9,641 matches
-
a impus de o manieră definitivă. Pentru Eschil, care substituie mitului vârstei de aur primordiale tema progresului, Prometeu este cel mai mare erou civilizator. Primii oameni, afirmă Prometeu, trăiau "sub pământ, în adâncurile peșterilor lipsite de soare"; ei nu cunoșteau anotimpurile, nici domesticirea animalelor, nici agricultura; Prometeu i-a învățat 16 Numele său nu figurează în Homer. 17 Ceea ce anula binefacerile împărțelii; căci, obligați să devoreze carne crudă și în imposibilitate de a jertfi zeilor, oamenii reintrau în rândul fiarelor sălbatice
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
vreun mit. Prin epifaniile și ocultările sale, Dionysos revelă misterul, sacralitatea, conjugarea dintre viață și moarte. Revelație de natură religioasă, deoarece ea este efectuată prin prezența însăși a zeului. Căci aceste apariții și dispariții nu sunt întotdeauna în relație cu anotimpurile. Dionysos se arată în timpul iernii, și dispare la același festival de primăvară la care își săvârșește și cea mai triumfală epifanie. 4 E vorba de un fragment din Pylos (X a O 6) în Linearul B. 5 S-a încercat
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
Evului Mediu îndepărtat sau ai Renașterii. Discursul lui Stelaru recuperează într-adevăr ceva și din retorismul romantic: "Vai! iar se apropie moartea de tine/ Iar vine cu o mie de aripi, te uită!", Apele morții, "Hei, de-ajuns!", " Nu e anotimpul acesta al cincilea?", Anotimp, " Cine la miezul nopții stinge lumina/ Și-ncet pe scările de carton urcă?/ Hamlet... Hamlet.../ - Cortina, trageți cortina", Miezul nopții. Adresarea directă face parte din aceeași încercare de resuscitare a cântului medieval, deși poate fi și
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
ai Renașterii. Discursul lui Stelaru recuperează într-adevăr ceva și din retorismul romantic: "Vai! iar se apropie moartea de tine/ Iar vine cu o mie de aripi, te uită!", Apele morții, "Hei, de-ajuns!", " Nu e anotimpul acesta al cincilea?", Anotimp, " Cine la miezul nopții stinge lumina/ Și-ncet pe scările de carton urcă?/ Hamlet... Hamlet.../ - Cortina, trageți cortina", Miezul nopții. Adresarea directă face parte din aceeași încercare de resuscitare a cântului medieval, deși poate fi și o influență a liricii
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
mele erau de petrol lampant/ dintr-un rezervor ce-mi întreținea privirea care fără nicio eroare/ dădea conture perfecte și imense tuturor lucrurilor certe/ devenite fantomatice în acest moment cu semnificație intensă de plecare.// Târziu a venit destituirea mea din anotimp!/ Prelungă ca o figurină de El Greco năluca mea valsată de platani/ pe bemoli ar fi vrut să mimeze cumplita ei aventură/ dar parafrazele lui Noiembrie exprimau suficient drama clanului meu de golani". E un joc de-a retorismul romantic fără
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
31, 50, 53, 59, 61, 62, 64, 88, 89, 90, 96, 103, 104, 117, 118, 126, 128, 129, 131, 132, 152, 153, 154, 155, 156, 205, 206, 240, 242, 244 Înger vagabond, 153, 205 Stelaru. Dimitrie Altul, 155, 156, 157 Anotimp, 154 Apele morții, 127, 128, 154 Șatra, 157 Bolnava, 130 Câini, 157 Cântec de moarte, 126, 127 Cei trei, 89 Cetățile albe, 118, 129, 130 Corabia de plumb, 127, 128 Dragostea zorilor, 132 Îngerii, 155, 156 Întunericul, 128 Lumina întunericului
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
negre gînduri”), nu o dată. E obsesia de care vrei să scapi, dar care se întoarce în mod neașteptat, ca la un punct fix, neabătut, asupra ta. în natură, corbii devin vizibili toamna și iarna. Corbii interiori n-au doar două anotimpuri: se ivesc ori de cîte ori ne copleșește decepția, ne sufocă plictiseala, ne deprimă singurătatea. „Havuzul din dosul palatului mort” Unde e? încercarea de a-l localiza nu dă rezultate precise. A existat în Bacău un asemenea palat? Cineva ar
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
repetarea lui la intervale egale. în loc să-i dea sentimentul certitudinii, în circumstanțele amintite, regularitatea îi inspiră teamă : „Azi iar mi-i frică... și cred, și sper...”, căci în ciuda aspectului ei așezat, viața din jur plutește în nesiguranță: „O zi fără anotimp [adică nici călduroasă, nici rece - n. m.] și ordine militară [lipsită de interdicții - n. m.]/ Și prin vecini s-aud mici pregătiri de masă,/ însă produsele au început să dispară -/ Și mulți au plecat [din orașul ocupat de nemți - n.
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
voi... e, după Al. Depărățeanu, Al. Macedonski, Traian Demetrescu, Mircea Demetriade, D. Th. Neculuță și Radu D. Rosetti, unul dintre poeții care îndrăznesc să scrie despre prostituate. în „De iarnă”, ele sînt ultimele figuri din cortegiul celor afectați de rigorile anotimpului: „în ecouri bocitoare/ Vine iarna, vine acuși -/ Plîng copile pe la uși/ Din harmonii cerșitoare.// Plîng fecioare din clavire/ Prin palate boierești -/ Plîng harmonii la ferești/ Milogiri de cimitire.// Răzvrătiții dau ca orbii/ Și flămîndu-i ucigaș -/ De la sate la oraș/ Au
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
cursuri sau în întîlniri întîmplătoare, mai degrabă ironic decît tandru, cu un interes vag față de dispoziția celei căreia i le adresam, adesea cu subînțelesuri sau cu o nepoliticoasă detașare. Cu trecerea anilor, mi am însușit melancolia lor. Cert, nu teroarea anotimpului m-a determinat ori mă determină să mi le amintesc, ci rarefierea relațiilor avute odinioară. „Adorm pe cărți” cînd alte ocupații (de pildă, călătoriile) nu mai sînt posibile sau îmi apar ca derizorii, cînd n-am chef nici de vizite
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
în felul următor contrastele locului: „Oraș cu străzi bogate-n praf,/Cu glod - cînd cerul plouă;/Oraș cu cluburi și bodegi/ Și două teatre: Două!”7) Primăvara și toamna, Bacăul era „municipiul care înoată în tină”8). în cele două anotimpuri, mersul pe stradă - reclama „Un cetățean” - era „o adevărată calamitate. Te împotmolești cu trăsura și pe jos”.9 ) Vara, laitmotivul nemulțumirilor devenea faptul că „străzile sînt insuficient stropite”.10 ) în cursul unui an aveai așadar - considerau unii mai îndrăzneți în
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
știre senzațională doar pentru o localitate urbană mică, un tîrg. într-un oraș mare, faptul e (cum o arată ferparele din ziare) aproape obișnuit. Dramatismul știrii vine și de-acolo că moartea celor „cîțiva” s-a produs vara, într-un anotimp al exuberanței, care, aparent, o exclude. Dar în vorbele poetului e mai mult decît o informație: un avertisment! Anunță nu doar un fapt divers, ci un proces în desfășurare, lent dar implacabil: descompunerea. Cauza e cunoscută: căldura excesivă, transformată întrun
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
iarnă’’ ale lui Bacovia? Ninsori „grozave”, amurguri „sumbre, de metal”, ceață, „hornuri ce fumează”, „pustiu”, „corbi”, „lupi”. în fiecare detaliu e o senzație, un gînd, o reacție. Unele poeme atestă nevoia de căldură și apropiere umană, altele exacerbează solitudinea, așază anotimpul printre semnele fatalității. Cert, iernile contribuie la definirea comportamentului poetului, „spun” despre vîrstele, angoasele și reveriile sale. Am pomenit de dezacordul lui Eminescu și de cel al lui Maupassant față de indiscrețiile biografilor. Care-i explicația lui? Faptul, cred, că ambii
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
vorbim și scriem din ce în ce mai rar. Dacă, de pildă, aș încerca să repet gestul lui Ion Pillat de a alcătui o Antologie a toamnei, nu cred că aș găsi printre contemporani zeci de poeți cu cîte una-două sau trei poezii dedicate anotimpului, cîți a găsit el printre ai săi. Și nici cititori. Acum preferată pare a fi vara, care înseamnă vacanțe, trupuri dezgolite, lejeritate. Toamna e un anotimp grav. Numai cineva care a avut barem o dată senzația de declin biologic vibrează cu
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
aș găsi printre contemporani zeci de poeți cu cîte una-două sau trei poezii dedicate anotimpului, cîți a găsit el printre ai săi. Și nici cititori. Acum preferată pare a fi vara, care înseamnă vacanțe, trupuri dezgolite, lejeritate. Toamna e un anotimp grav. Numai cineva care a avut barem o dată senzația de declin biologic vibrează cu adevărat la venirea ei. Toamna încep marile uimiri și marile neliniști. Vrînd-nevrînd, îți pui aceleași întrebări ca și poetul în finalul unui Pastel: „Și spune-mi
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
și anume: a) cel al activității depuse În cadrul unor asociații de turism, cum ar fi “Hanul Drumeților” și “Turing Clubul României” - printre ai căror membri fondatori s-a numărat; b) cel al practicării drumețiilor - cu predilecție În Bucegi - În orice anotimp, ziua și noaptea, În grup sau chiar de una singură. Forța ei de antrenare a pus În mișcare turistică foarte multe persoane; c) cea de publicist, mai Întâi prin cunoscuta ei carte intitulată sugestiv “Cartea munților” (1920), În care realizează
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
tot atâtea elemente de atracția turistică. Parcurgerea pe timpul unei excursii a mai multor forme de relief, creează În rîndul turiștilor o stare de mare relaxare și de satisfacție a cunoașterii. - Conditiile de climă - temperatura medie anuală, cît și pe fiecare anotimp În parte, durata anuală de strălucire a soarelui, volumul și structura precipitațiilor anuale, perioada de staționare a zăpezii etc. - sunt de asemenea elemente favorizante pentru activitatea turistică. În Carpații Meridionali, clima are o varietate altitudinală, cu modificări mai mari spre
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
o puternică evidență atît În sezonul rece (prin căderea frunzelor la foioase) dar și În cel cald și de toamnă. Deci avem pe de o parte peisaje diferite În funcție de altitudine, de structura fondului forestier, iar În al treilea rînd de anotimp. 2.7.4. Situația resurselor turistice de ordin antropic din Carpații Meridionali Resursele turistice de ordin antropic sunt formate În principal din moștenirea cultural-istorică, monumentele istorice și de arhitectură, construcțiile perioadei contemporane, la care se adaugă În mod nemijocit baza
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
3, Hunedoara - 3, Sibiu - 5, VÎlcea - 3, În care se desfășoară aproximativ 28 de festivaluri, ce reprezintă tot aîtea prilejuri de popas și de bucurii pentru turiști. Din repartiția teritorială a acestora, Înțelegem mai bine că nu există zonă și anotimp În care ele să nu fie prezente și anume: a) festivaluri cu caracter local: GÎrbova (Alba) În mai - parada portului popular românesc și german; Slatina - Timiș (Caraș-Severin), la sfârșitul lui februarie; Văleni (DÎmbovița). b) festivaluri folclorice interjudețene de tradiție cu
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
țări turistice ale Europei. Noi avem o experiență În acest domeniu, prin prezența În aer liber În special a popicăriilor și a altor jocuri simple, a jocurilor de animație etc., pe linia cărora ar trebui să mergem. În funcție de anotimp, de structura turiștilor, de starea timpului, ar trebui să aplicăm zilnic, anumite programe de agrement. De aceea apreciem că pe lista problemelor prioritare de care depinde succesul turismului românesc În toate compartimentele sale, la loc de frunte trebuie trecut și
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
mișcării turistice, putem distinge cu ușurință tipurile dinamice de turism, cu formele lor principale de circulație, tranzit și drumeție. Dacă luăm În considerare intensitatea mișcării turistice, vom distinge un tip moderat, intens sau foarte intens, iar dacă avem În vedere anotimpul, respectiv din sezonul estival și hivernal, vom ajunge iarăși la unele concluzii. Analiza situației din punct de vedere al formelor de turism practicate (drumeție, tratament, odihnă, weekend) ne oferă posibilitatea de a identifica măsura În care baza tehnicomaterială este adaptată
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
adresează un anumit produs turistic; - conceperea mesajelor publicitare; - analiza și selectarea formelor de promovare a produselor turistice. În privința politicii de prețuri, aici intervin o serie Întreagă de elemente În funcție de natura activității (cazare, alimentație, tratament, agrement, transport turistic, etc.), de anotimp, de volumul cererii, etc. Ideea de bază - deși În cele mai multe cazuri pare a fi una utopică - este aceea a identificării unui optim Între calitate-cantitate-preț, capabil să facă accesibil turiștilor un anumit produs turistic, la un anumit nivel de eficiență. În
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
de locul amplasării sau de dimensiunea lor, privite În intimitatea lor lăuntrică, stațiunile balneare sau de odihnă pot fi apreciate ca fiind adevărate uzine vii de sănătate cu foc continuu. Aici indiferent de ora din zi sau din noapte, de anotimp, turistul găsește ușa ospeției deschisă, acea liniște și frumusețe (interioară și exterioară) ce oferă clipe de Împlinire sufletească, intelectuală și de fericire. România este una din țările În care, stațiunile turistice, sunt de veche tradiție și ele sunt o prezență
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Șora, Dalin, Dan, Evergreen, Elvira, Etiquette, Foxy, Gabriela, Grizzly, Ialomicioara, Iosif, Lavinia, Liliana, Luna, Laurențiu, Ovidiu, Select, Silvia, Strugurelul, Sara, Stil, Smaranda, Predeal, Predeal Holiday, Raluca, Tona, Vlădeț, Vitalis, Veverița, Vila cu Brazi, Vila 10; - pensiuni: Angel, Alexandra & Diego, Atena, Anotimpuri, Blue, Casa Bradul, Casa Armenia, Casa 1200, Casa Petre, Casa Dan, Carpatic Villa, Casa Ana, Casa Bota, Casa Olga, Casa Mura, Casa Roditel, Casa Bunicii, Casa Dunărea, Crescent, Dana, Del Monte, Emil Pârtie, Foast, Gabriel, Giurgiuveana, Klass, Kasa Verde, la
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
secularizare și Europa", în Ică, I. I. jr.; Marani, G. (coord.), Gândirea socială a Bisericii, Editura Deisis, Sibiu, 2002. Codorean, I., "Apologia identității creștine a Europei", în cotidianul Crișana, miercuri, 26 ianuarie 2011, editat de Casa de presă și Editura Anotimp SA Oradea, 2011. Coman, G., "Constituția UE fără creștinism a pornit la drum", în ziarul Ziua, 30 octombrie 2004. Costea, M.; Costea, S. (coord.), Integrarea României în Uniunea Europeană, Editura Institutul European, Iași, 2007. Dăianu, D., "Globalizarea: între elogii și respingere
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]