15,743 matches
-
nu are menirea de a induce megaaspirații, ci de a ilustra un grad înalt de diversificare și seriozitate organizatorică. Atributele de seriozitate, de consecvență și de realism organizatoric ale asociației profesionale americane sunt justificate și de setul de reviste generale (American Psychologist, Contemporary Psychology, Psychological Abstracts, Psychological Bulletin, Psychological Review, Professional Psychology) și specializate (Journal of Abnormal Psychology, Journal of Applied Psychology, Journal of Consulting and Clinical Psychology, Journal of Counseling Psychology, Journal of Educational Psychology, Journal of Experimental Psychology, Journal
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
Revista de psihologie, 50, nr. 1-2 (partea I), nr. 3-4 (partea a II-a), Editura Academiei Române, București. Roerich, R.; Liță, Ș. (2003), A New Test to Prevent Suicide in Police, Military, Paper presented at the 36th Annual Conference of the American Association of Suicidology, Santa Fe, New Mexico. Stoian, B.; Liță, Ș. (2000), „Importanța analizei muncii în elaborarea profesiogramei”, Resursele umane, nr. 4, Editura Ministerului de Interne, București. Stoian, B. (2002), „Testul psihologic: măsură standardizată a unui eșantion de comportament”, Resursele
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
Moșna, un sat care se reinventează”, Sociologie românească, 1, 1999. Bourdieu, Pierre; Wacquant, Loic J.D., 1992, An Invitation to Reflexive Sociology, Unversity of Chicago Press, Chicago. Bourdieu, Pierre, 2000, Simțul practic, Institutul European, Iași. Bowman, E., 1930, „Communiy organization”, The American Journal of Sociology, vol. 35, 6. Brickman, P. et al., 1982, „Models of helping and coping”, American Psychologist, 37. Burt, R., 2001, „Structural holes vs network closure as social capital”, în N. Lin, K. Cook, Social Capital: Theory and research
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.)[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
202006" http://www.grameen-info.org/bank/GBGlance.htm, consultat în septembrie 2006. Granovetter, M., 1985, „Economic action and social structure: the problem of embeddedness”, American Journal of Sociology, vol. 91, 3. Granovetter, M., 1973, „The strength of weak ties”, The American Journal of Sociology, vol. 78, 6. Harris, V., 2001, Community Work Skills Manual, ACW Assocciation of Community Workers, Newcastle. Hobben, A., 1982, „Anthropologists and development”, Annual Review of Anthropology, vol. 11. Hopper, E., 1965, „Some Effects of Supervisory Style: A
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.)[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
impresie ca modelul T (primul tip de automobil) de la începutul secolului XX. Cu toate acestea, autorii își asigură cititorii că „businessmenii vor continua să fie ocupați cu afacerile lor, iar problemele de finanțe, investiții, producție, vânzare și distribuție, din cauza cărora americanii și europenii își fac atâtea griji, vor pierde probabil ca pondere”. Cu alte cuvinte, se vor încheia afaceri bănoase, dar fără bătaie de cap, un fel de businesstopia! În planul relațiilor internaționale, Kahn și Wiener preziceau o „lume standard” cu
Secolul XXI. Viitorul Uniunii Europene. Războaiele în secolul XXI by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Science/2353_a_3678]
-
îndepărtate decât Mediterana și Atlanticul de Nord, iar viitorul acestui NATO rezidă în operațiuni amfibii și expediționare. Din prezentarea lui Kaplan rezultă că PACOM s-a pregătit luând în considerare diverse ipoteze de începere a războiului, dar dilema, pe care americanii au reținut-o din Irak, este: cum sfârșești un război cu China? În sfârșit, după ce prezintă formidabila desfășurare de forțe militare a PACOM și principalele linii ale pregătirilor militare chineze, Kaplan trece la considerații politice care merită a fi rezumate
Secolul XXI. Viitorul Uniunii Europene. Războaiele în secolul XXI by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Science/2353_a_3678]
-
zece ori cincisprezece ani, de micul dejun luat În odaie, cu ochii la insula San Giorgio, și, la dreapta, Vama și intrarea pe Canal Grande, În ceață. În noaptea Sfântului Silvestru se Îmbrăcaseră pentru cină, dar restaurantul era plin de americani gălăgioși și de mafioți slavi Însoțiți de femei blonde, așa că Își luaseră paltoanele și hoinăriseră pe străzile albe și Înghețate până la o mică trattoria de pe cheiul Zattere. Acolo, el În smoking, ea cu colier de perle și rochie neagră și
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
și teatrul se poziționează în raport cu perechea control/supraveghere. Cele două arte se despart în acest punct, ca și cum fiecare dintre ele ar presupune că se poate împlini mai bine adoptând o postură opusă celei preferate de cealaltă. Cinematograful, mai ales cel american, se arată tot mai interesat de practicile specifice societăților de control și de folosirea excesivă a tehnologiei science-fiction: ecrane, circuite și conexiuni cu creierul uman, mașini de prospectare a crimei..., tot arsenalul instrumentelor de control care sperie și, totodată, fascinează
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
zone geografice. 5. În legătură cu Trickster-ul, bibliografia cea mai recentă se află inclusă În articolele din The Encyclopedia of Religions, vol. 15, datorate lui L.E. Sullivan (Tricksters: An Overview, pp. 45-46), R. Pelton (African Tricksters, pp. 46-48), M. Linscott Ricketts (North American tricksters, pp. 48-51), L.E. Sullivan (Mesoamerican and South American Tricksters, pp. 51-53). 6. Potrivit unei asemenea definiții, America de Sud era considerată ca fiind, cu excepția Țării de Foc, lipsită de dualism. Totuși par să existe și În această zonă mituri dualiste al
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
se află inclusă În articolele din The Encyclopedia of Religions, vol. 15, datorate lui L.E. Sullivan (Tricksters: An Overview, pp. 45-46), R. Pelton (African Tricksters, pp. 46-48), M. Linscott Ricketts (North American tricksters, pp. 48-51), L.E. Sullivan (Mesoamerican and South American Tricksters, pp. 51-53). 6. Potrivit unei asemenea definiții, America de Sud era considerată ca fiind, cu excepția Țării de Foc, lipsită de dualism. Totuși par să existe și În această zonă mituri dualiste al căror protagonist este o femeie; vezi articolul meu „Feminine
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
The Hague, 1961; vezi, de asemenea, Jordan Ivanov, Livres et légendes bogomiles (1925), trad. M. Ribeyrol, Maisonneuve-Larose, Paris, 1976. 8. Dragomanov, op.cit., n. 6. Firește că mitul dualist nord-american ar putea fi explicat drept un rezultat al migrării strămoșilor băștinașilor americani din Asia, Însă nu s-ar justifica astfel și absența dualismului din America de Sud. 9. Vezi Oskar Dähnhardt (ed.), Natursagen: Eine Sammlung naturdeutender Sagen Märchen Fabeln und Legenden, vol. 1 (1907): Sagen zum Alten Testament (reprint, Burt Franklin, New York, 1970), În
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Fortbildungen des manichäischen Systems”, În Vorträge der Bibliothek Wartburg, 1924-25, Teubner, Leipzig & Berlin, 1927, p. 100. 27. Claude Lévi-Strauss, Anthropologie structurale, Plon, Paris, 1958, p. 233; pentru o critică a concepției sale, vezi Lawrence E. Sullivan, „Lévi-Strauss, Mythologic, and South American Religion”, În F.E. Reynolds and R.L. Moore (ed.), Anthropology and the Study of Religion, CSSR, Chicago, 1984, pp. 147-176. 28. Pentru o bibliografie completă a scrierilor lui Hans Jonas și o evaluare a analizei sale prin invarianți, vezi cartea mea
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
of Chicago Press, Chicago, 1988. 97. Bibliografie În cadrul articolului meu „Feminine...”, loc. cit., p. 96. 98. Vezi art. meu „A Corpus for the Body”, The Journal of Modern History, martie 1991. 99. Vezi Paul Radin, The Trickster: A Study in American Indian Mythology, 1956; Schocken Books, New York, 1972, p. 147. 100. ST VII.50.28. 101. În legătură cu presupusa insațiabilitate erotică a prostituatei, vezi art. meu „A Corpus for the Body”, loc. cit. 102. Hipp. VI.30.6; TT I.77.18
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Gallimard, Paris, 1978. —, Sur le Manichéisme et autres essais, Flammarion, Paris, 1979. Gilles Quispel, Gnosis als Weltreligion, Origo, Zürich, 1951. —, Gnostic Studies I-II, Nederlands Historisch-Archaeologisch Insituut in her Nabije Oosten, Istanbul, 1974-75. Paul Radin, The Trickster: A Study in American Indian Mythology, 1956; Schocken Books, New York, 1972. The Rediscovery of Gnosticism: Proceedings of the International Conference on Gnosticism at Yale, New Haven, Conn., March 1978, vol. 1: The School of Valentinus; vol. 2: Sethian Gnosticism, Brill, Leiden, 1980-81. Helmer Ringgren
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
lui Tito Orlandi și Giancarlo Mantovani (secțiunea „Gnosticismo”), in Vetera Christianorum, 1978. — Studies in Gnosticism and Hellenistic Religions (Festschrift Quispel), ed. R. van den Broek and M.J. Vermaseren (EPRO 91), Brill, Leiden 1981. Lawrence E. Sullivan, „Lévi-Strauss, Mythologic, and South American Religion”, in F.E. Reynolds and R.L. Moore, eds., Anthropology and Study of Religion CSSR, Chicago, 1984, 147-76. —, „Tricksters: An Overview”, in The Encyclopedia of Religions, Macmillan, New York, 1987, vol. 15, 45-46. Werner Sündermann, Mitteliranische manichäische Texte kirchengeschichtlichen Inhalts, Akademie, Berlin
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
era principala direcție strategică În acțiunea rezistenței armate anticomuniste din România. Întreținerea și etalarea unui astfel de obiectiv s-a sedimentat pe imaginarul colectiv circumscris proiecției salvatorului, a unei ieșiri soteriologice din comunism și care a luat expresia mitului „venirii americanilor”. El se derulează În conformitate cu mecanismul construirii legendelor și miturilor, și anume acela al „reprezentării lumii În funcție de dorința și nevoile noastre”34. Ca orice mit germinat În perimetrul psihologiei și memoriei colective 35, venirea salvatoare a americanilor este plasată În afara timpului
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
luat expresia mitului „venirii americanilor”. El se derulează În conformitate cu mecanismul construirii legendelor și miturilor, și anume acela al „reprezentării lumii În funcție de dorința și nevoile noastre”34. Ca orice mit germinat În perimetrul psihologiei și memoriei colective 35, venirea salvatoare a americanilor este plasată În afara timpului sau, altfel spus, acest mit Își adjudecă principiile detemporației după cum așteptarea izbăvitoare poate fi exprimată și prin non-referențialitatea din zona eshatologiei. Delocalizarea și detemporația sunt surprinse la nivelul memoriei individuale, concentrată În mărturiile participanților la mișcarea
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Delocalizarea și detemporația sunt surprinse la nivelul memoriei individuale, concentrată În mărturiile participanților la mișcarea de rezistență anticomunistă: „Toată lumea ne spunea că nu mai e mult, să avem răbdare să nu ne prindă. și asta se gândeau șcă o să vină americanii - n.n.ț toți oamenii” (Lucreția Jurj); „Că oamenii trăiau tot cu speranța că mâine, poimâine se schimbă treaba și vor rămâne oamenii cum au fost Înainte, liberi”36. Amânarea venirii americanilor impunea realimentarea acestui mit, reconstruirea lui permanentă sau autorealimentarea
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
ne prindă. și asta se gândeau șcă o să vină americanii - n.n.ț toți oamenii” (Lucreția Jurj); „Că oamenii trăiau tot cu speranța că mâine, poimâine se schimbă treaba și vor rămâne oamenii cum au fost Înainte, liberi”36. Amânarea venirii americanilor impunea realimentarea acestui mit, reconstruirea lui permanentă sau autorealimentarea lui dinspre aceleași impulsuri mesianice care frecventau În durata lungă imaginarul popular. Această realimentare presupunea În cele din urmă articularea referențială a mitului „venirii americanilor”, a unui descensus În timpul și spațiul
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
fost Înainte, liberi”36. Amânarea venirii americanilor impunea realimentarea acestui mit, reconstruirea lui permanentă sau autorealimentarea lui dinspre aceleași impulsuri mesianice care frecventau În durata lungă imaginarul popular. Această realimentare presupunea În cele din urmă articularea referențială a mitului „venirii americanilor”, a unui descensus În timpul și spațiul așteptărilor Înfricoșate de pericolul instalării definitive a comunismului În lumea românească. Localizarea și temporația (articularea referențială) urmau să răspundă la Întrebările: „Când?” (vor veni americanii) și „Cum?” (vor veni americanii). Momentul izbăvitor trebuia reamplasat
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
În cele din urmă articularea referențială a mitului „venirii americanilor”, a unui descensus În timpul și spațiul așteptărilor Înfricoșate de pericolul instalării definitive a comunismului În lumea românească. Localizarea și temporația (articularea referențială) urmau să răspundă la Întrebările: „Când?” (vor veni americanii) și „Cum?” (vor veni americanii). Momentul izbăvitor trebuia reamplasat din memorie și imaginar În istorie, care nu este altceva decât o reîntâlnire postbabeliană (după aprecierea lui P. Zumthor) a timpului cu povestirea, cuvântul. Așadar, momentul, temporalitatea (când?), a beneficiat de
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
referențială a mitului „venirii americanilor”, a unui descensus În timpul și spațiul așteptărilor Înfricoșate de pericolul instalării definitive a comunismului În lumea românească. Localizarea și temporația (articularea referențială) urmau să răspundă la Întrebările: „Când?” (vor veni americanii) și „Cum?” (vor veni americanii). Momentul izbăvitor trebuia reamplasat din memorie și imaginar În istorie, care nu este altceva decât o reîntâlnire postbabeliană (după aprecierea lui P. Zumthor) a timpului cu povestirea, cuvântul. Așadar, momentul, temporalitatea (când?), a beneficiat de o povestire, de o anecdotică
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
este altceva decât o reîntâlnire postbabeliană (după aprecierea lui P. Zumthor) a timpului cu povestirea, cuvântul. Așadar, momentul, temporalitatea (când?), a beneficiat de o povestire, de o anecdotică (cum?), iar Îngemănarea dintre timp și povestire recompune plasamentul istoric al „venirii americanilor”, fapt ce presupune extragerea din mit și intrarea În istorie. Înregistrările memoriei individuale a celor care au participat la rezistența anticomunistă relevă răspunsul pe care aceștia Îl așteptau, și anume momentul venirii americanilor: „Or să vină americanii, mai ales după ce
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
și povestire recompune plasamentul istoric al „venirii americanilor”, fapt ce presupune extragerea din mit și intrarea În istorie. Înregistrările memoriei individuale a celor care au participat la rezistența anticomunistă relevă răspunsul pe care aceștia Îl așteptau, și anume momentul venirii americanilor: „Or să vină americanii, mai ales după ce o venit Truman și pă urmă toți spuneau: fraților, rezistați, ba la primăvară, ba la toamnă, ba la vară”; sau: „Planu’ știți care era? Planu’ era că toată lumea vorbea atunci că se va
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
istoric al „venirii americanilor”, fapt ce presupune extragerea din mit și intrarea În istorie. Înregistrările memoriei individuale a celor care au participat la rezistența anticomunistă relevă răspunsul pe care aceștia Îl așteptau, și anume momentul venirii americanilor: „Or să vină americanii, mai ales după ce o venit Truman și pă urmă toți spuneau: fraților, rezistați, ba la primăvară, ba la toamnă, ba la vară”; sau: „Planu’ știți care era? Planu’ era că toată lumea vorbea atunci că se va face un război Între
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]