8,935 matches
-
concept fundamental. Relevanța filosofică a conceptului determinismului prin finalitate ar fi astfel deplin probată, iar sistemul personalismului energetic ar dobândi încheiere firească. Se cuvine a formula, înainte de a încerca un răspuns la întrebarea amintită mai sus, câteva "preveniri": a) teoria vocației este elaborată într-un cadru teoretic care îl depășește pe cel din Vocația...; b) în lucrările sale, C. Rădulescu-Motru folosește și alte expresii care au, în contexte determinate, același înțeles ca termenul vocație: "oameni excepționali", "oameni mari", "oameni aleși", "inovatori
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
probată, iar sistemul personalismului energetic ar dobândi încheiere firească. Se cuvine a formula, înainte de a încerca un răspuns la întrebarea amintită mai sus, câteva "preveniri": a) teoria vocației este elaborată într-un cadru teoretic care îl depășește pe cel din Vocația...; b) în lucrările sale, C. Rădulescu-Motru folosește și alte expresii care au, în contexte determinate, același înțeles ca termenul vocație: "oameni excepționali", "oameni mari", "oameni aleși", "inovatori", "genii"; nici unul dintre acești termeni însă nu depășește o anumită împrejurare "teoretică", pentru
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
amintită mai sus, câteva "preveniri": a) teoria vocației este elaborată într-un cadru teoretic care îl depășește pe cel din Vocația...; b) în lucrările sale, C. Rădulescu-Motru folosește și alte expresii care au, în contexte determinate, același înțeles ca termenul vocație: "oameni excepționali", "oameni mari", "oameni aleși", "inovatori", "genii"; nici unul dintre acești termeni însă nu depășește o anumită împrejurare "teoretică", pentru a căpăta deschiderea conceptului vocației; c) în vocație, cele două planuri pe care le desfășoară determinismul prin finalitate, cosmic și
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
C. Rădulescu-Motru folosește și alte expresii care au, în contexte determinate, același înțeles ca termenul vocație: "oameni excepționali", "oameni mari", "oameni aleși", "inovatori", "genii"; nici unul dintre acești termeni însă nu depășește o anumită împrejurare "teoretică", pentru a căpăta deschiderea conceptului vocației; c) în vocație, cele două planuri pe care le desfășoară determinismul prin finalitate, cosmic și istoric, se suprapun până la identitate; d) lucrând accentuat metodic, la începutul Vocației ... sale C. Rădulescu-Motru precizează câteva sensuri ale termenului în cauză: "După etimologie, ea
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
și alte expresii care au, în contexte determinate, același înțeles ca termenul vocație: "oameni excepționali", "oameni mari", "oameni aleși", "inovatori", "genii"; nici unul dintre acești termeni însă nu depășește o anumită împrejurare "teoretică", pentru a căpăta deschiderea conceptului vocației; c) în vocație, cele două planuri pe care le desfășoară determinismul prin finalitate, cosmic și istoric, se suprapun până la identitate; d) lucrând accentuat metodic, la începutul Vocației ... sale C. Rădulescu-Motru precizează câteva sensuri ale termenului în cauză: "După etimologie, ea (vocația n. C.
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
termeni însă nu depășește o anumită împrejurare "teoretică", pentru a căpăta deschiderea conceptului vocației; c) în vocație, cele două planuri pe care le desfășoară determinismul prin finalitate, cosmic și istoric, se suprapun până la identitate; d) lucrând accentuat metodic, la începutul Vocației ... sale C. Rădulescu-Motru precizează câteva sensuri ale termenului în cauză: "După etimologie, ea (vocația n. C.) este îndreptarea omului spre o voce care-l cheamă (...) Este vocea sângelui, a conștiinței, a onoarei, a strămoșilor, a pământului pe care cineva s-
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
c) în vocație, cele două planuri pe care le desfășoară determinismul prin finalitate, cosmic și istoric, se suprapun până la identitate; d) lucrând accentuat metodic, la începutul Vocației ... sale C. Rădulescu-Motru precizează câteva sensuri ale termenului în cauză: "După etimologie, ea (vocația n. C.) este îndreptarea omului spre o voce care-l cheamă (...) Este vocea sângelui, a conștiinței, a onoarei, a strămoșilor, a pământului pe care cineva s-a născut etc., în sfârșit, este vocea unei existențe în care intră cu ceva
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
sângelui, a conștiinței, a onoarei, a strămoșilor, a pământului pe care cineva s-a născut etc., în sfârșit, este vocea unei existențe în care intră cu ceva acela care este chemat"221; e) prezentarea în contextul de față a teoriei vocației a lui C. Rădulescu-Motru respectă presupozițiile asumate și intenția urmărită pe tot parcursul acestei lucrări: întemeierea ideii potrivit căreia personalismul energetic, vizat ca reconstrucție a umanului, este o filosofie personalistă care își are originea în "interpretarea" structurii formale a conceptului
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
respectă presupozițiile asumate și intenția urmărită pe tot parcursul acestei lucrări: întemeierea ideii potrivit căreia personalismul energetic, vizat ca reconstrucție a umanului, este o filosofie personalistă care își are originea în "interpretarea" structurii formale a conceptului kantian al finalității. Teoria vocației începe cu precizări vagi asupra muncii "oamenilor excepționali", continuă cu fixarea sensurilor termenului "inovator" și se finalizează cu modelul teoretic al vocației. Prima sa schiță o aflăm în Puterea sufletească (Partea a V-a, II 3-6), acolo unde C. Rădulescu-Motru
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
este o filosofie personalistă care își are originea în "interpretarea" structurii formale a conceptului kantian al finalității. Teoria vocației începe cu precizări vagi asupra muncii "oamenilor excepționali", continuă cu fixarea sensurilor termenului "inovator" și se finalizează cu modelul teoretic al vocației. Prima sa schiță o aflăm în Puterea sufletească (Partea a V-a, II 3-6), acolo unde C. Rădulescu-Motru vorbește despre "oamenii excepționali" ("oamenii mari"), despre geneza, rolul social, categoriile lor etc. Oamenii mari se definesc prin activitatea socială: ei "anticipă
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
dinspre cultură. Natura împrăștie germenii evoluției în indivizi. Dar inovația acestora exprimă și o stare de necesitate a culturii. Ea onorează "scopul" naturii și idealul cultural, totodată. Acestea două ("scopul" naturii și idealul cultural) sunt semnele de hotar ale semanticii vocației din Puterea sufletească. Oarecum, această schiță nu se suprapune schemei determinismului prin finalitate, pentru că operațiile cuprinse de aceasta din urmă limitarea zonei de valabilitate a determinismului prin cauzalitate și universalizrea legislației finalității apar printr-o interferență care atribuie naturii ceea ce
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
zonei de valabilitate a determinismului prin cauzalitate și universalizrea legislației finalității apar printr-o interferență care atribuie naturii ceea ce aparține culturii ("non-naturii"), anume scopul; și atribuie culturii ceea ce aparține naturii ("non-culturii"), anume un temei natural pentru ideal. Prima schiță a vocației se completează cu câteva judecăți despre două categorii de oameni mari: "sunt oameni mari prin înălțimea gândirii, și sunt alți oameni mari prin puterea exemplară a faptelor lor; cei dintâi sunt 'mai universali', în înțelesul că popoare diferite îi pot
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
om de știință") ș. a. Fiecare a impus o tehnică nouă a muncii, producând o variație care s-a extins treptat, devenind faptă de cultură. Este sesizabilă, în această schiță teoretică despre "oamenii mari", maniera voluntaristă de prezentare, descriere, interpretare a vocației și, relativ, influența lui Schopenhauer și a lui Nietzsche în privința ideii lui Rădulescu-Motru despre primatul voinței. Ideea despre legătura inovației omului de caracter a vocației, în fond cu tehnica muncii, despre faptul că inovația se împlinește prin folosirea sa într-
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
sesizabilă, în această schiță teoretică despre "oamenii mari", maniera voluntaristă de prezentare, descriere, interpretare a vocației și, relativ, influența lui Schopenhauer și a lui Nietzsche în privința ideii lui Rădulescu-Motru despre primatul voinței. Ideea despre legătura inovației omului de caracter a vocației, în fond cu tehnica muncii, despre faptul că inovația se împlinește prin folosirea sa într-un gen de muncă, păstrează conceptul vocației (din conținutul căruia face parte) în limitele operațiilor din schema conceptului determinismului prin finalitate. Astfel, munca este un
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
a lui Nietzsche în privința ideii lui Rădulescu-Motru despre primatul voinței. Ideea despre legătura inovației omului de caracter a vocației, în fond cu tehnica muncii, despre faptul că inovația se împlinește prin folosirea sa într-un gen de muncă, păstrează conceptul vocației (din conținutul căruia face parte) în limitele operațiilor din schema conceptului determinismului prin finalitate. Astfel, munca este un fapt cultural, dar ea răspunde unei necesități naturale. Anticiparea unei noi tehnici de muncă vine pe un temei sufletesc și natural (natura
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
la înălțimea universalității celor dintâi ne găsim înaintea nu numai a unui om mare, ci înaintea omului unic. "Din această a doua categorie nu avem până astăzi decât pe Christ și cel mult pe întemeietorii de religiuni"225. Schița conceptului vocației din Puterea sufletească este aplicată la cultura română. Acceptând diferențele dintre "cultura adevărată", "semicultură" și "pseudocultură", din Cultura română și politicianismul, C. Rădulescu-Motru atribuie poporului român stadiul de "semicultură" și șanse de accedere la o cultură adevărată. Aceasta din urmă
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
din Occident"227. Punctul de vedere al lui Max Weber în privința muncii profesionale este contextualizat de relația anunțată mai sus. Dar este posibilă o așezare alături a teoriei sale de cea a lui C. Rădulescu-Motru, întrucât și sociologul german consideră vocația (Beruf), munca profesională în general, ca necesară în evoluția formelor muncii. E drept, cauza acestui fapt nu o găsim în determinarea "energetică" a culturii poporului, ci într-un complex de fenomene, între care și asceza creștină concepută și practicată în
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
și chiar cultura modernă, socotește Max Weber, au ca o componentă a lor ideea de profesie originată în spiritul ascezei creștine. Într-un fel, odată impusă în cadrele culturii moderne, "ideea de profesie" se realizează în profesia ca atare, în vocație. Vocația are, desigur, în contextele prezentate în Etica protestantă și spiritul capitalismului, o conotație religioasă: ea reprezintă munca profesională ca singurul mijloc de a dobândi siguranța stării de grație, a "poziției" lumești care să fie în acord cu grația divină
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
chiar cultura modernă, socotește Max Weber, au ca o componentă a lor ideea de profesie originată în spiritul ascezei creștine. Într-un fel, odată impusă în cadrele culturii moderne, "ideea de profesie" se realizează în profesia ca atare, în vocație. Vocația are, desigur, în contextele prezentate în Etica protestantă și spiritul capitalismului, o conotație religioasă: ea reprezintă munca profesională ca singurul mijloc de a dobândi siguranța stării de grație, a "poziției" lumești care să fie în acord cu grația divină. Vocația
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Vocația are, desigur, în contextele prezentate în Etica protestantă și spiritul capitalismului, o conotație religioasă: ea reprezintă munca profesională ca singurul mijloc de a dobândi siguranța stării de grație, a "poziției" lumești care să fie în acord cu grația divină. Vocația apare, în mediile protestante, ca exteriorizare a credinței potrivit căreia, neștiut de nimeni, Dumnezeu împarte grația și mântuirea; ea este o exteriorizare ce devine, prin raționalizare (conștientizare perpetuă a sensului divin al vieții omenești), muncă profesională. C. Rădulescu-Motru citează lucrarea
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
afară și se exersează prin muncă. Desigur, există multe negări ale tradiției, un întreg topos sufletesc, sau un ethos ce mijlocește relația dintre asceză și munca profesională. Dar lucrul demn de remarcat, raportat la contextul de față, este tocmai posibilitatea vocației de a lua forma unui complex psiho-social (asceză întrupată în muncă) și necesitatea istorică a muncii raționalizate deprinsă prin educație. Nu regăsim la Max Weber pasiunea descrierii împrejurărilor culturale și naturale care fac realizabilă vocația, ca la C. Rădulescu-Motru, pentru că
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
de față, este tocmai posibilitatea vocației de a lua forma unui complex psiho-social (asceză întrupată în muncă) și necesitatea istorică a muncii raționalizate deprinsă prin educație. Nu regăsim la Max Weber pasiunea descrierii împrejurărilor culturale și naturale care fac realizabilă vocația, ca la C. Rădulescu-Motru, pentru că intențiile celor doi autori sunt diferite. Filosoful român își propune să dovedească rolul de vehicol al noului pe care-l poartă vocația, în ordinea de finalitate a lumii. Prin urmare, încadrarea ontologică a vocației este
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
regăsim la Max Weber pasiunea descrierii împrejurărilor culturale și naturale care fac realizabilă vocația, ca la C. Rădulescu-Motru, pentru că intențiile celor doi autori sunt diferite. Filosoful român își propune să dovedească rolul de vehicol al noului pe care-l poartă vocația, în ordinea de finalitate a lumii. Prin urmare, încadrarea ontologică a vocației este sensul reconstrucției personalist-energetice. Sociologul german își propune să dezvăluie rolul eticii protestante în geneza spiritului capitalismului. Conceptul vocației, deși diferit în cele două închideri teoretice, cuprinde și
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
realizabilă vocația, ca la C. Rădulescu-Motru, pentru că intențiile celor doi autori sunt diferite. Filosoful român își propune să dovedească rolul de vehicol al noului pe care-l poartă vocația, în ordinea de finalitate a lumii. Prin urmare, încadrarea ontologică a vocației este sensul reconstrucției personalist-energetice. Sociologul german își propune să dezvăluie rolul eticii protestante în geneza spiritului capitalismului. Conceptul vocației, deși diferit în cele două închideri teoretice, cuprinde și sensuri comune. În primul rând, fondul reconstrucției acestui concept este comun: reprezentarea
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
rolul de vehicol al noului pe care-l poartă vocația, în ordinea de finalitate a lumii. Prin urmare, încadrarea ontologică a vocației este sensul reconstrucției personalist-energetice. Sociologul german își propune să dezvăluie rolul eticii protestante în geneza spiritului capitalismului. Conceptul vocației, deși diferit în cele două închideri teoretice, cuprinde și sensuri comune. În primul rând, fondul reconstrucției acestui concept este comun: reprezentarea rolului trans-economic al muncii profesionale și a necesității de a exersa vocația în scopul evoluției societății. În Elemente de
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]