8,307 matches
-
în cele cinci săli, reprezentând șapte secțiuni mari (pictură, grafică, sculptură, artă populară românească și artă decorativă europeană, orientală și extrem-orientală). Spațiile de expunere comunică între ele printr-o scară interioară, pe al cărui palier, o serie de exponate introduc vizitatorul în tematica sălilor în care va păși. Legătura cu arta universală este discretă și întotdeauna văzută din perspectiva artei românești. În selecția de stampe japoneze, între care se numără artiști celebri ca Hiroshige, Utamaro, Kunisada, se poate observa puterea revelatoare
Muzeul de Artă „Vasile Grigore - pictor și colecționar” () [Corola-website/Science/331328_a_332657]
-
a secolului al XIX-lea (cca. 1863-1864) prin intermediul cărora se realizează o trecere subtilă de la pictura religioasă la cea de șevalet situată la etaj. Astfel, cu personajele miniaturale de influență occidentală, în interioare destul de sumar prezentate de Tattarescu, deschidem calea vizitatorului spre portretele anonime de boieri. Acestea amintesc, prin costume și chipurile expresive „zugrăvite” schematic, de tradiția tablourilor votive ale diferiților ctitori de biserici. Lucrările realizate spre sfârșitul secolului al XIX-lea de artiști precum: Nicolae Grigorescu, Sava Henția, George Demetrescu
Muzeul de Artă din Târgoviște () [Corola-website/Science/331337_a_332666]
-
al lui Tonitza, griurile grigoresciene, albastrul lui Dărăscu, verdele lui Bob Bulgaru etc.) care se regăsesc în operele de artă din expoziția permanentă. Astfel, expoziția pusă în valoare de pictura și arhitectura clădirii cu spații variate monumentale sau intime, invită vizitatorul la meditație la vremurile de demult, îmbie la amintiri și retrăiri ale atmosferei timpurilor apuse prin intermediul lucrărilor prezentate. Clădirea muzeului a fost declarată monument istoric, având .
Muzeul de Artă din Târgoviște () [Corola-website/Science/331337_a_332666]
-
este un muzeu județean din Târgoviște, amplasat în Str. Bărăției nr. 17. Muzeul a fost inaugurat la 12 aprilie 1970 și după cum îi spune și numele încearcă să păstreze viu în memoria vizitatorilor locul în care artistul Gheorghe Petrașcu (2 dec. 1872, Tecuci - 1 mai 1949, București) a ales, prin construirea casei cu atelier spațios, să lucreze retras și nestingherit de zgomotul marilor orașe. Orașul liniștit și patriarhal, situat în apropiere de București
Casa - Atelier „Gheorghe Petrașcu” () [Corola-website/Science/331335_a_332664]
-
latin. Circuitul muzeului se încheie cu prezentarea primelor trei publicații cu caracter regulat: Curierul Românesc (1829), editat de Ion Heliade Rădulescu, Albina Românească (1829), a lui Gheorghe Asachi, și Gazeta de Transilvania, tipărită de George Barițiu. Un interes deosebit din partea vizitatorilor îl stârnesc și celelalte obiecte expuse în muzeu: ornamentele tipografice, inelele sigiliare, xilogravurile, valoroasele legături de carte și tiparnița din secolul al XVIII-lea, piesa de rezistență a expoziției. Clădirea muzeului este declarată monument istoric, având .
Muzeul Tiparului și al Cărții Vechi Românești () [Corola-website/Science/331342_a_332671]
-
soare și cuprinderea mișcării pe cele două străzi. O altă scară exterioară din lemn adăugată ulterior coboară de la încăperile scunde așezate sub dos spre curte" (Stancu Dumitru, File de monografie - Pucioasa, 1995). Expoziția de etnografie, amenajată în această casă, oferă vizitatorului o imagine grăitoare și autentică a muncii, inventivității și sensibilității țăranului român. Într-una din sălile de la parterul clădirii, documente îngălbenite de trecerea timpului (acte de proprietate și donație, foi de zestre, zapisuri, brevete, cărți poștale și fotografii) ilustrează istoria
Muzeul de Etnografie din Pucioasa () [Corola-website/Science/331339_a_332668]
-
cultural și a reușit să transforme Pucioasa dintr-un sat neînsemnat într-o stațiune balneoclimaterică vestită în țară, dar și peste hotare datorită apelor sale tămăduitoare pe care oamenii acestor locuri au știut să le exploateze. Tot în această sală, vizitatorii pot admira o cadă de baie din lemn, un termometru pentru măsurat temperatura apei și o clepsidră cu care se înregistra durata unei băi, folosite odinioară de turiștii veniți la Pucioasa să-și trateze afecțiunile reumatismale. Într-o altă sală
Muzeul de Etnografie din Pucioasa () [Corola-website/Science/331339_a_332668]
-
și textilele țărănești (ștergare, covoare, fețe de masă, fețe de pernă), țesute sau cusute și decorate cu multă îndemânare. La etajul clădirii sunt amenajate două interioare tradiționale locale: unul de sat și celălalt de oraș. Dacă în interiorul tradițional de sat vizitatorii vor descoperi lavița, lada de zestre și masa cu dulap în care odinioară bunicuțele ascundeau borcanele cu dulceață, în cel de oraș vor putea să asculte la patefon o romanță veche. În ultima sală de la etaj, se găsesc costumele populare
Muzeul de Etnografie din Pucioasa () [Corola-website/Science/331339_a_332668]
-
e al poporului țăran din Moldo-România. Dimpreună cu persoana ce-l îmbracă, este încântător în ochii privitorului". Expoziția de la Casa Dobrescu este un punct de referință pentru cunoașterea etnosului dâmbovițean și, în același timp, un inedit moment evocator prin care vizitatorul regăsește coordonatele intime ale vieții și spiritualității dâmbovițene. Clădirea muzeului este declarată monument istoric, având . Expoziția este adăpostită în casa Dobrescu, monument de arhitectură de la înc. secolului al XIX-lea.
Muzeul de Etnografie din Pucioasa () [Corola-website/Science/331339_a_332668]
-
latin. Circuitul muzeului se încheie cu prezentarea primelor trei publicații cu caracter regulat: Curierul Românesc (1829), editat de Ion Heliade Rădulescu, Albina Românească (1829), a lui Gheorghe Asachi, și Gazeta de Transilvania, tipărită de George Barițiu. Un interes deosebit din partea vizitatorilor îl stârnesc și celelalte obiecte expuse în muzeu: ornamentele tipografice, inelele sigiliare, xilogravurile, valoroasele legături de carte și tiparnița din secolul al XVIII-lea, piesa de rezistență a expoziției. Clădirea muzeului este declarată monument istoric, având .
Muzeul Scriitorilor Dâmbovițeni () [Corola-website/Science/331341_a_332670]
-
muzeală și pentru a demonstra valențele educative ale muzeului, a fost amenajat un Atelier educațional unde se pot desfășura activități și programe interactive a căror elaborare este condiționată de colecțiile care alcătuiesc patrimoniul muzeal, categoriile și fluxul de public, interesele vizitatorilor și particularitățile comunității locale. Clădirea muzeului este declarată monument istoric, având . Monument istoric și de arhitectură construit în 1936 în stil neoclasic.
Muzeul Memorial „Mihail Kogălniceanu” () [Corola-website/Science/331349_a_332678]
-
căutând și depistând noi surse de îmbogățire a patrimoniului, de sporire a colecțiilor de mare valoare științifică și documentara. Prima secție a Muzeului a fost „Energetică”, deschisă la 1 martie 1961 și reorganizata în anul 1980. Ea prezintă astăzi publicului vizitator, principalele forme de energie utilizate de umanitate de-a lungul timpului și marchează prin panouri grafice și exponate originale contribuții de excepție ale unor personalități românești și mondiale la dezvoltarea domeniului energetic. Un moment important în evoluția Muzeului l-a
Muzeul Științei și Tehnicii „Ștefan Procopiu” () [Corola-website/Science/331352_a_332681]
-
la dezvoltarea domeniului energetic. Un moment important în evoluția Muzeului l-a constituit organizarea și deschiderea în februarie 1966 a secției „Înregistrarea și redarea sunetului”. Îmbogățirea colecției, în anii ce au urmat, cu noi exponate valoroase, precum și interesul manifestat de vizitatori față de expoziția menționată sunt motivele care au condus la reorganizarea și extinderea acesteia într-un spațiu triplu, a cărui inaugurare a avut loc în 1972. Constituind o colecție unică în țară, secția de „Înregistrare și redare a sunetului” prezintă în
Muzeul Științei și Tehnicii „Ștefan Procopiu” () [Corola-website/Science/331352_a_332681]
-
de investigație științifică depuse de colectivul de specialiști ai Muzeului, dar și de depistare și achiziționare de patrimoniu, s-au deschis noi secții muzeale precum: „Telecomunicații” (1984), Muzeul Memorial „Poni-Cernatescu” (1991), „Mineralogie-Cristalografie” (1997) și „Computere” (2004). Secția „Telecomunicații” prezintă publicului vizitator o serie de exponate originale ce ilustrează evoluția istorică a sistemelor de transmitere a informației la distanță, si este structurată tematic în patru sectoare: telegrafie, telefonie, radio, televiziune. Una din cele mai recente secții, „Mineralogie-Cristalografie”, adăpostește o inedită colecție de
Muzeul Științei și Tehnicii „Ștefan Procopiu” () [Corola-website/Science/331352_a_332681]
-
2000 de piese) dedicată istoriei astronomiei și eforturilor de cunoaștere și cucerire a spațiului cosmic. Planetariul Baia Mare este o instituție muzeală și un obiectiv cultural turistic important din Maramureș, cu o rată anuală de vizitare ce depășește 20.000 de vizitatori din țară și din afara țării. În 2012 Planetariul Baia Mare derulează două proiecte importante, unul vizând recuperarea și promovarea viziunii tradiționale românești asupra cerului (astronomie populară), celălalt urmărind modernizarea facilităților, tehnologiei și serviciilor oferite publicului larg. De la 1 iulie 2014, Planetariul
Planetariul din Baia Mare () [Corola-website/Science/331355_a_332684]
-
unui interior de locuință țărănească. Având la bază calendarul popular, structura expoziției a permis punerea în valoare a principalelor ocupații dar și a marilor sărbătorii de peste an, elementul de noutate constând în marcarea unor elemente de viața spirituală, pentru introducerea vizitatorului în universul credinței țăranului. Obiectele sunt expuse fie în ipostaza lor reală, urmărind o reconstituire cât mai aproape de adevăr, fie punând accentul pe frumusețea lor dată de simplitate sau de compoziții ornamentale. Tabloul satului e completat cu fotografii document, realizate
Muzeul de Etnografie din Piatra-Neamț () [Corola-website/Science/331360_a_332689]
-
XVII și XVIII, unul dintre acestea fiind semnat: Butterfield - Paris (1690). O altă piesă deosebită ca mod de funcționare, dar și ca vechime, este clepsidra (ceasul cu apă) realizată de Charles Rayner în anul 1654 la Londra. Muzeul atrage numeroși vizitatori atât prin varietatea tipologică, complexitatea mecanismelor dar mai ales prin spectaculozitatea și diversitatea stilurilor artistice ale pieselor. În ambianța spațiului muzeal sunt expuse splendide pendule de mobilier sau de podea, cu cabinete de mari dimensiuni în stil baroc, Ludovic al
Muzeul Ceasului „Nicolae Simache” () [Corola-website/Science/331366_a_332695]
-
de etnografie al Văii Teleajenului este consacrat unui domeniu tradițional în care contribuția românilor este deosebită și anume acela al țesăturilor din lână, care, pe lângă caracterul lor funcțional, au avut și unul decorativ. Expoziția este structurată în așa fel încât vizitatorul poate parcurge cu privirea etapele prelucrării tradiționale. Pentru a ușura munca, pentru a obține țesături de calitate și de mari dimensiuni, războiul de țesut a fost continuu perfecționat. Astfel se ajunge la războiul orizontal, cunoscut la noi din secolele X
Muzeul de Etnografie al Văii Teleajănului () [Corola-website/Science/331367_a_332696]
-
piese originale, ce au făcut parte din interiorul Casei Hagi Prodan, adevărate opere de artă; podoaba casei o reprezintă plafonul sufrageriei, din lemn sculptat in motiv stelat, dar și frumoasele decorațiuni interioare amplasate la uși si ferestre realizate în stuc. Vizitatorul care intră aici face o călătorie înapoi în timp: sofaua cu perne înflorate, măsuțele intarsiate cu sidef, vase de ars mirodenii, narghilele și ciubucele, lădițele de zestre sculptate, scaunele în stil florentin, mobilierul cu intarsia de sidef sunt tot atâtea
Muzeul „Casa de târgoveț din secolele al XVIII-lea - al XIX-lea” (Hagi Prodan) () [Corola-website/Science/331364_a_332693]
-
locuit cu familia și a creat o parte consistentă a edificiului nemuririi sal, a fost construită de polcovnicul Panca și atestată documentar în 1833. Nicolae Iorga cumpără casa de la urmașii polcovnicului in 1908, asistă și supraveghează renovarea ei. De la intrare, vizitatorul este întâmpinat de o poartă masivă din lemn, străjuită de doi stâlpi din cărămidă, văruiți în alb. Imediat, o curte largă se deschide și calci pe pietre de râu. Un spațiu verde, ca o gradină, înconjoară casa prevăzută cu prispa
Muzeul Memorial „Nicolae Iorga” () [Corola-website/Science/331365_a_332694]
-
purtat la ședințele solemne ale Academiei Romane; într-una din vitrine sunt expuse fotografii și documente ce imortalizează secvențe ale vizitei din 1930 in S.U.A. Nicolae Iorga este surprins de obiectivul aparatului de fotografiat în mijlocul românilor din S.U.A. Pășind cu emoție, vizitatorul va descoperi în fiece loc, puțin câte puțin, din ființa profesorului și a omului de excepție care a fost Nicolae Iorga. Valoarea umana de creator de geniu, radiază din fiecare colț al casei. Învăluită într-o aură de mister, “la
Muzeul Memorial „Nicolae Iorga” () [Corola-website/Science/331365_a_332694]
-
este un muzeu județean din Râmnicu Vâlcea, amplasat în Calea lui Traian nr. 143. Este adăpostit într-o clădire construită în 1898, reamenajată arhitectonic în perioada 1978 - 1981 și declarată monument de arhitectură. Colecțiile expoziției permanente sunt dispuse cronologic, dezvăluind vizitatorilor anii de viețuire neîntreruptă pe aceste locuri, care se întind de-a lungul văii Oltului, la poalele Carpaților. Expoziția permanentă se deschide cu mărturii arheologice din epoca paleolitică, neolitică și din cea a bronzului expuse într-o realizare grafică modernă
Muzeul Județean „Aurelian Sacerdoteanu” Vâlcea () [Corola-website/Science/331380_a_332709]
-
spațiul expozițional permanent, o seamă de documente inedite despre viața și activitatea ilustrului muzician, grupate în cele șapte secțiuni: muzică simfonică, muzică de operă, muzică vocal - simfonică, muzică de cameră, corală, pentru voce și pian și muzică de film. Publicul vizitator poate cunoaște direct, o seamă din partiturile manuscris sau tipărite din opera compozitorului, programe și afișe de concert care aduc în prim plan, prezența creației sale în viața muzicală în țară și peste hotare. În vitrine sunt prezentate printre alte
Muzeul Memorial „Paul Constantinescu” () [Corola-website/Science/331370_a_332699]
-
Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Prahova este dedicat expozițiilor arheologice, acestea cuprinzând cele mai importante descoperiri din siturile în care se efectuează cercetări. S-a încercat în desfășurarea expozițiilor aplicarea de metode noi în ceea ce privește prezentarea bogatului material arheologic, astfel încât vizitatorul să se regăsească nu doar ca spectator, ci și ca parte integrantă a istoriei noastre. Văii Budureasca îi este rezervată o întreagă sală, care valorifică expozițional principalele descoperiri arheologice întreprinse în cei 50 de ani de cercetări sistematice. Cercetările arheologice
Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova () [Corola-website/Science/331369_a_332698]
-
Una din expoziții a fost cea în care au fost reprezentate în ceară bisericească personaje mitice, religioase și personaje din filme, aduse de la Sankt Petersburg. Figuri precum Moise, Buddha, personajele din trilogiile "„Stăpânul inelelor”" și "„Harry Potter”" au încântat privirile vizitatorilor. Piesa de rezistență a expoziției a fost reprezentarea în mărime naturală a tabloului "„Cina cea de Taină”". Pictura originală împodobește unul din pereții Bisericii "Santa Maria delle Grazie" din Milano. În data de 18 aprilie 2013, Muzeul Național al Bucovinei
Muzeul Bucovinei () [Corola-website/Science/331377_a_332706]