8,098 matches
-
C până la 150m înălțime. Lava este bazalt din olivină alcalină.Este relativ vâscoasă, ceea ce face să curgă destul de lent, ceea ce face ca această erupție să fie una tipică de efuziune. La 23 martie 2010 a avut loc o explozie de vapori, când lava fierbinte a intrat în contact cu mormane de zăpadă din apropiere, emițând o coloană de vapori până la înălțimea de 7 km. La 25 martie 2010, vulcanologii care studiau erupția au observat pentru prima dată în istorie formarea unui
Erupțiile vulcanului Eyjafjallajökull din 2010 () [Corola-website/Science/319127_a_320456]
-
lent, ceea ce face ca această erupție să fie una tipică de efuziune. La 23 martie 2010 a avut loc o explozie de vapori, când lava fierbinte a intrat în contact cu mormane de zăpadă din apropiere, emițând o coloană de vapori până la înălțimea de 7 km. La 25 martie 2010, vulcanologii care studiau erupția au observat pentru prima dată în istorie formarea unui pseudocrater în timpul unei explozii de vapori de apă. La 22 martie 2010, un fluometru instalat în râul glacial
Erupțiile vulcanului Eyjafjallajökull din 2010 () [Corola-website/Science/319127_a_320456]
-
în contact cu mormane de zăpadă din apropiere, emițând o coloană de vapori până la înălțimea de 7 km. La 25 martie 2010, vulcanologii care studiau erupția au observat pentru prima dată în istorie formarea unui pseudocrater în timpul unei explozii de vapori de apă. La 22 martie 2010, un fluometru instalat în râul glacial Krossá (în care se scurg apele glaciare ale ghețarelor Eyjafjallajökull și Mýrdalsjökull) în zona Țórsmörk, la câțiva kilometri nord-vest de locul erupției, au măsurat schimbări ale temperaturii apei
Erupțiile vulcanului Eyjafjallajökull din 2010 () [Corola-website/Science/319127_a_320456]
-
televiziune subacvatică prezintă posibilitatea de a fi utilizate într-o gamă largă de condiții de iluminare. Mare parte a energiei electrice necesară unui sistem de televiziune subacvatică este consumată pentru iluminare. În funcție de aplicație, se utilizează lămpi cu iodură de sodiu, vapori de mercur sau lămpi cu incandescență. Camerele de televiziune subacvatică trebuie să corespundă cerințelor nu numai din punct de vedere al calităților optice, dar și din punct de vedere constructiv cum ar fi: greutate, gabarit, formă, adâncime maximă de utilizare
Televiziune subacvatică () [Corola-website/Science/319138_a_320467]
-
care a declanșat procesul de distrugere a lui "Challenger". La centrul de control al misiunii, în momentul dezintegrării navetei "Challenger", s-a auzit doar zgomot alb pe legătură radio aer-sol. Ecranele de televiziune au arătat un nor de fum și vapori de apă (produsul combustiei hidrogenului) în locul unde fusese "Challenger", cu bucăți din navă căzând spre ocean. La aproximativ Ț+89, directorul de zbor Jay Greene a cerut informații ofițerului de dinamică zborului. Acesta a răspuns: „...filtrul (radar) are surse discrete
Dezastrul navetei spațiale Challenger () [Corola-website/Science/315574_a_316903]
-
și oxidantul stocate în acestă s-au împrăștiat, lăsând impresia unei mingi de foc. Totuși, conform echipei NAȘĂ care a analizat imaginile după accident, a fost doar o „combustie localizată” a gazului propulsor. Norul vizibil era compus mai ales din vapori și gaze rezultate din împrăștierea oxigenului lichid și a hidrogenului lichid. Stocat într-un mediu criogenic, hidrogenul lichid nu ar fi putut să se aprindă suficient de rapid pentru a declanșa o „explozie” în sensul tradițional de "detonare" (spre deosebire de o
Dezastrul navetei spațiale Challenger () [Corola-website/Science/315574_a_316903]
-
echipamentele de iluminat uzate.GreenLamp Reciclare este singurul reciclator din România care utilizează un proces tehnologic avansat de distilare superior folosit pentru tratarea echipamentelor de iluminat, destinat recuperării mercurului provenit din pudra fluorescenta colectată din lămpile fluorescente și becurile cu vapori de mercur și din lămpile cu descărcare de intensitate înaltă (HID). În anul 2008, fiecare cetățean al orașelor mari din statele Uniunii Europene a produs 524 de kilograme de deșeuri, din care 40% au ajuns în gropile de gunoi, 20
Reciclarea în România () [Corola-website/Science/315712_a_317041]
-
este cel din literatura tehnică germană, unde a fost denumit în cinstea lui Rudolf Clausius și William John Macquorn Rankine ca întemeietori ai termodinamicii, dar acum pe plan mondial este cunoscut drept ciclul Rankine, deoarece W. Rankine a dezvoltat termodinamica vaporilor. Ciclul descrie funcționarea mașinilor termice aflate în termocentrale. Sursele obișnuite de căldură ale acestor centrale sunt combustibilii fosili: cărbunele, păcura și gazul natural, sau combustibilul nuclear. Deși un ciclu Clausius-Rankine poate funcționa cu diverse substanțe, de obicei se folosește apă
Ciclul Clausius-Rankine () [Corola-website/Science/318657_a_319986]
-
de compresor la comprimarea agentului termic gazos cu care funcționează ciclul Carnot. Randamentul termic al ciclului Clausius-Rankine este limitat de raportul dintre temperaturile maximă și minimă la care lucrează ciclul. Inițial, ciclul Clausius-Rankine a fost conceput să funcționeze în domeniul vaporilor umezi, adică cu presiunea maximă inferioară presiunii critice. Pentru apă presiunea critică este de 221,2 bar, la care corespunde temperatura critică de 374,12. Aceasta este și temperatura maximă teoretică a ciclului având ca agent de lucru apa. Temperatura
Ciclul Clausius-Rankine () [Corola-website/Science/318657_a_319986]
-
care poate fi preluată de apa preîncălzită, a cărei temperatură nu poate depăși temperatura punctului 4 din diagramă, egală cu a punctului 7. Pentru un număr infinit de fluxuri de preîncălzire randamentul termic al unui ciclu Clausius-Rankine lucrând în domeniul vaporilor umezi este egal cu al ciclului Carnot, procedeul numindu-se din această cauză și "carnotizarea ciclului". În practică se folosesc un număr de 5 - 9 trepte de preîncălzire regenerativă. Dezavantajul soluției este tocmai complicarea instalației: câte trepte de preîncălzire există
Ciclul Clausius-Rankine () [Corola-website/Science/318657_a_319986]
-
suprafața radiatorului, prin convecție liberă, exact ca în cazul caloriferelor. Prin aceasta se asigură un confort sporit, similar cu cel oferit de calorifere. Condensatoarele folosite în industria alimentară și cea chimică sunt formate de obicei din serpentine prin care circulă vaporii care trebuie condensați, scufundate într-un vas cu apă de răcire, sau, de exemplu la mașinile frigorifice, din serpentine cu suprafețe extinse în exteriorul cărora circulă aerul de răcire. Unele dintre cele mai mari condensatoare sunt folosite în termocentrale, la
Schimbător de căldură () [Corola-website/Science/318707_a_320036]
-
aceste țevi nu se pot curăța ele se înfundă cu dopuri la capete. Se admite înfundarea doar a 3-4 țevi la fiecare mie. Dacă acest număr crește, ele trebuie înlocuite. Se folosesc în cazurile în care lichidul trebuie transformat în vaporii săi, prin fierbere, cum ar fi în industria chimică, la distilare. În acest caz schimbătorul este cu fascicul tubular, iar vaporii formați se adună în spațiul de abur de sus. Alt tip de fierbător este cel din sistemele fierbătoare ale
Schimbător de căldură () [Corola-website/Science/318707_a_320036]
-
fiecare mie. Dacă acest număr crește, ele trebuie înlocuite. Se folosesc în cazurile în care lichidul trebuie transformat în vaporii săi, prin fierbere, cum ar fi în industria chimică, la distilare. În acest caz schimbătorul este cu fascicul tubular, iar vaporii formați se adună în spațiul de abur de sus. Alt tip de fierbător este cel din sistemele fierbătoare ale generatoarelor de abur. Aceste vaporizatoare sunt formate actual exclusiv din țevi verticale cu suprafețe netede, asamblate prin sudare la colectoare. Centralele
Schimbător de căldură () [Corola-website/Science/318707_a_320036]
-
destinate domeniului nuclear, calculul termic al acestor generatoare de abur se face în mod identic cu al oricărui alt recuperator. Un alt caz în care se folosesc vaporizatoarele este când un lichid este răcit prin vaporizarea unei părți din el. Vaporii preiau o cantitate de căldură în funcție de căldura latentă de vaporizare a substanței. Un exemplu este la instalațiile frigorifice, unde este răcit freonul folosit ca agent frigorific. Vaporizatoarele de acest tip sunt formate din țevi orizontale sau verticale. Cele cu țevi
Schimbător de căldură () [Corola-website/Science/318707_a_320036]
-
în umplutură în momentul comutării fluidelor. De aceea regeneratoarele pot fi folosite doar acolo unde amestecul fluidelor este acceptabil, de exemplu amestecul gazelor de ardere cu aerul. Acest tip de schimbătoare de căldură se folosesc la climatizări (umidificare), la condensarea vaporilor și la răcirea apei. Transferul termic poate avea loc între lichid-lichid (amestecătoare), vapori-lichid (degazoare, acumulatoare, condensatoare), lichid-gaz (scrubere, turnuri de răcire), gaz-gaz (amestecătoare). Condensatoarele prin amestec pentru turbine realizează condensarea aburului prin amestecarea lui cu apă de răcire, introdusă sub
Schimbător de căldură () [Corola-website/Science/318707_a_320036]
-
doar în zonele cu deficit de apă. La turnurile umede apa care vine de la condensator este lăsată să cadă sub formă de picături deasupra umpluturii, formată din plase rezistente la coroziune, care o pulverizează, facilitând evaporarea. Curgerea aerului care preia vaporii formați poate fi în contracurent, sau în curent încrucișat, realizată prin tiraj natural sau forțat. Tirajul natural este realizat de diferența de densitate dintre aerul din turn, care este mai cald și poate fi considerat saturat cu vapori de apă
Schimbător de căldură () [Corola-website/Science/318707_a_320036]
-
care preia vaporii formați poate fi în contracurent, sau în curent încrucișat, realizată prin tiraj natural sau forțat. Tirajul natural este realizat de diferența de densitate dintre aerul din turn, care este mai cald și poate fi considerat saturat cu vapori de apă, deci mai ușor. Tirajul forțat este realizat cu ajutorul ventilatoarelor. Turnurile cu tiraj forțat sunt mai eficiente pentru unități mici, iar cele cu tiraj natural pentru unități mari. Ca urmare a complexității fenomenelor de transfer de căldură și de
Schimbător de căldură () [Corola-website/Science/318707_a_320036]
-
rezistent la foc și durabil că o cărămidă, cu aceleași calități ecologice de neegalat ale silicatului de calciu. YTONG este realizat doar din materii prime naturale - nisip, văr, ciment și apa - folosind un agent de aerare care este întărit cu vapori. Acest proces face produsul ecologic, ușor și rezistent în termeni de durabilitate și portanta. Datorită capacităților proprii de izolație, casele construite din YTONG nu necesită un sistem suplimentar de termoizolație. YTONG este un material de construcții cu proprietăți termoizolante foarte
Ytong () [Corola-website/Science/320003_a_321332]
-
K), temperaturile peste 3 K se pot măsura cu termocupluri de tip K (cromel-alumel), de tip T (cupru-constantan), însă mai potrivite sunt cele de tip E (cromel-constantan). Termometrele etalon pentru măsurarea temperaturilor sub 5 K sunt cele cu presiune de vapori de heliu. În ITS-90 temperatura formula 1 între 0,65 K și 5,0 K este definită prin relația dintre temperatură și presiunea de saturație formula 2 a He (heliu-3) și a He (heliu-4). Punctul critic al He este la 5,19
Termometrie () [Corola-website/Science/320066_a_321395]
-
vaporizare la 0 K, formula 6 = 8,314510 J/mol K iar entalpia la temperatura de zero absolut este dată de relația: unde formula 8 = 6,646 g este masa He, formula 9 este constanta Boltzmann, iar formula 10 este constanta Planck. Măsurarea presiunii vaporilor se poate face cu diferite tipuri de manometre. Pentru măsurători obișnuite presiunea se poate măsura cu instrumente cu tub Bourdon, sau cu manometre cu coloană de mercur, a cărei înălțime se măsoară cu catetometrul. Pentru măsurători de precizie presiunea se
Termometrie () [Corola-website/Science/320066_a_321395]
-
o celulă pentru punctul triplu al apei. Aceasta este o instalație de sticlă formată dintr-o eprubetă în care se plasează termometrul, înconjurată de o baie închisă în care se găsește apă VSMOW cu gheață, iar deasupra o zonă de vapori saturați. Reproducerea punctelor de topire și solidificare al substanțelor etalon se face în aparatele cu baie, în care baia este realizată în celule speciale. Domeniile de temperaturi pentru care se construiesc sunt la fel ca pentru aparatele de etalonare uscată
Termometrie () [Corola-website/Science/320066_a_321395]
-
65 K și 5,0 K SIPT-90 este definită prin relația dintre temperatură și presiunea de saturație pentru He (heliu-3) și He (heliu-4). Termometrul etalon pentru măsurarea temperaturilor Între 0,65 K și 5 K este cel cu presiune de vapori de heliu. Punctul critic al He este la 3,32 K, iar al He este la 5,19 K, astfel că, practic, se pot măsura temperaturi până la 5 K. Formula de interpolare a temperaturii formula 1 pe curba de saturație a
Scara Internațională de Temperatură din 1990 () [Corola-website/Science/320091_a_321420]
-
triplu al neonului) SIT-90 este definită de termometrul cu presiune de heliu gazos etalonat în trei puncte fixe din domeniu: al neonului, al hidrogenului (v. domeniul următor) și un punct între 3 - 5 K determinat cu termometrul cu presiune de vapori de heliu (v. domeniul precedent). Se propune ca în viitor, punctul de etalonare cu vapori de heliu să fie între 4,2 K și 5 K. Dacă drept gaz termometric se folosește He, formula de interpolare a temperaturii formula 1 în funcție de
Scara Internațională de Temperatură din 1990 () [Corola-website/Science/320091_a_321420]
-
trei puncte fixe din domeniu: al neonului, al hidrogenului (v. domeniul următor) și un punct între 3 - 5 K determinat cu termometrul cu presiune de vapori de heliu (v. domeniul precedent). Se propune ca în viitor, punctul de etalonare cu vapori de heliu să fie între 4,2 K și 5 K. Dacă drept gaz termometric se folosește He, formula de interpolare a temperaturii formula 1 în funcție de temperatură este o parabolă: unde coeficienții "a", "b" și "c" se obțin din valorile presiunii
Scara Internațională de Temperatură din 1990 () [Corola-website/Science/320091_a_321420]
-
atmosferic sub autoritatea lor proprie. Modelul ISA împarte atmosfera în straturi în care temperatura variază liniar. Alți parametri sunt calculați din constantele fizice fundamentale și relațiile dintre ele, rezultând tabele. Atmosfera ISA este formată din aer uscat, ea nu conține vapori de apă. Altitudinea se poate exprima ca valoare "geometrică" formula 1, caz în care accelerația gravitațională este considerată ca fiind constantă cu altitudinea, având valoarea formula 2 = 9,80665 m/s, sau ca valoare "geopotențială" formula 3, în care se ține cont de
Atmosferă standard () [Corola-website/Science/320149_a_321478]