9,252 matches
-
a imperfecțiunii, refuzând noțiunea de totalitate și absolut, chiar și atunci când este vorba de... libertate. „The possibility of conflict - and of tragedy - can never be wholly eliminated from human life, either personal or social”, ne reamintea Isaiah Berlin („conflictul și tragedia nu pot fi niciodată eliminate cu totul din viața umană, fie ea personală sau socială”). Orbitele Marii Statui de la New York par arse nu de jocurile festive de artificii ale unui Eden supraluminat, ci de exploziile pe care conflictele și tragedia
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
tragedia nu pot fi niciodată eliminate cu totul din viața umană, fie ea personală sau socială”). Orbitele Marii Statui de la New York par arse nu de jocurile festive de artificii ale unui Eden supraluminat, ci de exploziile pe care conflictele și tragedia vieții pe pământ le Înalță, zilnic, spre cerul ilizibil. Zâmbetul ei tolerant, de Giocondă supradimensionată pentru consumul popular, pare Înghețat În rictusul obosit și amar al orbului care a văzut prea multe. America nu este deloc discretă În a exhiba
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
anii de dinaintea și imediat după căderea Zidului. Dacă atunci era vorba de o firească suspiciune față de rolul de victimă, ca și față de cel de acuzator, În jurul cărora zumzăie publicitatea trivială a zilei, astăzi motivele sale nu mai sunt localizate În tragedia totalitară, al cărei cobai și martor, deloc excepțional, ci mai curând obișnuit, a fost să fie, ci În realitatea postcomunistă „globală” al cărei cetățean a devenit. Surprizele nu cu totul surprinzătoare pe care le oferă recrudescența „blasfemiei” și a tendințelor
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
evreiești”, fără a fi neapărat o afirmare a simpatiei și solidarității față de „inamicii” țării. În mod similar, scria, tot atunci, că antisemitismul era „cel mai mare tribut plătit evreilor”. În timpul războiului și după, Cioran a fost șocat, se pare, de tragedia evreilor, de ceea ce li s-a Întâmplat prietenilor săi evrei (romancierul Mihail Sebastian, rămas la București; poetul Benjamin Fundoianu, ucis la Auschwitz; poetul Paul Celan, sinucis la Paris). În eseul său postbelic dedicat evreilor (Unpopor de solitari) pe care Susan
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
-și apropia literar Holocaustul. O carte care nu cu Holocaustul se ocupă, Însă. La Întrebarea mea din 1999 de ce nu a fost preocupat, ca scriitor, de această temă, Bellow a răspuns că a fost extrem de preocupat, ca om, de teribila tragedie, dar nu i-a găsit, ca scriitor, o soluție literară. La insistența mea, a confirmat: „Da, ai dreptate. Poate, nici nu este o temă literară”. „Roman cu cheie?”, se Întreba Cynthia Ozick În excelenta ei recenzie din The New Republic
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
dovedit, așa a fost să fie, că a zecea parte a fost să mi se Întâmple mie”. Terifiantele secvențe devin, nu o dată, oglinda inevitabilă și perpetuă În care ne recunoaștem, brusc. Femeia cheală, În rug roșu... Nici după oroare și tragedie, naratorul lui Kertész nu are o relație confortabilă cu evreitatea sa, chiar dacă nu o mai ignoră, refuză sau neagă, ci doar o acceptă, fatalitate inexorabilă a oglinzii. Unul dintre multiplele motive pentru care naratorul refuzase să aibă un copil pare
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
fină ingeniozitate și măiestrie. Stimulând o multisemnificativă lectură, interrelaționarea dintre piesă-roman și romanul precedent am putea-o numi postmodernă, dacă termenul nu ar devia, poate, prin accentul pus pe experimentul formal, gravitatea creației lui Imre Kertész. Scriitorul supraviețuitor al unor tragedii precum Holocaustul sau Gulagul are de Înfruntat inevitabila oboseală de a reveni și imposibilitatea de a nu reveni la atrocele punct inițial și inițiatic al formării sale ca om și ca artist. Pe piața liberă și carnavalescă a prezentului, unde
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
și nimic nu pare destul de scandalos pentru a fi memorabil, „tema” vieții și creației sale a devenit, Între timp, clișeu vandabil... Post-Holocaust, postcomunism, postmodernism se potențează, Însă, din fericire, reciproc În romanul lui Kertész, prin valoarea estetic-morală, prin tensiunea dintre tragedie și ludicul narațiunii care o animă. Realitatea ca premisă textuală joacă, Într-adevăr, pe multe planuri, În Liquidation: În piesa pe care o citește Keseru, În romanul al cărui narator este și care Îl conectează romanului Kaddish și nu doar
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
lumii Întregi. Trăim acum Într-o situație similară celei din Grecia dinaintea erei noastre, când s-a rupt legătura tribală. Două războaie ale rivalității și șocul distrugerilor fisuraseră relația de familie și de trib, revelată și În cultura timpului, În tragedia greacă. Anularea frontierelor pare azi și o anulare a criteriilor. Inclusiv, a celor culturale. Între literatură, de pildă, și non-literatură... Să fie acesta prețul eliberării? Un preț deloc neglijabil. Similar cu ceea ce s-a Întâmplat la finele lumii antice, trăim
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
și dragostea legionarilor. Mișcarea Legionară își exprimă din nou atașamentul ei profund pentru Puterile Axei și încrederea nezdruncinată în spiritul de dreptate care va prezida la alcătuirea Europei de mâine. Mișcarea Legionară cere sprijinul Puterilor Axei în aceste clipe de tragedie internă care amenință să rupă echilibrul țării. Cu gândul la Căpitanul nostru, la cei morți și la cei vii, mergem înainte pe singurul drum ce ne-a mai rămas. Camarazi Hotărârea s-a luat. Victoria e în piepturile noastre. Nici o
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
fost rechemat pe front, de unde a dispărut în condiții misterioase, atât el cât și soția și fiica sa, singurul care s-a salvat ca prin miracol a fost nepotul generalului, Paltin Sturza, copil de câteva luni la vremea aceea. Despre tragedia familiei Avramescu relatează acum un „martor”; un român supraviețuitor al gulagului sovietic, doctorul român Alexandru Tatulescu în numărul 5/2004 din Dosarele Istoriei. în declarațiile sale din 1948 de la Securitate, Nicolae Petrașcu a ocolit sistematic relatarea contactelor avute cu generalul
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
avusese loc în conștiința lui! Din nenorocire a rămas irecuperabil până în clipa morții. Astfel celula patru se golise de „locatari”, toți plecați în împărăția lui Tanatos. Sergiu Aurel Măndinescu, unul din cei mai chinuiți, într-o poezie inspirată, redă tabloul tragediei Pitești, care prin oamenii ei se mutase la Cazimcă: „De-aș avea o aripă de înger Și cerneală din bezne, poate atunci mi-ar fi mai lesne Să mă adun din toate risipirile, să-mi aștern amintirile Și să spun
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
pe Petrașcu mort în baie și geamul de la cameră deschis. Pe acel colonel, nu l-a mai văzut nimeni după aceea. întrebarea logică: Nu a venit odată cu anchetatorul? Colonelul cum de a dispărut? Azi s-ar putea afla dezlegarea acestei tragedii? Sigur că da, și totuși nu se poate. De ce ? Judecătorii care în trecut au condamnat - nu exagerez - de ordinul zecilor de mii (poate sute), oameni total nevinovați, sunt tot pe posturile lor, unii chiar avansați. Securiștii se plimbă liberi. Dacă
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
febra aftoasă. Am fost chemat prin telegramă în 29 octombrie 1968 că tata a murit. Desigur, distrus și consternat, am cerut aprobare de la cei în drept și am venit acasă, la înmormântare. Pe 29 octombrie 1968, s-a întâmplat marea tragedie a familiei noastre. Tata a murit la 61 de ani. Semnele și întâmplările misterioase, ca și cauza morții propriu-zise duc la concluzia că a fost asasinat de Securitate, prin oamenii săi. A lăsat în urmă o familie distrusă, dar mai
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Municip. și oraș de reședință Domnului Prefect al județului Domnului Primar al orașului ARHIVA INSHR-EW, RG-25.003 M, MAN, rola 80, dosar 1520, fila 150. Vezi și Ion Șerbănescu (coord.), Evreii din România între anii 1940-1944, vol. IV: 1943-1944: Bilanțul tragediei - Renașterea speranței, Editura Hasefer, București, 1998, doc. nr. 104, p. 125. Document nr. 117 [IAN-FEB 1943] MOLDOVA CERCUL TERITORIAL IAȘI COMUNICAT Cu privire la munca, pentru curățarea zăpezii, se comunică următoarele: I. - Sunt obligați să presteze munca la zăpadă: a) În mod
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Naționale, General de Divizie Constantin Pantazi Ministrul justiției, Ion C. Marinescu Nr. 263 ARHIVA INSHR-EW, RG-25.003 M, MAN, rola 336, dosar 118, fila 30. Vezi și Ion Șerbănescu (coord.), Evreii din România între anii 1940-1944, vol. IV: 1943-1944: Bilanțul tragediei - Renașterea speranței, Editura Hasefer, București, 1998, doc. nr. 109, pp. 132-134. Document nr. 119 CORPUL 4 TERITORIAL Stat Major Biur. 9 COPIE Nr. 610638 din 15 Februarie 94[3] CORPUL 4 TERITORIAL Stat Major către CERCUL TERITORIAL BAIA Urmare la
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Șeful Serv. Adjutanturii Slt. M. D. Arimescu *Adnotare: - 22 IX 943. D.E. Întocmai executare. Semnătură indescifrabilă. ARHIVA INSHR-EW, RG-25.011, 13.07.7, fila 443. Vezi și Ion Șerbănescu (coord.), Evreii din România între anii 1940-1944, vol. IV: 1943-1944: Bilanțul tragediei - Renașterea speranței, Editura Hasefer, București, 1998, doc. nr. 131, p. 156. Document nr. 163 Corpul 4 Armată Nr. 336.754 din 1 Oct. 1943. Stat Major CORPUL 4 ARMATĂ Biroul 9 STAT MAJOR către MARELE STAT MAJOR SECȚIA I-a
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Colonel ss En. Borcescu p. conformitate Șef. Bir.10 Lt. Col. I. Boldur-Lățescu ARHIVA INSHR-EW, RG-25.003 M, MAN, rola 130, dosar 306, filele 593-598 bis. Vezi și Ion Șerbănescu (coord.), Evreii din România între anii 1940-1944, vol. IV: 1943-1944: Bilanțul tragediei - Renașterea speranței, Editura Hasefer, București, 1998, doc. nr. 137, pp. 160-162; Ottmar Trașcă, „Chestiunea evreiască” în documentele militare române. 1941-1944, Institutul „Elie Wiesel”, Editura Institutul European, Iași, 2010, doc. 403, pp. 803-811. Document nr. 170 MARELE STAT MAJOR SECȚIA I-
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
ce-o citeam, am fost capabil să-l compătimesc pe Julien Sorel. În cazul lui, defectele și-au croit drum prin caracter până la vârsta de cincisprezece ani, un motiv în plus să-l simpatizez. Mie mi se pare o adevărată tragedie să reușești să te formezi definitiv până la o asemenea vârstă. Ca și când te-ai întemnița de unul singur. Să fii prins între zidurile lumii și să știi că te îndrepți spre dezastru, că ești sortit pieirii. Ceva mi-a atins o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
ceea ce nu pune însă în cauză justiția divină, ci evidențiază doar nimicnicia oamenilor față de sublimitatea zeilor. La Euripide, scriitor influențat de religia tradițională, dar și de filosofia sofiștilor, concepția despre divinitate și rolul ei în destinul omenesc este mai complexă: tragediile lui, în care coexistă pandemonismul ancestral, antropomorfismul homeric, scepticismul, negația, divinizarea unui element cosmic și teodiceea explicativă, mărturisesc oscilația permanentă între îndoiala cu privire la justiția zeilor și încrederea în săvârșirea, chiar tardivă, a acesteia. Mai multe traduceri, studii de istoria matematicii
FRENKIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287088_a_288417]
-
Xanthos încalcă legea morală (complexul oedipian) și, după ce păcătuiesc, se sinucid. O fiică, Eunoia, măsurată și liniștită, piere într-o căsnicie mediocră. Unul singur dintre fii, Amfion, scrie poeme și acesta ar putea fi un simbol al scriptorului care înregistrează tragedia. Nu se salvează însă nici el pentru că poemele sale sunt pure jocuri ale unui spirit pustiit. Niobe își pierde, rând pe rând, copiii și ultima ei reflecție în fața tragediei care o lovește de douăsprezece ori arată resemnare și scepticism. Suntem
DUMITRIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286915_a_288244]
-
și acesta ar putea fi un simbol al scriptorului care înregistrează tragedia. Nu se salvează însă nici el pentru că poemele sale sunt pure jocuri ale unui spirit pustiit. Niobe își pierde, rând pe rând, copiii și ultima ei reflecție în fața tragediei care o lovește de douăsprezece ori arată resemnare și scepticism. Suntem deja departe de spiritul tragediei antice și mai aproape de scepticismul omului modern: „Nu știu cine mi i-a luat, o, străine, zice Niobe. Nu voi încerca să mă amăgesc, clădindu-mi
DUMITRIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286915_a_288244]
-
nici el pentru că poemele sale sunt pure jocuri ale unui spirit pustiit. Niobe își pierde, rând pe rând, copiii și ultima ei reflecție în fața tragediei care o lovește de douăsprezece ori arată resemnare și scepticism. Suntem deja departe de spiritul tragediei antice și mai aproape de scepticismul omului modern: „Nu știu cine mi i-a luat, o, străine, zice Niobe. Nu voi încerca să mă amăgesc, clădindu-mi lumi fantastice, unde ne-am putea regăsi. A fost o întâmplare totul; repetată de douăsprezece ori
DUMITRIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286915_a_288244]
-
sacrificiul și dispare. Romanul se încheie cu aceste plecări în lanț și cu sugestia că nici una din cele patru soluții n-a fost bună. Medeea, prin iubirea ei sugrumătoare, autoritară, și-a pierdut fiii și a provocat un șir de tragedii ireversibile. Romanul este substanțial, cu mult peste valoarea prozei din epocă, aduce în literatura română un tip nou de conflict și sondează, curajos, psihologia tulbure a unei vârste dificile: sfârșitul adolescenței și începutul tinereții. Atmosfera, multilateralitatea și concentrarea acestui debutant
DUMITRIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286915_a_288244]
-
nu a făcut totuși în mod automat caducă exegeza care l-a precedat. În 1981, Petru Rezuș încearcă să stabilească un raport mai echitabil între „mit și adevăr” în cazul lui C.: „Adevărata față a lui Ion Creangă, după atâtea tragedii familiale și suferințe personale, era - să nu uităm aceasta niciodată - tragică, deși el a înveselit lumea și ne-a lăsat opera sa, profund optimistă și stenică.” În polemica lui Petru Rezuș cu G. Călinescu, mai aproape de adevăr pare imaginea propusă
CREANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]