72,350 matches
-
al Senatului, Background Materials Relating to United States-Romanian Trade, 1976; Articole din presă, 10 p., 19 februarie-9 iunie 1975, dosarul România, cutia 124, documente Nessen, Biblioteca GRF 1711 Public Papers of the Presidents, Richard M. Nixon, 1973, p. 998; Interviuri acordate autorului de Corneliu Bogdan, 19 martie 1987 și 3 aprilie 1989; Interviu acordat autorului de Harry Barnes, 19 iulie 1987. 1712 Memoriu, Gerald L. Parsky către membrii Comitetului pentru Comerț Exterior Est-Vest, 3 iulie 1975, anexă, dosarul Comitetului pentru Comerț
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
10 p., 19 februarie-9 iunie 1975, dosarul România, cutia 124, documente Nessen, Biblioteca GRF 1711 Public Papers of the Presidents, Richard M. Nixon, 1973, p. 998; Interviuri acordate autorului de Corneliu Bogdan, 19 martie 1987 și 3 aprilie 1989; Interviu acordat autorului de Harry Barnes, 19 iulie 1987. 1712 Memoriu, Gerald L. Parsky către membrii Comitetului pentru Comerț Exterior Est-Vest, 3 iulie 1975, anexă, dosarul Comitetului pentru Comerț Exterior Est-Vest, cutia 55, documentele William Seidman, Biblioteca GRF. Aceasta contrasta izbitor cu
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Seidman, Biblioteca GRF 1730 Interviu acordat de Corneliu Bogdan, 11 aprilie 1987. 1731 Braun, Romanian Foreign Policy Since, 1965, pp. 33-34; Hutchings, Soviet-East European Relations, p. 193 1732Comitetul Economic Mixt al Congresului, East European Economies, 1977, p. 1357 1733 Interviu acordat autorului de Corneliu Bogdan, 11 aprilie 1987. 1734Memoriu, Clift către Henry Kissinger, 5 iunie 1975, dosarul CO 125; 7/1/75-12/31/75, cutia 43, CO 125 ACCA, Biblioteca GRF. 1735 Congresul SUA, Comitetul pentru Finanțe al Senatului, audieri la
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
pp. 4-5; Lucrare informativă, Controversa doctrinei Sonnenfeldt, 15 iunie 1976, p. 1, tab. 28, dosarul Rom., 6/24/76, cutia 315, documentele William Seidman, Biblioteca GRF 1795Comisia pentru Securitate Internațională a Camerei Reprezentanților, The Sonnenfeldt Doctrine, 1976, 25 1796 Interviu acordat autorului de Corneliu Bogdan, 11 aprilie 1987 1797 Memoriu, William E. Simon către președinte, 19 aprilie 1975, dosarul CO 125; 4/1/75-5/31/76, cutia 44, CO 125, ACCA, Biblioteca GRF 1798 Ordin executiv, Administrarea programului de acorduri comerciale
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Emigration Requirements) of the Trade Act of 1974, al 96-lea Congres, sesiunea a II-a, 1980, p. 119, 208, apoi, Comisia pentru Comerț Internațional a Senatului, Extension of the President's Authority to Waive Freedom of Emigration Requirement, interviu acordat autorului de Corneliu Bogdan, 11 ianuarie 1989. 2003 Comisia pentru Comerț a Camerei Reprezentanților, Waiver of Freedom of Emigration Requirement, 1979, pp. 266-269 2004Ibidem, pp. 339-340 2005 Ibidem, de la p. 208 2006 Congresul S.U.A, Raportul 96-336 al Camerei
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Senatului, audieri la Comisia pentru Probleme Europene, Romania: Most Favored Nation Status, al 99-lea Congres, sesiunea a II-a, 1986, pp. 26-27 2329 Public Papers of the Presidents of the United States, Ronald Reagan, 1985, II, 1025 2330 Interviu acordat autorului de către Corneliu Bogdan, 11 ianuarie 1989. 2331 Ceaușescu, România pe drumul..., XXIX, 45 2332 SIER, EE, 10 septembrie 1985, pp. H1-2 2333 Comisia pentru Comerț a Camerei Reprezentanților, MFN Status, 1986, p. 11; Comisia pentru Comerț Internațional a Senatului
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
României, 29 mai 1987, p. 16 2449 Staar (ed.), Yearbook on International Communist Affairs, 1988, p. 310 2450 Comisia Consiliului pentru Securitate și Cooperare în Europa, The Hungarian Minorities in Romania and Czechoslovakia, 1987, pp. 5-6 2451 Ibidem 2452 Interviu acordat autorului de către ambasadorul Gavrilescu, 21 mai 1987. 2453 NYT, 10 mai 1987, p. L5 2454 SIER, EE, 11 mai 1987, p. H1 2455 Arhivele Congresului SUA, al 100-lea Congres, sesiunea I, 1987, CXXXIII, p. H3983, E2082 2456 Buletin al
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
1989 2500 Arhivele Congresului SUA, al 100-lea Congres, sesiunea a II-a 1988, CXXXIV, E96 2501 Ibidem, p. H58, S469-S470. E169 2502 NYT, 7 februarie 1988, p. 6 2503 Ibidem 2504 Buletin DS, mai 1988, p. 55 2505 Interviu acordat autorului de către O. Rudolph Aggrey, 26 octombrie 1989, Washington, D.C. 2506 NYT, 29 septembrie 1985, p. 21 2507 Interviu acordat autorului de către Corneliu Bogdan, 11 ianuarie 1989. 2508 Mihai Botez și alții, O masă rotundă: un punct de răscruce pentru
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
S469-S470. E169 2502 NYT, 7 februarie 1988, p. 6 2503 Ibidem 2504 Buletin DS, mai 1988, p. 55 2505 Interviu acordat autorului de către O. Rudolph Aggrey, 26 octombrie 1989, Washington, D.C. 2506 NYT, 29 septembrie 1985, p. 21 2507 Interviu acordat autorului de către Corneliu Bogdan, 11 ianuarie 1989. 2508 Mihai Botez și alții, O masă rotundă: un punct de răscruce pentru relațiile româno-americane, "Revista Academiei Române de Arte și Științe", nr. 12 (1989), p. 37; Buletin DS, mai 1988, p. 43 2509
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
2509 Congresul SUA, Comitetul de Afaceri Externe al Camerei Reprezentanților, audieri la Comisia pentru Drepturile Omului și Organizații Internaționale, Schimbări recente în politica SUA privind drepturile omului, al 100-lea Congres, sesiunea a II-a 1988, pp. 35-36 2510 Interviu acordat autorului de către Corneliu Bogdan, 11 ianuarie 1989. 2511 NYT, 27 februarie 1988, p. 3; Buletin DS, mai 1988, p. 43; Congresul SUA, Comitetul reunit, Summary of the Conference Agreement on H.R.3, The Omnibus Trade and Competitiveness Act of 1988
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
septembrie 1989, p. 93 2515 Richard F. Staar (ed.), Yearbook on International Communist Affairs, 1989, Hoover Institution Press Stanford, CA, p. 354 2516 CSM, 27 iunie 1988, p. 7 2517 Staar (ed.), Op. cit., 1989, p. 356 2518 Ibidem 2519 Interviu acordat autorului de către Corneliu Bogdan, 11 ianuarie 1989. 2520SIER, EE, 5 mai 1988, p. 61 2521SIER, EE, 6 mai 1988, p. 55 2522SIER, EE, 18 mai 1988, p. 44 2523 Departamentul Comerțului, U.S. Merchandise Trade Position in Midyear 1988, Tipografia Guvernului
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
A8 2585 Ibidem, 25 ianuarie 1990, p. A9 2586 Arhivele Congresului SUA, al 101-lea Congres, sesiunea a II-a, 1990, vol. CXXXVI, H95-H98 2587 "The Boston Globe", 12 februarie 1990, p. 10; știri CNN, 11 februarie 1990 2588 Interviu acordat autorului de către ambasadorii Harry Barnes, 19 iulie 1987 și O. Rudolph Aggrey, 26 octombrie 1989. 2589 Forsythe, Human Rights and U.S. Foreign Policy: Congress Reconsidered, pp. 2-3 2590 Pentru considerații interesante privind acest aspect, vezi Ross K. Baker, House and
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
pp. 2-3 2590 Pentru considerații interesante privind acest aspect, vezi Ross K. Baker, House and Senate, W.W. Norton, New York, 1989. 2591 Memoriu pentru Kuropas, pp. 1-6, Comerțul Est-Vest, cutia D74, dosare speciale, secretar de presă; Biblioteca GRF 2592 Interviu acordat autorului de către O. Rudolph Aggrey, 26 octombrie 1989. ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- RELAȚII ROMÂNO-AMERICANE Bibliografie 2 1 Prefață Generalități: Război și pace America în căutarea unei politici românești, 1947-1949 Reglementări privind exporturile și decretele de naționalizare, 1947-1949 Hărțuirea la nivel de Legație și restricțiile
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
frumosului antic."33 Consecința primordială a raționalismului estetic va fi credința în existența unor reguli universale și imuabile care să ordoneze creațiile sub semnul conceptului de frumos ideal, invariabil, care transcende gustul individual și orice restrângere spațio-temporală. Ca urmare, importanța acordată legilor estetice pe care clasicii le consideră sursa perfecțiunii artistice. Dintre acestea, o serie au fost deja menționate anterior, urmând să dezvoltăm restul în rândurile ce urmează. Les bienséances sau conveniențele reprezintă un concept care desemna la nivel social un
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
una artificială, searbădă, ci a generat o serie impresionantă de capodopere. Fedra, Avarul, Fabulele lui La Fontaine etc. stau mărturie pentru fertilitatea deplină a codului estetic clasic. De altfel, reușita clasicismului francez se datorează, pe de altă parte, și seriozității acordate întemeierii unei baze teoretice a curentului. Poeticile care încep să fie scrise încă din primele decenii ale secolului al XVII-lea atestă o preocupare aparte pentru constituirea unui sistem estetic solid. Numărul deosebit de mare al acestor metatexte accentuează pregătirea îndelungată
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
a regulilor; dincolo de acestea există inefabilul substanței poetice care nu poate fi schematizat și care este dat de manifestarea intuiției creatoare ce, la rândul ei, nu poate fi sigilată în ecuații rigide. Se statuează, astfel, superioritatea talentului în fața meșteșugului. Importanța acordată talentului este legată de o altă coordonată generală a poemului lui Pope și anume respingerea mediocrității care este relaționată în ceea ce privește criticul și cu aspectul privitor la insuficiența cunoștințelor acumulate: "Învățătura puțină e un lucru grav / Soarbe până la fund, sau nu
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
necesară pentru a se face raportarea la două concepte aduse în prim plan de același Middleton Murry: Autoritate Exterioară și Voce Interioară. Cele două sintagme vizează, de fapt, cele două puncte de reper pentru viziunea clasică, respectiv cea romantică. Importanța acordată acestora de Eliot se justifică prin clarificarea disocierii făcute între cele două tipuri posibile de critică: cea care se constituie ca o concretizare a "vocii interioare", abandonând rigurozitatea unui sistem coerent de principii și cea care, dimpotrivă, presupune subsumarea la
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
să clarifice situația din Spania, recuzînd confuzia religie/ politică. Pragmatismul este deci principala caracteristică a poziției pontificale. De asemenea, nu trebuie uitate contradicțiile și evoluțiile în cadrul regimului de durată al lui Leon al XIII-lea (1878-1903) și, mai ales, trebuie acordată o mare atenție problemelor naționale. În ansamblu, relațiile partidelor politice de inspirație creștină cu Roma erau complexe. În contextul centralizării romane, nici un partid creștin nu s-a putut dezvolta și menține fără sprijinul mai mult sau mai puțin explicit al
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
catolicilor" din 1902 și activitatea sa municipală scoteau în evidență principalele aspecte ale "popularismului": deosebirea între partid, activitate politică și Biserică, o societate avînd la bază principiile creștine dar ființînd într-un Stat neutru, solidaritatea socială, democrația politică, atenția deosebită acordată autonomiei locale, comunale, capabile să asigure respectarea persoanei în raport cu Statul. Între partidele cu bază catolică, Centrul german (zentrum) ocupă un loc aparte. Înființat în scopul apărării religiei în fața Kulturkampf-ului, el a luat forma unui partid catolic, german, adept al regimului
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
ori va fi împotriva omului"15. Marile teme ale operei lui Maritain deosebirea între angajamentele în plan spiritual și temporal, neacceptarea marxismului și a capitalismului, demnitatea persoanei, Statul în slujba cetățenilor, dezvoltarea comunităților intermediare care formează țesutul Națiunii, marea atenție acordată mecanismelor democrației sînt teme pe care le întîlnim în programul partidelor creștin-democrate. În cazul Franței, este suficient să ne raportăm la programul MRP, la Carta de la Lyon din 1966 a Centrului Democrat fondat de Jean Lecanuet, la L'Autre solution
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
pe plan ideologic. Două exemple dovedesc această afirmație: actualizarea învățămîntului social prin publicarea, la 15 mai 1931, a Quadragesimo anno, care a oferit creștin-democraților un "aliment" bogat; al doilea exemplu provine din opțiunile internaționale: condamnarea naționalismului exagerat, apărarea păcii, sprijinul acordat politicii lui Aristide Briand, iată domeniile în care creștin-democrații întîlnesc învățămintele lui Pius al XI-lea și din care își extrag o anumită legitimare, în ciuda neîncrederii Romei în privința lor. II În întîmpinarea democrației Practici și eșecuri Anii 1920 și 1930
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
și al participării tuturor, sînt elemente importante pentru salvarea și exercitarea drepturilor omului în lumea de astăzi", declara el la 23 noiembrie 1991, cu ocazia Forumului Internațional al partidelor creștin-democrate consacrat magisteriului social al Bisericii. Dar, în același timp, prioritatea acordată "noii evanghelizări" deplasează interesul papei de la partide spre mișcările laicilor, considerate a fi mai capabile de a difuza mesajul Bisericii în societățile din ce în ce mai secularizate, mai ales că acest papă neitalian știe, poate mai bine decît predecesorii lui, să deosebească particularitățile
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
spre opțiuni mai moderate, aspectele foarte îndrăznețe fiind abandonate, așa după cum o arată trecerea de la programul de la Ahlen la principiile de la Düsseldorf și la politica lui Erhard din Soziale Marktwirtschaft, teoretician și practician al unui liberalism temperat de atenția puternică acordată problemelor sociale. Epoca Adenauer 4, din 1949 pînă în 1963, a fost marcată de refacerea economiei pe noi baze, a cărei reușită a asigurat stabilitatea regimului, printr-o reconstrucție democratică a țării care excludea totuși de facto micile partide și
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
DC, cu care împărtășea o concepție comună privind omul ca bază și scop al democrației. Dar ținea la autonomia sferei politicului față de sfera religiei. Ca Papă, el menținea o anumită rezervă și distanță care nu excludeau însă o atenție deosebită acordată evoluțiilor democrației creștine și problemelor peninsulei. Calvarul lui Aldo Moro a fost propriul său calvar, o încercare trăită intens. La 2 aprilie, el a lansat un apel politic ca Moro să fie cruțat, iar la 22 aprilie a trimis, fără
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
catolicilor de la sfîrșitul secolului al XIX-lea și de neîncrederea lor în sfera politicului 20. DCI își vedea autonomia întărindu-se. Aceasta nu a dus la o mai mare eficiență și cu atît mai puțin la o mai mare atenție acordată problemei morale. Ciriaco De Mita, secretar politic între 1982 și 1989, un meridional din regiunea Irpina, format la Universitatea Sacré-Coeur din Milano, care se sprijinea pe curentul de stînga al partidului, a încercat cîteva reforme pe o linie mai laică
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]