8,236 matches
-
scurt, si nu s] aștepte sfârșitul cu brațele încrucișate. Pan] la sfârșitul secolului I, Biserica și-a schimbat radical punctul de vedere (deși exist] astfel de concepții și în ziua de ast]zi). Ce-a de-a patra evanghelie reinterpreteaz] venirea lui Hristos și sfârșitul lumii că pe un dar al Duhului Sfânt. Din punct de vedere cosmic, Sfanțul Apostol Pavel a acceptat perspectiva comun] potrivit c]reia exist] o fort] mai presus de om care îi influențeat] viața (deși sl
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Un bust Cornelui Coposu (sculptor Constantin Crânganiș; modelaj onest, plăcut), amplasat în fața palatului Ghica-Calimah, sediu al PNȚCD, ni-l readuce acut în memorie pe omul-miracol, căruia, dacă e să simplificăm benefic lucrurile, îi datorăm spectaculoasa cădere a comunismului rezidual și venirea la putere a formațiunii realmente democrate, nelegată prin nimic de tarele regimului care l-a ținut pe Corneliu Coposu în temniță și în pustia Bărăganului. Vă mai amintiți cum arăta acest sediu în '90, '91, '92, cînd partidul lui Maniu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
așa confort). Pe ce mi-au căzut ochii la trecerea pragului? Pe două... repere: un spăimos și complicat panou, chiar la intrare, centrala telefonică, asta una la mînă, doi: cele două splendide băi ale casei (nu știu dacă preexistente amîndouă venirii mandarinilor nomenclaturiști sau... plusate de aceștia, ca puseu al higienei parvenite. Deci, dintr-o dată, o bipolaritate definitorie: spirit și materie. Spirit în centrala care ținea legat, ombilical, județul de dictatură centrală, cu tot ce presupunea asta, adică duritatea opresiunii, matrapazlîcurile
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
reificare din conștiința însăși, cu scopul de a fi prezent și un "obiect" al conștiinței. Totuși, "lucrul" nu poate fi ceva nici în el însuși, nici doar dincolo de el însuși; de aceea, în vederea sintezei, trebuie să devină cu putință o venire din sine a lucrului însuși, care presupune o deschidere a acestuia concomitentă cu deschiderea "noetică", în stare a-l prelua și prelucra. Acesta este motivul pentru care "tema" lucrului are nevoie de un orizont tematic: acesta este reprezentat de ceea ce
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
nici", ca un fel de unitate sintetică, din care acestea se desprind, fiindcă preeminența îi aparține unității. De asemenea, non-existența îi îngăduie Dasein-ului însuși să se exprime ca eveniment, ca revelare a propriului său; mai bine spus, ca act de venire din sine și de deschidere. Dar toate acestea nu au un sens "substanțial" sau "ontic", ci mai degrabă unul "operațional". Desigur, Dasein-ul nu-și pierde sensul său ontologic, acela care îl exprimă ca ființare căreia îi este propriu faptul de-a-fi
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
de toamnă. Priveam în jur și-mi închipuiam că întreaga natură prezenta un spectacol cu costume și figuri mozaicale. Vântul jalnic lăsa-n ramuri câteo melodie tristă de toamnă. În fundul parcului, doi plopi apăreau în siluete, iar un greier cânta venirea serii. Și ca un sfârșit, își făcu apariția ultima rază a soarelui palid care își adună aripile și se lăsă tremurând pe-o frunză aurie. Copacii se lasă în genunchi, plecându-se în fața nopții care se ivește pe furiș de după
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
își caută hrană după iarna lungă și grea. În grădini, prin poiene și prin vii, ard movile buruienoase, scoțând fumuri cenușii. Pe câmpul neted, ies oamenii cu plugul.Câmpul se umbrește sub brazdele dese și adânci. Oamenii se bucură de venirea primăverii. De 1 Martie, își pun în piept câte un mărțișor. Ce frumoasă este primăvara ! Octav Ghiorghiță A VENIT TOAMNA A venit toamna, aducând cu ea roade bogate. Razele soarelui cad printre vii și livezi, dezmierdând frunzele. Cerul senin este
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
ca apoi să se topească într un râu stins de note. Ana-Maria Martac AMURG DE TOAMNĂ LA SAT Toată ziua soarele și-a aruncat razele fără puterea lor arzătoare și încet-încet, parcă încearcă să se ascundă după dealurile satului, prevestind venirea serii. Tot cerul s-a pornit pe plâns cu picături mici prin ceața umedă și deasă, aducând toamna. În sat, apar țăranii amărâți, îmbrăcați în haine peticite, cu căciulile roase, în căruțe, venind de la câmp, obosiți după o zi lungă
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
care de-abia își deschide degetele ei fine. Pe câmp, sunt flori multicolore. Gingășia florilor aduce în țară colinda albinelor. Haina albă a cerului se scutură bucuroasă în așteptarea fructelor dulci și moi. Covorul ierbii se înmulțește. Copiii, bucuroși de venirea primăverii, aleargă spre câmp să culeagă florile ei. Pe cerul ca o petală de trandafir, soarele apune. Primăvara e aici și îi simt răsuflarea caldă în fereastră. Bine ai venit, primăvară ! Alexandru Purice BASMUL TOAMNEI După o vacanță lungă, de
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
Pentru istoria României moderne, „venirea” dinastiei de Hohenzollern la Tron și constituirea Regatului s-au Înscris Între momentele de semnificații Înalte. Din cauza, Însă, deselor și dramaticelor „schimbări de vremuri și de oameni”, mai ales pe timpul secolului XX, Înfăptuirile naționale de la 1866 și 1881 nu au
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
controverse”, sub impulsuri politice, și nu numai, Încât au avut și au Încă „șansa” necesității de „lămuriri”, adică de viu interes din partea istoricilor români sau străini. De ceva mai semnificativ interes istoriografic, e drept, pare să se fi „bucurat” momentul „venirii” lui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen la Tronul României. S-a și ajuns deja, pe seama respectivului moment, la o literatură ce lasă tot mai puțin loc „noutăților semnificative, de detalii” <ref id="1">1 Ioan Scurtu, Contribuții privind viața politică din România
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
ordine” devenită revolută. Legat, deci, de trecut, regimul de garanție colectivă avea să intre, ca și suzeranitatea otomană, Într-o tot mai evidentă contradicție cu veleitățile de independență ale românilor, veleități a căror reușită a fost „pusă În calendar” prin „venirea” lui Carol de Hohenzollern pe tronul României. Într-o țară total nouă pentru el, „străină” lui, la Început, „ca persoană”, principele, statuat În puterea Constituției de la 1866, s-a confruntat cu dificultăți naturale de adaptare, dar și cu tensiunile unei
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
fapt s-a întâmplat fiind eu de față și a trebuit să intervin eu cu autoritatea mea a se da bolnavului, care se calmase, mâncarea". Mai departe: Dacă alienații se îmbolnăvesc de alte boale ei sunt nevoiți a suferi până la venirea D-lui Medic din T. Neamț, odată pe săptămână spre a le aplica medicamente, căci D-l Ballomir, pe cât m-am informat, nu le aplică nici pansamente; mi s-a spus că chiar unii din alienați au murit cu totul
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
în cazul medicilor sau al oficialității. Se remarcă, parcurgând aceste documente, nivelul relativ ridicat al diagnosticului și limbajului psihiatric adecvat al medicilor din diferitele comisii, stilul diferitelor documente medicale psihiatrice. Sub acest aspect, evoluția a atins un nivel ridicat odată cu venirea lui P. Zosin ca medic al ospiciului. În jurul anului 1900, ospiciul trăia ultimii ani. Apariția Spitalului Socola, cu condiții superioare, oferea bolnavilor psihici avantajul unui tratament optim. Foarte multe documente contabile, asupra cărora nu insistăm, demonstrează dificultățile materiale tot mai
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
lui "pentru asemenea urmări cu privire la bolnavi căci aceștia au arătat "că au mai multe de spus însă se tem de dânsul". Se cere de asemenea rezolvarea situației în privința "ramului medical" Nu știm în ce măsură au fost îndreptate lucrurile. Spre 1870, prin venirea doctorului Sabo la conducerea ospiciului, această activitate de asistență medicală și igiena, în general, s-au ameliorat. Ospiciul a continuat să asiste diferiți declarați bolnavi, predominând însă alienații. Rapoarte cu conținut strict administrativ, relativ la același ospiciu, atestă net caracterul psihiatric
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
de sănătatea elevilor bolnavi, îi trata în infirmeria școlii sau le prescria medicamente, având grijă ca recomandările sale să fie executate. Elevii, care, până la doctorul Brăescu, erau deprinși să primească la orice boală aproape exclusiv numai chinină și purgative, odată cu venirea doctorului Brăescu, au aflat că mai pot primi și alte medicamente și că, la nevoie, pot fi trimiși, cu recomandarea doctorului lor, la spitale și la medici specialiști în oraș. Ochiul vigilent al doctorului Brăescu se simțea în grija pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
gura lui Dumnezeu... Oamenii nu știu să fie toleranți... iar cînd sînt, sînt numai din frică... sau din neputința de a fi altfel... Și eu sînt tolerant... mai ales cu mine... Și mi-e rușine..." (Octav scos din "dialog" de venirea lui Costache care intră cu anevoie prin spărtura din gard) Marieta: Credeam c-o să intre vreo fantomă... Costache: (e obișnuit cu înțepăturile nevestei și n-o ia în serios) Sărut mîna, Mona. Mona: Bună ziua, domnu' Costache. Costache: Și tu ce
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
aproape gata... cred că mai am puțin... și... cu ajutorul dumneavoastră ajung eu la un nivel de conștiință..., nu se poate să nu ajung! Securistul: Eu nu-ți spun să te pripești..., dar nici s-o lungești cu devenirea pînă la venirea deplină a comunismului... Costache: Da... sigur... lăsați că devin eu la timp... (pauză) Aș vrea să vă rog ceva... Nevastă-mea mi-a spus că săptămîna viitoare sînt alegerile de partid la ei... și ea vrea să fie în comitet
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
Da? Costache: Da, sigur..., conform programului de devenire... Și lăsați... am eu grijă de răspunsuri... le strunesc eu... Ehe!, nu le merge cu mine. Ehe! Securistul: (ca în fața unui bolnav) Bine, bine... (pleacă) Costache: (așezîndu-se pe locul unde era înainte de venirea securistului) Acum spune-mi tu dacă am fost securist... sau n-am fost... Octav: (impresionat de scena la care a asistat) Dumnezeule, și cînd te gîndești că toată demența și absurditatea aia erau menite, chipurile, să construiască un om nou
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
sub influența vocalei "ă" Rezultatele diminuează din cauza lipsei de motivație Numărul accidentelor grave s-a diminuat ca urmare a campaniilor din presă Provincia fierbe sub presiunea investitorilor Lichidul de răcire s-a fiert din cauza turării motorului Frunzele copacilor îngălbenesc la venirea toamnei Pereții se îngălbenesc din cauza fumului Universul împietrește de tristețe Aluatul se împietrește la copt Ion înțepenește de spate din cauza frigului Roata se înțepenește din cauza noroiului Copacii (se) înverzesc datorită ploii Pământul (s-)a mucegăit din cauză că l-ai udat în
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
a sări', ritornare 'a se întoarce', rotolare 'a se rostogoli', ruzzolare 'a se rostogoli', salire 'a se ridica', saltare 'a sări', sbarcare 'a debarca', scappare 'a scăpa', scendere 'a coborî', scivolare 'a aluneca', smontare 'a se dezasambla', uscire 'a ieși', venire 'a veni', volare 'a zbura'; (c) verbe de timp și de aspect: cessare 'a înceta', cominciare 'a începe', continuare 'a continua', durare 'a dura', finire 'a se sfârși', iniziare 'a începe', passare 'a trece', proseguire 'a continua', scadere 'a se
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
cu subiect, din care infinitivul este exclus; aspectual, structurile nominalizare + subiect sunt întotdeauna de tip activitate; sufixul de supin este [− Telic]. Cornilescu (2001: 489−490) stabilește următoarea distincție: ● verbele ergative, ca și tranzitivele, desemnează schimbări; sunt compatibile cu ambele sufixe (venirea/venitul, întinerirea/întineritul); toate acceptă nominalizarea de tip infinitiv [+ Telic]; în toate situațiile, argumentul unic, proiectat ca obiect, va fi lexicalizat în nominalul eveniment; uneori, supinul e marcat stilistic; ● verbele inergative atelice sunt incompatibile cu sufixul de infinitiv, care e
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
verbele care exprimă procese (supinul nominal are caracter imperfectiv, nonfinit) − și arată că verbele tranzitive și ergative ce exprimă un eveniment sunt compatibile cu ambele sufixe, după cum accentul cade, în context, pe schimbarea de stare implicată în eveniment (citirea cărții, venirea la putere) sau pe procesul ce conduce la o schimbare de stare (cititul, venitul acasă târziu); verbele neergative selectează sufixul -t/-s (râsul, plânsul, respiratul); sunt compatibile exclusiv cu sufixul infinitivului lung unele verbe intranzitive inerent reflexive care se referă
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
nom. plecarea, plecatul A REVENI Ion revine de la cules căpșuni part. revenit, -ă nom. revenirea, revenitul A SOSI Ion sosește luni la Paris part. sosit, -ă nom. sosirea, sositul A VENI Ion vine diseară de la Cluj part. venit, -ă nom. venirea, venitul (d) EXISTENȚĂ, APARIȚIE, DISPARIȚIE REFLEXIVE A SE IVI Zorile se ivesc/Ion se ivește de după colț part. ivit, -ă nom. ivirea, ivitul A SE RĂTĂCI Ion se rătăcește în pădure (agentiv, inergativ: Ion rătăcește prin pădure ca să se relaxeze
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
umezește buzele part. umezit, -ă nom. umezirea, umezitul A SE UMFLA Lui Ion i se umflă o buză tranz.: Ioana îi umflă buza lui Ion part. umflat, -ă nom. umflarea, umflatul A SE URBANIZA Satul se urbanizează ca urmare a venirii coloniștilor tranz.: Coloniștii urbanizează satul part. urbanizat, -ă nom. urbanizarea, urbanizatul A SE URÂȚI Ion se urâțește din cauza bolii tranz.: Boala îl urâțește pe Ion part. urâțit, -ă nom. urâțirea, urâțitul A SE USCA Pomii se usucă din cauza secetei tranz.
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]