11,425 matches
-
pe care-l exprimă e general și moral, iar nici de cum istoric. * Și acum iată câteva din anecdotele puse pe seama vechilor junimiști. Una în care e vorba de Vasile Pogor: Acum un sfert de secol, locul unde se găsește astăzi statuia lui Vasile Alecsandri, în fața peristilului Teatrului Național din Iași, a figurat, un timp, frumoasa statuie în marmoră albă a lui Gh. Asachi, opera sculptorului Georgescu. Pe atunci, la o ședință a consiliului comunal, prezidată de incorigibilul Vasile Pogor, un consilier
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
câteva din anecdotele puse pe seama vechilor junimiști. Una în care e vorba de Vasile Pogor: Acum un sfert de secol, locul unde se găsește astăzi statuia lui Vasile Alecsandri, în fața peristilului Teatrului Național din Iași, a figurat, un timp, frumoasa statuie în marmoră albă a lui Gh. Asachi, opera sculptorului Georgescu. Pe atunci, la o ședință a consiliului comunal, prezidată de incorigibilul Vasile Pogor, un consilier face observația următoare: În preajma teatrului, în față și în coastă, avem două statui: a lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
timp, frumoasa statuie în marmoră albă a lui Gh. Asachi, opera sculptorului Georgescu. Pe atunci, la o ședință a consiliului comunal, prezidată de incorigibilul Vasile Pogor, un consilier face observația următoare: În preajma teatrului, în față și în coastă, avem două statui: a lui Miron Costin, de bronz, și a lui Asachi, de marmoră. Nu se potrivește. Ar trebui să fie la fel... Propun să bronzăm pe Asachi. D. consilier are dreptate, răspunde foarte serios primarul Pogor. Decât, pentru motive de economie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
servit de catedrală până la restaurarea celei de azi. Cândva, s-a propus să se adune și să se așeze în ea rămășițele tuturor voevozilor Moldovei, pentru a o face să devie un Pantheon al fostului principat. (Foto-Regal, Iași) Pag. 18. Statuia lui Ștefan cel Mare. Pag. 20. Biserica Cetățuia. (Foto M. H.) Pag. 21. Construcții vechi la Hlincea. (Foto-Regal) Pag. 23. Biserica Sf. Sava. (Foto-Regal) Pag. 25. -Mélancolie du soir de Alphonse Osbert (artist francez, autor al câtorva frumoase picturi murale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
Foto-Regal) Pag. 67. Gara Iași. Fațada interioară. (Din colecția de vederi din Iași editată de librăria Socec et Comp., Iași) Pag. 68. Casele Negruzzi, din strada Arcului, unde au funcționat, provizoriu, după dărâmarea palatului administrativ. (Foto-Regal) Pag. 69. Piața Unirii și statuia principelui Cuza, opera sculptorului florentin Romanelli. Pe soclul acestui monument sunt așezate figurile a patru dintre colaboratorii marelui voevod: C. Negri, M. Kogălniceanu, N. Crețulescu și general Florescu. Piața pe care acest monument o decorează e locul unde, la 1859
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
trebuia să devie muzeu istoric. Pag. 80. Vechiul palat administrativ și de justiție, așezat în zidurile vechiului palat domnesc. La 1912 el a fost dărâmat pentru a se construi, pe ruinele lui, Palatul Justiției, opera arhitectului I. Berindei. Pag. 81. Statuia lui Ștefan cel Mare, bronz datorit sculptorului francez Em. Frémiet. Ea datează din anul 1883. La inaugurarea ei, Mihail Eminescu a citit celebra sa Doină, scrisă anume pentru această solemnă împrejurare. (Din colecția de vederi Socec et Comp., Iași) Pag. 82
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
Fotografia prezintă admirabilele brâie cu motive orientale ce decorează clădirea. Grilajul de fer, care înconjoară biserica și din care fotografia prezintă un fragment, merită și el atențiunea noastră, pentru buna alegere a motivelor sale și minuțioasa lor execuție. Pag. 119. Statuia cronicarului Miron Costin, opera artistului polon Vladislav Hegel. Rădicată prin subscripție națională, din inițiativa istoricului V. A. Urechie, ea a fost inaugurată cam în anul 1890. Statuia e lucrată din bronz ca și basreliefurile de pe soclu, din care unul reprezintă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
noastră, pentru buna alegere a motivelor sale și minuțioasa lor execuție. Pag. 119. Statuia cronicarului Miron Costin, opera artistului polon Vladislav Hegel. Rădicată prin subscripție națională, din inițiativa istoricului V. A. Urechie, ea a fost inaugurată cam în anul 1890. Statuia e lucrată din bronz ca și basreliefurile de pe soclu, din care unul reprezintă pe Miron Costin la curtea regelui polon Ioan al treilea, iar cel de al doilea arestarea lui Miron Costin din ordinul domnitorului Cantemir. Sub soclu, repauzează rămășițele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
destul de trist, pentru cel ce caută să cerceteze trecutul Moldovei și al Iașului. (După "Albumul României", Alexandru Antoniu 1893) Pag. 121. Stema lui Vasile Lupu, după gravura aflată în excelenta lucrare a d-lui N. A. Bogdan "Orașul Iași". Pag. 123. Statuia lui Gheorghe Asaki, în marmoră albă; excelenta operă a sculptorului român Georgescu. Așezată dintru-ntăi, la 1894, în fața Teatrului Național (unde astăzi figurează statuia lui Vasile Alecsandri), ea a fost strămutată în fața școalei primare Trei Ierarhi, acolo unde vechiul dascăl și-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
Vasile Lupu, după gravura aflată în excelenta lucrare a d-lui N. A. Bogdan "Orașul Iași". Pag. 123. Statuia lui Gheorghe Asaki, în marmoră albă; excelenta operă a sculptorului român Georgescu. Așezată dintru-ntăi, la 1894, în fața Teatrului Național (unde astăzi figurează statuia lui Vasile Alecsandri), ea a fost strămutată în fața școalei primare Trei Ierarhi, acolo unde vechiul dascăl și-a desfășurat o mare parte din activitatea sa culturală. Sub soclul statuei, într-o cutie de metal, se găsesc osemintele lui Asaki, strămutate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
cufunda ca un budist în trecut, mai ales în trecutul nostru atât de măreț în fapte și oameni." Pag. 283. Palatul Universităței nouă, opera constructorilor italieni Trolli și Scolari, inaugurată în anul 1897. În fața sa, la intrare, s-a așezat statuia lui Mihail Kogălniceanu, în bronz, lucrată de sculptorul polonez Hegel (căruia i se mai datoresc: statuia lui Miron Costin și cea a lui Vasile Alecsandri). Devenită neîncăpătoare, de curând i s-a mai adăogat o aripă, de proporții apreciabile, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
și oameni." Pag. 283. Palatul Universităței nouă, opera constructorilor italieni Trolli și Scolari, inaugurată în anul 1897. În fața sa, la intrare, s-a așezat statuia lui Mihail Kogălniceanu, în bronz, lucrată de sculptorul polonez Hegel (căruia i se mai datoresc: statuia lui Miron Costin și cea a lui Vasile Alecsandri). Devenită neîncăpătoare, de curând i s-a mai adăogat o aripă, de proporții apreciabile, în partea de jos. În fața acesteia a fost așezată noua statuie în bronz a lui Mihail Eminescu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
Hegel (căruia i se mai datoresc: statuia lui Miron Costin și cea a lui Vasile Alecsandri). Devenită neîncăpătoare, de curând i s-a mai adăogat o aripă, de proporții apreciabile, în partea de jos. În fața acesteia a fost așezată noua statuie în bronz a lui Mihail Eminescu, opera sculptorului Faur. Pag. 284. "Grădina mea... Spalierii mei cu roze urcătoare..." (Fot. M. H.) Pag. 285. Flașnetarul. (Polyfoto) Pag. 286. Cazarma infanteriei de la Copou. Impunătoare clădire, înălțată la 1875, după planurile, considerabil reduse
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
locuri însorite sau la umbra arborilor locului sau aduși din alte zone din Europa, plantați și care s-au adaptat la clima din zonă. În locurile cu vizibilitate bună din mai multe puncte ale stațiunii climaterice numite Sommerfrische erau amplasate statui de diferite dimensiuni și subiecte ale secolul al XVIIIlea. Colonia Cehă Vedere din anul 1900 și 1984 - în preajma demolării Am pomenit de foarte multe ori cuvântul ”Colonia Cehă”. În acest loc s-au așezat și strămoșii mei veniți din
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
coordonau deplasarea și ne supravegheau cu grijă ca să nu ne rătăcim. În fiecare seară la careu se anunța programul zilei următoare. Așa am auzit că pavilionul 27 este programat pentru excursie în Constanța. Am vizitat orașul vechi, muzeul de arheologie, statuia lui Ovidiu din piața orașului. Totul era impresionant pentru mine. Din oraș am coborât în portul maritim unde aveam impresia că noi suntem un mușuroi de furnici printre macarale și siluetele înalte ale vapoarelor ancorate la chei. Am remarcat un
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
în general, lucru ce se putea observa și din cele peste o sută de lucrări expuse. Întreaga manifestare a avut loc la Casa Armatei, situată în centrul orașului, în apropierea Catedralei Ortodoxe și cea Greco - Catolică, având în față renumita statuie a lui Mihai Viteazul. În centrul atenției era organizatorul Salonului, Directorul Centrului Județean de Creație Populară Alba, domnul prof. Cornel Petru Comșa, invitați la vernisaj fiind, prof. Univ. Dr. Gheorghe Arion de la Universitatea de Arte de la Cluj și scriitorul Ion
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
un fenomen de masă, iar scriitorii sunt, în realitate, doar niște iluștri necunoscuți (or fi ei iluștri, valoroși și talentați, dar pentru popor, de la omul simplu până la candidatul la președinție, ei sunt doar niște necunoscuți). Singura în stare să ridice statui de poleială este televiziunea. Problema e că, dacă filmul sau teatrul vând în mod declarat ficțiune, televiziunea se bate cu pumnul în piept că ne oferă realitate pură. Lasă că, oricum, noi suntem tentați să luăm orice drept realitate și
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
surîsul. Tată termenii Între care va trebui să aleg. Surîsul și Întrebarea. Rafael și manieriștii. Pietà de la San Pietro și Pietà Rondanini. În Tahiti, Gaugain ar fi putut să așeze la intrarea colibei sale un sfinx surîzÎnd. Nu există o statuie mai nimerită pentru țărmul unui paradis himeric ; și nici Îndemn mai potrivit decît povața uneia dintre cele două icoane despre care ni se spune că pictorul le-a pus să-i străjuiască refugiul : „Fiți misterioase și veți cunoaște fericirea”... Să
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
pe care l-am descoperit. Mă tem de clipa cînd aș putea să renunț. Mă tem de acea parte din mine care ar fi gata să surîdă ca să nu mai sufăr și să nu mai sper. Surîsul ce va Învinge statuile se va naște tocmai din lipsa de speranță. Eu, poate cel mai Îndreptățit să vorbesc despre zei, vorbesc de aceea despre sfinx; deoarece răspîntiile aduc singura rază de lumină din povestea mea. Dar există vreun loc unde voi fi, În
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
nevoie să apelez la Oedip pentru a afla că, peste o clipă, o vietate va muri și alta va slobozi din gușă un țipăt fericit. Și daca e adevărat că bucuria se naște din suferință, din ce tenebre au ieșit statuile de marmură fericită ale Greciei antice? Și cît datorează Elada propriei ei arte? E atît de evident că fiecare creator Își modelează opera, Încît pierdem din vedere că, la rîndul ei, opera Îl modifică pe cel ce-a creat-o
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
propriei ei arte? E atît de evident că fiecare creator Își modelează opera, Încît pierdem din vedere că, la rîndul ei, opera Îl modifică pe cel ce-a creat-o. Nu Încape, cred, Îndoială că Michelangelo a fost Înrîurit de statuile sale mai mult decît de cei care-i lăudau geniul. Uneori opera poate chiar devora o biografie. Pe acest drum orice zeu sfîrșește prin a deveni om. Praxitele care, vrînd să sculpteze zeițe, a sculptat femei elegante și frumoase face
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
Oedip nu și-o mai pune. Pe mica plajă din golf, vîntul care, noaptea, a neurastenizat marea a șters urmele din zilele anterioare. Dacă surîd acum Înseamnă că vreau să transform clipa aceasta În piramidă. Nu ascund același lucru și statuile grecești? Ele sînt atît de senine, Încît nu-mi pot alunga gîndul că au și un sens de piramidă, cu toate că ar fi greu de imaginat un sfinx egiptean În acea frumoasă marmură de Pentelic din care s-au cioplit monumentele
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
că Învingătorul sfinxului a suferit pentru adevărul de a fi el Însuși, de a descoperi destinul În sine. Poate că Burckhardt a avut dreptate să afirme că elinii au fost mai nefericiți decît se crede Îndeobște și decît o contestă statuile. Tocmai de aceea ei sînt În măsură să ne vorbească despre fericire. Dar se poate vorbi despre fericire fără să Întindem mîna spre ea? Chiar și această mare friguroasă Îmi ascute nevoia de dragoste. Labirintul Marea e și ea un
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
totdeauna prin el. Poate că acest gînd Îți va fi și mai folositor decît ghemul pe care acum trebuie să Începi să-l depeni...) Operă a unui artist anxios, revoltat Împotriva ordinei clasice (cum ni-l arată pe Dedal și statuile umblătoare atribuite de legendă tot lui), labirintul colcăie de Întrebări neformulate. Iată un alt chip al sfinxului. Ochii săi hipnotici sticlesc dilatați În coridoarele tenebroase, Însemnate cu emblema echivocă a securii duble. Din punctul de vedere al lui Tezeu, labirintul
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
eroare? Deocamdată, Îmi apare evident doar că logica greacă semnează la intrarea În labirint un act de capitulare, primind În schimb drept răsplată un fir al Ariadnei. Ceea ce reprezintă totuși foarte mult, dacă socotim, ca și Elie Faure, că o statuie scoasă din pămînt șiroind de umezeală sau cioburile unui vas sînt mărturii ce ne Învață mai mult despre noi Înșine decît despre cei vechi. CÎteodată mă simt și eu unul din acele spirite nordice care au urmărit fantomele Eladei pentru
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]