80,416 matches
-
un simpozion pentru Societatea Astronautică Franceză intitulat "L'exploration par fusées de la très haute atmosphère et la possibilité des voyages interplanétaires", cu privire la explorarea spațiului cosmic, folosind rachete de propulsie. Jean-Jacques Barre a participat la această conferință și a dezvoltat o corespondență cu Esnault-Pelterie pe tema construirii de rachete. În 1929 Robert a propus ideea folosirii de rachete balistice pentru bombardamentele militare. Până în 1930, Robert și Jean-Jacques au convins Ministerul de Război francez să finanțeze un studiu de concept. În 1931, cei
Robert Esnault-Pelterie () [Corola-website/Science/336518_a_337847]
-
familia, interesul său evoluează la documentarea vieții țăranilor din Țara Oașului. Colecția fotografică, cuprinzând aproximativ 93.000 de clișee, a fost achiziționată în septembrie 2015 de către Muzeul Județean Satu Mare. Familia artistului a donat către muzeu arhiva documentară. Arhiva conține, pe lângă corespondență, memorii și documente personale, texte cu informații etnografice și istorice din zona Oaș.
Ioniță G. Andron () [Corola-website/Science/331216_a_332545]
-
este un muzeu județean din Sulina, amplasat în Str. II nr. 15; adresa de corespondență - ICEM Tulcea, Muzeul Farul Sulinei, 820009, Tulcea, Str. 14 Noiembrie nr. 1 bis. Intrat în anul 2003 în administrația ICEM Tulcea, Farul Mare de la Sulina a fost transformat în muzeu. Specialiștii Muzeului de Istorie și Arheologie din Tulcea, în subordinea
Muzeul „Farul Sulinei” () [Corola-website/Science/331379_a_332708]
-
cavalerie sau infanterie. Ei au rămas de regulă șefi ai Statului Major, care, în anul 1811, a fost subîmpărțit după planul contelui Josef Radetzky în trei departamente, dirijate tot de un Feldmarschalleutnant sau un „Generalmajor” ("GM"): Șef al directoratului de corespondență politică, șef al directoratului de operațiuni militare și șef al serviciilor armatei. După prăbușirea Imperiului Austro-Ungar din cauza războiului, în prima republică din Austria, titlul a existat în continuare până la unirea ei cu Germania#Al Treilea Reich (1933-1945). Cel mai faimos
Feldmarschall-Leutnant () [Corola-website/Science/334061_a_335390]
-
putea să navigheze tot timpul pe internet citind numeroase articole care definesc psihopatia. Acest ritual, menit să reasigure, nu va aduce, în mod ironic, nicio clarificare și ar putea să exacerbeze intensitatea căutării unui răspuns. Sunt prezente numeroase prejudecăți cognitive corespondențe, printre care fuziune gând-acțiune, considerarea unor gânduri ca fiind supra importante sau nevoia de a avea control asupra gândurilor. În ciuda faptului că aceste gânduri intruzive pot părea extrem de reale și impunătoare individului, persoana suferinda nu va duce probabil niciodată la
Tulburare obsesiv-compulsivă principal obsesivă () [Corola-website/Science/334295_a_335624]
-
-și spune taina” a fost publicată pentru prima dată în ediția inaugurală din ianuarie 1843 a periodicului "The Pioneer", o revistă cu apariție scurtă din Boston, editată de scriitorul James Russell Lowell. Această publicare a fost precedată de o lungă corespondență între autor și editor. Poe a fost plătit probabil cu 10 dolari pentru această povestire. Apariția acestei povestiri în "Pioneer" a fost unul din „primele semne” în relația pe termen lung cu un nou editor, dar la scurt timp după
Inima care-și spune taina () [Corola-website/Science/334308_a_335637]
-
dolari la nivelul actual). În martie 1853, Sloo a semnat cu o companie britanică un contract de construcție a unei căi ferate și a încercat să obțină de la noua administrație a lui Franklin Pierce un contract exclusiv pentru a livra corespondența între New York și San Francisco. Sloo însă a intrat a în încetare de plăți la creditele bancare și contractul i-a fost revândut lui Hargous. Administrația Pierce, care a preluat funcțiile în martie 1853, era una de orientare pro-sudistă, pro-expansiune
Achiziția Gadsden () [Corola-website/Science/334372_a_335701]
-
ei, Marie Louise a câștigat rapid afecțiunea populației olandeze. Ea a fost cunoscută ca o femeie inteligentă și sensibilă și a fost de multe ori numită cu drag "Marijke Meu". După o vizită în 1736, Marie Louise a menținut o corespondență, în "abominabila franceză", cu reformatorul religios și social Nicolaus Ludwig Zinzendorf. O femeie profund religioasă, ea a oferit sanctuar pentru protestanți persecutați care au fugit de habsburgii catolici. Din 1759 până la moartea ei în 1765, Marie Louise a servit ca
Marie Louise de Hesse-Kassel () [Corola-website/Science/334454_a_335783]
-
schimb internațional și acoperă următoarele domenii de interes: istorie evreiască antică și medievală, istorie evreiască modernă și contemporană, istoria evreilor din diaspora, istoria evreilor din România, holocaust, antisemitism, politică, sionism, religie, iudaism, cultură și civilizație, filosofie, literatură, artă, biografii, memorii, corespondență, publicistică, bibliografii, materiale de referință. Publicațiile sunt în limba engleză, română, maghiară, germană, franceză, ebraică, idiș și sunt aranjate pe domenii, cu acces liber la raft. Colecțiile bibliotecii cuprind 4000 de cărți, 300 volume de periodice, 400 de extrase (documente
Institutul de Iudaistică și Istorie Evreiască „Dr. Moshe Carmilly” () [Corola-website/Science/334455_a_335784]
-
latine) studenților moldoveni la Institutul Teatral Lunacearski din Moscova. În 1969 și-a susținut teza de doctor în studiul artelor. A fost profesor universitar la Institutul de Arte „Gavriil Musicescu” din Chișinău până în anul 2000. A publicat cronici teatrale, eseuri, corespondențe, studii etnofolclorice și monografii didactice. Primul său volum de versuri, „Mereu”, a apărut în 1995. În cadrul unei serate de creație din 24 mai 2009, atunci când împlinise 70 de ani, Simion Ghimpu a lansat romanul autobiografic „Viață pe muchie de cuțit
Simion Ghimpu () [Corola-website/Science/335076_a_336405]
-
în operele sale majore „Flora Carniolica” (2 volume, 1760 și 1772) cu mai mult de 750 de plante cu flori și mai mult de 250 de criptogame precum „Entomologia Carniolica” (1763), cu mai mult de 1000 de specii, menținând o corespondență intensă cu Carl von Linné și alți naturaliști. Activitatea sa medicala în Idria l-a îndemnat pentru analizarea chimică (descrierea, extracția și prelucrarea) a mercurului conținut în rocă, precum și pentru descrierea bolilor minerilor efectuate ulterior. Cu propunerile sale privind metodele
Giovanni Antonio Scopoli () [Corola-website/Science/335143_a_336472]
-
al lui Persoon, exemplarul incluzând multe specii, a fost a cumpărat de guvernul olandez, în 1825, pentru o sumă de 800 de guldeni și este astăzi inclus în colecția " Herbarului Național al Olandei" în Leiden, împreună cu o importantă colecție a corespondenței sale cu oameni de știința din această perioadă de timp. Genul "Persoonia" precum revista micologicä "Persoonia" sunt numite după el. Savantul a revizuit a revizuit clasificarea ciupercilor inaugurată de Carl von Linné evident. Marele savant a murit în sărăcie la
Christian Hendrik Persoon () [Corola-website/Science/335166_a_336495]
-
din 1908, școala primară, gimnaziul și Școala Superioară Comercială, pe care a absolvit-o în 1919. Pregătirea artistică a început-o cu unchii săi dinspre mamă, Emil și Ernst Honigberger. A urmat din 1920 „Cursul de desen și pictură" prin corespondență al artiștilor berlinezi Albert Knab și Karl Matthies , pe care l-a absolvit în 1922. Între 1926-1927 a studiat la Berlin cu Ernst Honigberger, Erich Wolfsfeld, Eugen Spiro și Bató József. Revenit în România, din 1927 a continuat studiile la
Karl Hübner () [Corola-website/Science/335200_a_336529]
-
trenuri beneficiază de o nouă parte anterioară și o nouă schemă de vopsire RATP - STIF. În ceea ce privește echipamentele pentru călători, ele vor avea sistem de video-supraveghere, ecrane LCD de 19" (câte două în fiecare etaj) cu informații asupra destinației, stațiilor și corespondențelor, precum și ventilație răcită. Până în 2014 au fost recepționate primele 60 de exemplare, permițând crearea a 30 de trenuri la orele de vârf. Livrate câte două pe lună, aceste trenuri permit o mărire a capacității de 50% față de MI 84.. Primul
Transilien () [Corola-website/Science/335131_a_336460]
-
bilete. Acesta din urmă permite o economie de 20% față de prețul unitar, atât la biletele întregi cât și la cele reduse. Este posibilă folosirea liniilor feroviare (practic RER) în interiorul orașului Paris cu un ticket t+, cu una sau mai multe corespondențe cu metroul, dar fără să fie posibilă corespondența cu autobuzele sau tramvaiele. Finanțarea rețelei (întreținere, materiale și plata personalului) este asigurată de SNCF. Totuși, prețul biletelor și abonamentelor, fixat prin decizie politică, nu acoperă prețurile reale. Restul este asigurat de
Transilien () [Corola-website/Science/335131_a_336460]
-
20% față de prețul unitar, atât la biletele întregi cât și la cele reduse. Este posibilă folosirea liniilor feroviare (practic RER) în interiorul orașului Paris cu un ticket t+, cu una sau mai multe corespondențe cu metroul, dar fără să fie posibilă corespondența cu autobuzele sau tramvaiele. Finanțarea rețelei (întreținere, materiale și plata personalului) este asigurată de SNCF. Totuși, prețul biletelor și abonamentelor, fixat prin decizie politică, nu acoperă prețurile reale. Restul este asigurat de autoritatea organizatoare a transporturilor publice din regiune, Syndicat
Transilien () [Corola-website/Science/335131_a_336460]
-
a deservi gări mai importante, fiind redenumită în Tangențiala Vest (prescurtat "TGO"). O a doua bucată mai mare a fost creată în 2014 prin Tangențiala Nord, sub forma unui tren ușor, rezultat a peste 30 de ani de încercări. Numeroasele corespondențe și deservirea unor zone dens populate din 3 departamente oferă speranțe pentru un număr ridicat de călători. Există de asemenea și alte proiecte în studiu. În iulie 2010, RFF anunță un plan de 4 miliarde de euro de reducere a
Transilien () [Corola-website/Science/335131_a_336460]
-
vicepreședinte al Societății de Etnologie din România; membru al Romanian Group for Pugwash și altele asemenea.<br> Primele Exerciții de religiologie, care au influențat scrierile de mai târziu ale lui , au fost primite prin scrisorile dintre el și Mircea Eliade, corespondență începută în 26 aprilie 1970 înainte de a-și da doctoratul în filologie. Scrisorile s-au trimis reciproc între 1970 și 12 ianuarie 1978 din București, Roma și Delhi, având în vedere că el era în aceea vreme un scriitor interzis
George Anca () [Corola-website/Science/335245_a_336574]
-
privațiuni și detenții din motive politice și curând în 1959 a fost din nou arestat și a petrecut 6 ani în penitenciare comuniste , apoi a emigrat în Germania. Prietenia dintre cei doi s-a reînnoit după 40 ani, în 1994. Corespondență lor a fost publicată în anul 2011. Bergel a scris și postfața ultimei cărți publicate de Winkler în Germania în anul 2014 - „În locul unde universul trebuie să fi început” Winkler a scris poezii în limbile germană și ebraica. În plus
Manfred Winkler () [Corola-website/Science/335259_a_336588]
-
în 1992, un fel de monografie, ratată, despre crâmpeie din viața și opera lui Eliade. E evident că scriitura nu e domeniul său de rezistență, probă fiind și prefețele la unele reeditări ale unor romane. Ca bibliograf și editor al corespondenței savantului a înregistrat câteva realizări importante, printre care ar fi de amintit primul volum (literele A-H) din corespondența savantului și cele două volume din cea primită. Nefiind un spirit critic, dl Mircea Handoca e un adulator total al personalității
Mircea Handoca () [Corola-website/Science/335310_a_336639]
-
nu e domeniul său de rezistență, probă fiind și prefețele la unele reeditări ale unor romane. Ca bibliograf și editor al corespondenței savantului a înregistrat câteva realizări importante, printre care ar fi de amintit primul volum (literele A-H) din corespondența savantului și cele două volume din cea primită. Nefiind un spirit critic, dl Mircea Handoca e un adulator total al personalității căreia i s-a devotat. În consecință, a început, din 1998, să publice o suită intitulată „Dosarele” Eliade, în
Mircea Handoca () [Corola-website/Science/335310_a_336639]
-
care porneau de la stația Opera, trebuiau să fie conectate de o ramură care deservea spitalul AZ Stuivenberg. Pe 10 martie 1980, un al doilea tronson de 1,2 km și două noi stații, Diamant și Plantin, au fost inaugurate, permițând corespondența cu Gara Centrală. La ieșirea din stația Plantin sunt prevăzute două rampe de acces pentru tramvaie, însă doar ieșirea de sud este utilizată. Pe 21 septembrie 1990, premetroul este prelungit cu 1500 de metri grație tunelului Brabotunnel, care pornește din
Premetroul din Antwerpen () [Corola-website/Science/335320_a_336649]
-
nume de la suprafață. Premetroul aflat în funcțiune în Antwerpen este compus din două axe diferite, o axă nord-sud cu o ramură spre vest, pe sub Schelde, și o ramură spre est. Cele două tronsoane sunt independente, iar stația Astrid servește drept corespondență între ele. Mai există o conexiune între cele două axe grație unei ramuri de nord, care se desprinde din axa de est după stația fantomă Carnot, apoi se conectează cu axa nord-sud înainte de stația Schijnpoort. Această ramură de nord nu
Premetroul din Antwerpen () [Corola-website/Science/335320_a_336649]
-
Maximilian Sobolevski, Vasile Pușcașu sau Dan Dumitrescu. Motivele afilieri acestor foști legionari mișcări de reeducare sunt variate, dar aici de pot încadra speranța unei eliberări mai rapide după pedepsele „generoase” primite în urma proceselor precum și obținerea unor facilități în închisoare (pachete, corespondență). Până în aprilie 1949 aderaseră la reeducare aproximativ 100 de deținuți. Închisoarea Pitești era destinată, începând cu septembrie-octombrie 1948, deținuților "studenți" legionari. Directorul ei, la momentul respectiv, era Alexandru Dumitrescu. Ca urmare a restructurării Siguranței și a apariției Serviciului Operativ, în
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
erau necesare până la 40 de roabe - de 3-4 ori mai mare decât cea pentru muncitorii liberi. Cei care nu reușeau să îndeplinească norma erau persecutați prin diferite metode, de la reducerea rației de mâncare, atribuirea de munci suplimentare după program, interzicerea corespondenței cu familia sau chiar carceră. La sfârșitul lunii iulie 1950 se înființează brigăzile desciplinare (brigăzile 13 și 14), inițial formate din reeducați de la Pitești, în frunte cu Iosif Steier și Coloman Fuchs. În cadrul acestor brigăzi a fost inițiată demascarea la
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]