndepărtez ziariștii și fotografii chiar de omul pe care fuseseră invitați să-l vadă. Am hotărât să mă gândesc la asta mai târziu. Și Kelly? Nici nu știu cum să-mi cer scuze pentru chestia aia din New York Scoop. Am senzația că sunt o țintă ambulantă doar pentru că sunt, chipurile, iubita lui Philip Weston. Dacă aș fi paranoică, aș zice că tipa asta, Ellie, Îmi vrea pielea. Mă privi ciudat, cu o expresie

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
zice că tipa asta, Ellie, Îmi vrea pielea. Mă privi ciudat, cu o expresie ce semăna cu mila și m-am Întrebat dacă toate mențiunile alea o deranjau mai mult decât lăsa să se vadă. Kelly se descotorosise de toate scuzele mele legate de cronica online, jurând că asocierea mea cu Philip Weston era ceva bun și că nu făcuse decât să crească cota firmei, dar poate că se săturase de atacuri. Ceea ce ar fi Însemnat că suntem deja două sătule

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
aveam despre viața lui de familie. Dar tu? Ai ceva picant despre familia ta sau sunt normali? — Ei, normali e puțin cam exagerat. Mama mea a murit când aveam șase ani. Cancer la sân. Am deschis gura ca să-mi cer scuze, să mormăi un clișeu fără efect, dar el mi-o reteză. — Pare foarte nasol, dar sincer, eram prea mic ca să-mi aduc aminte cu adevărat. A fost ciudat să cresc fără mamă, dar În mod evident a fost și mai

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-mă la ei cu ceea ce speram să fie o privire de avertisment, ca s-o lase mai moale. Am luat o lingură din zahărul cafeniu, neprelucrat și i-am pasat bolul lui Sammy. —Apropo, care a fost de data asta scuza lui Will pentru că n-a reușit să ajungă? Întrebă nonșalant mama. Sammy se băgă Înainte ca eu să pot interveni, fără să-și dea seama că părinții mei știau de mult despre poveștile și minciunile jalnice ale lui Will și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
la o parte capacele de pe cănile tuturor. —Ai câștigat, admise tata. Maică-ta a făcut pariu cu mine că o să anuleze În ultima clipă și că o să dea vina pe Simon. Sincer, sunt Încântat că a trecut În sfârșit peste scuza aia obosită cu termenul de predare. Amândoi pufniră În râs. —Ei, eu ar trebui să plec, anunță mama. M-am dus azi la târgul fermierilor și am cumpărat toate specialitățile de iarnă. —Pot să te ajut? Întrebă Sammy. Cel puțin

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
toate hainele și aș fi sărit pe el. —Care-i problema? Ce e? am Întrebat. Am refuzat să-l las să scape de data asta - trebuia să aflu odată pentru totdeauna că nu era de vină imaginația mea sau o scuză stupidă. Voiam să-mi confirme că, dintr-un motiv sau altul, ar fi preferat să moară decât să mă atingă. — Sigur că-mi placi, iubire. Unde-i ginul ăla tonic? Ce-ar fi să-l dau pe gât și dup-

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
chestii din astea. A, ei, e foarte logic, am spus eu cu răutate. Acum Înțeleg perfect. —Bette, Îmi pare rău, e complicat. Ea e complicată. M-am Înmuiat puțin când am văzut ce groaznic se simțea. —Ascultă, Sammy, Îmi cer scuze. Nu e treaba mea. Sunt doar surprinsă, atâta tot. Mi-am dat seama că, din păcate, nu-mi datora nici un fel de explicație. De la Sărut, nu-l văzusem decât seara, când ieșisem În oraș. Într-o seară era hărțuit de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
mi strânse părul ca să-l ridice, apoi Îl lăsă să cadă peste materialul moale, mătăsos. —Nu trebuia să faci asta! Dar mă bucur așa de mult că ai făcut-o, m-am gândit. —Știu. Așa am vrut, ca să-mi cer scuze că am dat buzna În excursia ta. Chiar n-am știut că o să fii aici, Bette. Îmi pare rău. —Pentru ce Îți pare rău? am spus, pe un ton detașat. Nu fi absurd, nu ai de ce să-ți ceri scuze

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
scuze că am dat buzna În excursia ta. Chiar n-am știut că o să fii aici, Bette. Îmi pare rău. —Pentru ce Îți pare rău? am spus, pe un ton detașat. Nu fi absurd, nu ai de ce să-ți ceri scuze. —Bei o cafea cu mine? Sunt de câteva ore În țara asta și Încă n-am băut cafea turcească. Îmi place ideea că n-o să fie degresată sau superfierbinte, fără frișcă, fără zahăr sau amestecată. Ce zici? Sigur. În cartea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
evidentă, pentru că puteam să...ăă... să fac și alte chestii. —Alte chestii? Te plătește ca să te culci cu ea? mi-a scăpat Înainte să apuc măcar să mă gândesc la ce spuneam. Nu! spuse el tăios, aruncându-mi o privire oțelită. Scuze. Nu e deloc ciudat că te gândești la asta. Sunt puțin cam sensibil când vine vorba de asta. Răspunsul scurt e nu, nu mă culc cu ea, dar cel mai sincer e că nu sunt sigur cât mai pot să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
că nu te-ai culcat niciodată cu el? L-am privit, mulțumită să văd că-i pasă. N-am ajuns nici măcar pe-aproape. Și, ca să respect tot adevărul, chiar am Încercat să-l seduc de câteva ori. Întotdeauna apare o scuză - prea multă băutură, o noapte prelungită cu altă fată. E mai mult decât jignitor când te gândești la asta, dar ce puteam face? Numărul de ore pe care-l petrec cu el are un efect direct asupra responsabilităților mele de la

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
Încercam să ne apropiem și mai mult. Nu se face aici, spuse un individ mărunt, bătând de două ori În tăblia mesei. Nu e bine. Ne-am Îndepărtat, jenați de observație, și ne-am Îndreptat ținuta. Sammy și-a cerut scuze de la bărbatul care a dat doar din cap și s-a Îndepărtat, apoi s-a Întors să se uite la mine. Tocmai am avut primul nostru sărut În public? mă Întrebă. —Categoric. Am râs, Încântată. Și cred că a fost

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
de coșmar. 31 Pe la două și jumătate dimineața, Sammy nu dăduse Încă nici un semn. Telefonul mi se Înroșise din cauza apelurilor lui Kelly, Philip și Avery, dar le-am ignorat pe toate. Mă calmasem suficient Încât să schițez o scrisoare de scuze pentru Kelly și până la trei ajunsesem la concluzia că Elisa - spre deosebire de Abby - nu era neapărat rea și invidioasă - ci Îi era doar foarte, foarte foame. Când se făcu patru și tot nu primisem vești de la Sammy, am Început să mă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
voința. —Alo? am spus. Căutam un ton degajat, dar zgomotul care se auzi părea să fie mai degrabă rezultatul lipsei de oxigen. —Bette, sunt Sammy. Am nimerit prost? Păi, depinde, aș fi vrut să spun. Mă suni să-ți ceri scuze pentru noaptea trecută sau măcar să-mi dai o explicație de ce n-ai trecut pe la mine? Pentru că, dacă așa stau lucrurile, atunci ai nimerit cum nu se poate mai bine - vino aici ca să-ți fac o omletă pufoasă, să-ți masez

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
să-i spun. Am recunoscut că părinții mei erau atât de dezamăgiți Încât de-abia puteau să-mi mai vorbească și că practic habar n-aveam ce se Întâmpla În viața prietenei mele cele mai bune. Și mi-am cerut scuze de la el că Încercasem să ascund faptul că eram Împreună, pentru că eram foarte Încântată de asta, nu rușinată. El mă ascultă și-mi puse câteva Întrebări, dar când l-am adus pe el În discuție, a oftat. Semn rău. —Bette

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
Amândoi am fost de acord că e mai bine să păstrăm discreția, având În vedere situația În care eram la momentul ăla. Nu fi atât de dură cu tine. Ai făcut ceea ce trebuia aseară. Eu ar trebui să-mi cer scuze. Am desfăcut o pungă de plastic cu Red Hots și mi-am turnat câțiva În mână. —Ce tot spui? Ai fost minunat aseară. — Ar fi trebuit să-l pocnesc pe puștiul ăla, spuse el. Pur și simplu. —Pe care? Avery

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]