8,142 matches
-
În acest moment, un tânăr începe să fluture un steag tricolor și să strige "Timișoara! Timișoara! La Timișoara au murit copii!". Valentin Hurduc același cu autorul manifestelor "Luneta" își ia soția de mână, îi îmbrâncește pe cei din jur și țipă, creând astfel o diversiune. În fața hotelului Athenée Palace, unul dintre timișoreni detonează o petardă, care declanșează un val de agitație în mulțime și de panică în balconul Comitetului Central. Ceaușescu, panicat, se oprește și încearcă să facă liniște, secondat de
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
modică în aceste volume, iar atunci când apare e integrată în chip mai firesc: „Prin jungla nuferilor barca plutește fără nici o țintă / iar noi în barcă, triști și palizi ca-ntr-un poem de Lamartine. / La margine de baltă rațe sălbatice, țipând, colindă, - / dorm armele-n banduliere, căci vânătorii zac de spleen”. În rezumat: „Risipitor de imagini și risipit uneori în poezia ocazională, Andrițoiu este în creația lui mai pură un poet de vocație, elegiac și livresc. Cultivă filonul clasic și reactualizează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285359_a_286688]
-
violența și în felul în care construiesc modalități de exprimare și de manifestare a acesteia.” 98 Violența presupune un cod, un protocol, o anumită ierarhizare atunci când este practicată de bărbați. Femeile, dimpotrivă, nu acționează calculat, obțin ceea ce doresc mai degrabă țipând decât luptându-se fizic.99 Femeia violentă este lipsită de rațiune, dar această atitudine impetuoasă îi aduce sentimentul puterii. Târgoveața nu este numai defensivă, ea reprezintă chiar postura agresorului, fiind cea care execută prima lovitură în această confruntare. Nu are
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
și luminii, coțofana (țarca) prevestește de bun augur, dacă se urcă pe acoperiș și cântă, iar dacă se coboară pe arături și mănâncă porumbul va fi secetă, iar dacă se adună în stol înseamnă că va fi furtună, iar dacă țipă strident, anunță o nenorocire 272: "Țarca e ca ș-un câne. Ea când merge cu pădurarul prin pădure, cârâie și arată unde e. Țărcile umblă cârd după om. (...) Țarca de se pune pe gard la o casă, e semn că
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
capătă valențele fierului, tocmai pentru a fi apărată de puterile malefice: "La stânca de fier, / O pasăre de fier / O scos puii de fier, / Cu clobanț de fier, / Cu aripi de fier, / Cu toate de fier. / Puii o prins a țipa / Și-a se văicăra / Că n-au ce mânca / Și cu ce s-adăpa. / Mă-sa a prins a se mișcula / Și-a se văicăra / Că n-are cu ce-i hrăni / Și cu ce-i zburătăci. Nimeni n-o
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
-s-a vidra neagră; / La mijlocul mărului, / Împuiatu-s-a șarpe verde; Sus la vârfu mărului, / Împuiatu-s-a șoimul vânăt; / Dară Dulful mării-ei, / Când sare din mare-afară, / Vidra-ncepe de-a lătrară, / Șarpe verde-a șuierară, / Șoimul vânăt de-a țipară."362 Șarpele fertilizator și apotropaic, ca substitut al Arborelui cosmic, este reprezentat în colinde, prin intermediul usturoiului crescut din capul îngropat al șarpelui, făcând legătura dintre forțele teluricului și energiile acvatice. În poezia populară, șarpele este prezent ca dușman, ca pericol
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
durere sau gemetele. Referindu-se la modul cum învață o ființă omenească folosirea cuvântului „durere“, Wittgenstein scrie: „Iată o posibilitate: cuvintele vor fi legate cu expresia originară, naturală, a senzației și puse în locul ei. Un copil s-a lovit, el țipă; iar acum adulții îi vorbesc și îl învață exclamații și, mai târziu, propoziții. Ei îl învață pe copil o nouă comportare pentru durere. «Tu spui, așadar, că termenul „durere“ desemnează, de fapt, țipătul?» - Dimpotrivă: expresia verbală a durerii înlocuiește țipătul
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
vocii; b) gesticulează amplu; c) pleacă capul; d) privește celelalte persoane în față; e) explică cu răbdare; f) are o voce respectuoasă, ușor slugarnică; g) este amabil; h) își schimbă culoarea feței; i) bate din picior; j) se înfurie, acuză, țipă; k) are un debit verbal rapid, cu semnale de urgență și panică; l) tace. 13. Observați cum și cât timp îl privește întreaga clasă pe un coleg care întârzie în mod regulat la școală. Precizați factorii care influențează durata și
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
de a răbda, pînă ce nu le Încearcă.” (O. Goldsmith) În mod paradoxal, preferăm adesea condiția de „om pățit”, pentru a Înțelege dificultatea unei situații, În loc să realizăm un efort de anticipare. De aceea unul dintre proverbe constată ironic: „În zadar țipă pasărea după ce a fost prinsă”. * „Rațiunea se compune din adevăruri pe care trebuie să le rostești și adevăruri care trebuie să fie trecute sub tăcere.” (A. Rivarol) Este vorba, desigur, de acea „rațiune” care nu este una strict logică, și
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
Este o minciună! nici măcar o jumătate din ei!» a exclamat aceeași voce. «Unde este (poporul, n.n) și acordul său? Oliver Cromwell este un trădător!» întreaga adunare era uimită; toate privirile s-au întors către galerie.« Jos cu f--!» a țipat Axtel. « Trageți!» S-a aflat că vorbitorul era Doamna Fairfax. Acum agitația a devenit generală; soldații, deși numeroși și amenințători, a avut mari dificultăți în a-i pune capăt.“ (trad. n.) Documentele oficiale informează că regele a refuzat să se
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
fratelui său, Monseniorul, Ludovic al XIII-lea era de-a dreptul dezgustat de copil. Astfel, în 1640, când Delfinul avea doar doi ani, tatăl său nota în jurnal:„Sunt total nemulțumit de fiul meu. Imediat cum mă vede, începe să țipe ca și cum l-ar fi văzut pe diavol și strigă după mama sa“. Regele avea o soluție mai mult decât ciudată pentru acest inconvenient: să-i ia pe ambii copii de lângă mama lor și să îi dea in grija tutorilor. Regina
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
parlament pentru a pronunța solicitarea de mărire a taxelor, aflat în convalescență, a uitat discursul pe care trebuia să-l rostească și a izbucnit în plâns Tot în aceeași lucrare apocrifă se relatează cum, în timp ce la porțile palatului mulțimea striga, țipa, se împingea sau arunca cu pietre, Monsieur, vizibil speriat, a început să plângă. Ludovic și-a scos spada încercând să l liniștească, promițându-i că îl va apăra cu prețul vieții. Anna de Austria și Mazarin se confruntau cu lipsa
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
la un moment dat replici, idei, manifestări comportamentale verbale, nonverbale și/sau paraverbale care reflectă tocmai dinamica influențelor exercitate în orice proces de relaționare și comunicare interumane. De exemplu, un copil preșcolar i se adresează mamei cu replica "Mama, ai țipat! Ești pedepsită, stai la colț!" (ca preluare/asumare a modelului doamnei educatoare, ca tip de comportament folosit de către aceasta în activitățile derulate cu copiii în grădiniță), un băiețel de 3 ani face împărțirea jeleurilor, după modelul bunicii: "Una pentru Matei
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
tipare de comportament sunt reacții însușite din anumite situații concrete, cu care copilul s-a întâlnit de-a lungul timpului. De pildă, dacă un copil mic dorește ca părinții să îi îndeplinească o dorință, iar aceștia refuză, acesta începe să țipe, să se agite nervos sau refuză să mai comunice. Dacă toate aceste manifestări presupun pentru copil obținerea unui rezultatului scontat, atunci acesta învață foarte repede că astfel trebuie să procedeze și în viitor pentru a i se îndeplini parte din
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
Clădirea unde locuia cu soția și cu copiii e o ruină abandonată. Își regăsește soția, o femeie fără vlagă, care nu-l recunoaște. Cînd i se adresează, o cuprinde teama. Cînd vrea s-o ia în brațe, se zbate și țipă după ajutor. Apare un polițist, trage cu pistolul, George Bailey fuge, fuge, fuge... pînă ajunge iar pe pod. Mai disperat ca niciodată, își recheamă îngerul păzitor, rugîndu-l: "Fie-ți milă, vreau să trăiesc din nou!" Se apropie un polițist. Pe
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
fost, totul bine?". Îi explic că n-aveam cu noi produsele dar că i s-a făcut injecția și că cerusem același tip de produse. În momentul acela a început balamucul. S-a enervat foarte tare și-a început să țipe la noi: "Noi facem totul pentru sănătatea copilului și dvs. îi dați ce se nimerește!" Atunci ne-am întrebat: "Cum adică ce se nimerește? Atunci și lui Boris îi dăm ce se nimerește?!". E rîndul lui Johan, de 12 ani
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
implicat mai mult în activități de consultanță managerială, am fost rugat să ajut un supervizor să rezolve o problemă de calitate în cadrul schimbului său. Apropiindu-mă de secția sa, am văzut că managerul său îl încolțise. Managerul avea fața roșie, țipa și folosea un limbaj agresiv în timp ce-l amenința cu degetul pe supervizor. Fiind martor la această scenă, m-am simțit jenat deoarece, după ce managerul a plecat, a trebuit să discut cu supervizorul despre întărirea pozitivă a angajaților săi în vederea îmbunătățirii
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
sa și dorința de a găsi o „soluție rapidă”, existența unei modalități de a măsura micile îmbunătățiri este foarte importantă. Cu ani în urmă am lucrat cu o profesoară care mi-a cerut ajutorul în cazul unui elev ce a țipat la ea aparent fără nici un motiv. Mi-a spus că l-a dus la psihologul școlii, care a stabilit că elevul „simte nevoia de a țipa”. Profesoara mi-a mai spus că elevul o scotea din minți deoarece nu știa
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
cu o profesoară care mi-a cerut ajutorul în cazul unui elev ce a țipat la ea aparent fără nici un motiv. Mi-a spus că l-a dus la psihologul școlii, care a stabilit că elevul „simte nevoia de a țipa”. Profesoara mi-a mai spus că elevul o scotea din minți deoarece nu știa niciodată când va începe să țipe. „Cât de des țipă?”, am întrebat-o. „Tot timpul”, mi-a răspuns. Știind că acesta nu putea țipa tot timpul
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
motiv. Mi-a spus că l-a dus la psihologul școlii, care a stabilit că elevul „simte nevoia de a țipa”. Profesoara mi-a mai spus că elevul o scotea din minți deoarece nu știa niciodată când va începe să țipe. „Cât de des țipă?”, am întrebat-o. „Tot timpul”, mi-a răspuns. Știind că acesta nu putea țipa tot timpul, i-am cerut să-și noteze de câte ori țipa elevul în clasă în cursul săptămânii următoare. La următoarea întâlnire, și eu
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
că l-a dus la psihologul școlii, care a stabilit că elevul „simte nevoia de a țipa”. Profesoara mi-a mai spus că elevul o scotea din minți deoarece nu știa niciodată când va începe să țipe. „Cât de des țipă?”, am întrebat-o. „Tot timpul”, mi-a răspuns. Știind că acesta nu putea țipa tot timpul, i-am cerut să-și noteze de câte ori țipa elevul în clasă în cursul săptămânii următoare. La următoarea întâlnire, și eu am fost șocat de
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
de a țipa”. Profesoara mi-a mai spus că elevul o scotea din minți deoarece nu știa niciodată când va începe să țipe. „Cât de des țipă?”, am întrebat-o. „Tot timpul”, mi-a răspuns. Știind că acesta nu putea țipa tot timpul, i-am cerut să-și noteze de câte ori țipa elevul în clasă în cursul săptămânii următoare. La următoarea întâlnire, și eu am fost șocat de rezultate. Țipa, în medie, o dată la șase minute, de circa 50 de ori pe
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
o scotea din minți deoarece nu știa niciodată când va începe să țipe. „Cât de des țipă?”, am întrebat-o. „Tot timpul”, mi-a răspuns. Știind că acesta nu putea țipa tot timpul, i-am cerut să-și noteze de câte ori țipa elevul în clasă în cursul săptămânii următoare. La următoarea întâlnire, și eu am fost șocat de rezultate. Țipa, în medie, o dată la șase minute, de circa 50 de ori pe zi. I-am sugerat un tip de intervenție pe care
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
întrebat-o. „Tot timpul”, mi-a răspuns. Știind că acesta nu putea țipa tot timpul, i-am cerut să-și noteze de câte ori țipa elevul în clasă în cursul săptămânii următoare. La următoarea întâlnire, și eu am fost șocat de rezultate. Țipa, în medie, o dată la șase minute, de circa 50 de ori pe zi. I-am sugerat un tip de intervenție pe care ea l-a aplicat cu succes. Să spunem că a obținut rezultatele următoare: Interval de timp Număr de
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
49 Marți 47 Miercuri 46 Joi 41 Vineri 39 În cazul în care fi în locul profesoarei și v-aș întreba dacă starea elevului s-a îmbunătățit, ce ați răspunde? Profesoara a spus că starea sa s-a îmbunătățit. Într-adevăr, țipa mai puțin în fiecare zi. „Credeți că ar trebui să continuăm încă o săptămână?”, am întrebat. „Da, bineînțeles”, a răspuns. Să presupunem că i-am spus acestei profesoare să procedeze la fel, dar nu i-am spus să numere țipetele
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]