12,966 matches
-
limbi liturgice: latină ecleziastica a romano-catolicilor a fost înlocuită tot mai mult cu limbi vernaculare, mai ales după 1965; greacă medievală (medie) e folosită de ortodocșii greci, armeana clasică e limba liturgica a bisericii apostolice armene; copta, continuatoarea limbii egiptene antice, e folosită, desi din ce in ce mai putin, de creștinii ortodocși de riț copt din Egipt, iar gheza de creștinii ortodocși din Etiopia; slavona bisericească e utilizată de ortodocșii slavi (ruși, bulgari, sîrbi), dar a fost folosită și în biserică românească ortodoxă că
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
în sec. al XVIII-lea), slovina nordică (numită și slovenă nordică, dispărută după 1900, înrudită cu cașuba); 3. limbile slave meridionale: - grupul răsăritean: bulgară (9 mîl.), macedoneană (1 mîl.; nu trebuie confundată cu și nici nu este urmașa limbii macedonene antice; limba de tranziție între bulgară și sîrbo-croată, desi lingviștii bulgari o considera un dialect al limbii bulgare); - grupul apusean: sîrbo-croată (sau sîrbă-croată; 17 mîl.; actualmente împărțită, din motive politice, în patru limbi distincte: sîrbă, croată, bosniacă și muntenegreană), slovenă (2
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
și dialect neo-aramaic oriental (3 milioane), neo-aramaica orientala (sureth) și neo-arameica occidentală (1-2 milioane). Malteza (dialect arab, limba semitica de sine stătătoare sau limba mixtă) este singura limba semitica oficială din Europa (Malta). 6.3.2. Familia egipteană - Egipt. Egipteană antică este o limbă moartă vorbită din mileniul III i.C. pînă în primul mileniu d.C. și scrisă cu ajutorul hieroglifelor. Stă la originea limbii copte, atestata din secolul ÎI d.C. și vorbită pînă prin secolul al XVII-lea (a dispărut complet
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
culoare, si limbile negrilor propriu-ziși. Examinînd repartiția articolelor în cele două volume, lingvistul african Jean-Claude Mboli pare a sesiza o anume ierarhizare a limbilor în raport cu populațiile care le vorbesc: "1) semitica: limbi ale marilor civilizații vorbite de albi 2) egipteană (antică și copta): limba a Egiptul Antic, vorbită de o populatie care se auto-denumea neagră, dar pe care occidentalii preferă s-o califice drept "arămie" sau chiar albă. 3) berbera: limbi vorbite de albii din Africa de Nord. 4) cușitică: limbi ale hamiticilor
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
repartiția articolelor în cele două volume, lingvistul african Jean-Claude Mboli pare a sesiza o anume ierarhizare a limbilor în raport cu populațiile care le vorbesc: "1) semitica: limbi ale marilor civilizații vorbite de albi 2) egipteană (antică și copta): limba a Egiptul Antic, vorbită de o populatie care se auto-denumea neagră, dar pe care occidentalii preferă s-o califice drept "arămie" sau chiar albă. 3) berbera: limbi vorbite de albii din Africa de Nord. 4) cușitică: limbi ale hamiticilor lui Meinhof (albi mai mult sau
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
dialectale: siriaca occidentală (Siria, America), siriaca orientala, neo-siriaca (Irak, Caucaz, Europa, America, Australia) și neo-aramaica centrală (Turcia, Siria, Suedia); siriaca orientala vorbită în Armenia este numită aișor (arm. aysor = "asirieni"); diaspora mondială familia afro-asiatică, ramura semitica, grupul central; VSO; aramaica antică, ca și akkadiana, au avut tendința de a urma un model SOV, urmare a influenței sintactice persane arameica pătrată, siriacă abjad, ebraică, arabă etc. 18. araucana (mapudungun, mapuche) N Chile, Argentina; considerată de Joseph Greenberg un subgrup compus din patru
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
tipologia indo-europeană: din limba sintetică flexionara în faza veche a devenit analitică și aglutinanta, apropiindu-se de limbile turcice siriacă, greacă, persana (în trecut); armeana, scriere proprie cu 36 de semne, scrisă de la dreapta la stînga 20. asiriana LM Asiria antică; ramură sau dialect al limbii akkadiene; neoasiriana este limba Imperiului Asirian care domină Orientul-Apropiat din 911 pînă în 612 i.C. familia afro-asiatică, ramura semitica, grupul semitic central; SOV cuneiforma de origine sumeriana; semne gravate pe tăblițe de argilă 21
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
devanagari, kaithi 25. aymara O Bolivia, Peru / N Argentina, Chile; patru persoane gramaticale; "concepție inversă" a timpului: trecutul, cunoscut și vizibil se găsește în fața locutorului, în timp ce viitorul, necunoscut și invizibil se găsește în spatele lui (la fel pentru quechua și Mesopotamia antică); spre deosebire de logică binara a limbilor europene, aymara se sprijină pe o logică trivalenta (modala), evidență în caracterul strict algoritmic al sintaxei familia amerindiana, ramura aymara; aglutinanta; polisintetica; SOV latină 26. aynu N Chină (Xinjiang-Regiunea Autonomă Uigură); limba unei populații nomade
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
între limbile turcice și limbile mongole familia altaica, ramura turcica, grupul uigur; aglutinanta; accent final; armonie vocalica; SOV; adj. - subst. runica; arabă; chirilica cu patru litere suplimentare 77. copta N Egipt (limba liturgica a creștinilor copți); descendentă a limbii egiptene antice; sec. I - sec. XVII; a supraviețuit că limba liturgica a bisericii creștine de riț copt; dintre dialecte: sahidic (theban), akhmimic, bohairic familia afro-asiatică, ramura egipteană; provine din egipteană antică; SVO + VSO copta, derivată din scrierea grecească cu majuscule, completată cu
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
N Egipt (limba liturgica a creștinilor copți); descendentă a limbii egiptene antice; sec. I - sec. XVII; a supraviețuit că limba liturgica a bisericii creștine de riț copt; dintre dialecte: sahidic (theban), akhmimic, bohairic familia afro-asiatică, ramura egipteană; provine din egipteană antică; SVO + VSO copta, derivată din scrierea grecească cu majuscule, completată cu șapte caractere demotice 78. coreeană O Coreea, RPD Coreeană / N Chină, Rusia; nouă dialecte; la baza limbii literare stau dialectul din Seul, în Coreea de Sud, și cel din Phenian, în
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
cușitică N Etiopia, Sudan, Somalia, Kenya familia afro-asiatică, ramura cușitică; ramură care cuprinde cca 80 de limbi, printre care: oromo, sidamo, haddiya, somaleza, galla, afar, saho, bedawiye, iraqw, borana, beja limbi vorbite; transcriere etiopiana, latină 86. dacă (geto-dacă) LM Dacia antică; traco-dacă este considerată substrat al limbii române; lista de 80-200 de cuvinte, unele comune cu albaneză; inscripție nedescifrată, probabil în traca (dar cu caractere grecești) pe inelul de aur de la Ezerovo (Bulgaria), sec. V i.C.: 61 de semne în
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
grupul semitic central; preponderent SVO, dar și VSO feniciana (pînă în sec. I i.C.); arameica; ebraică, de la dreapta la stînga 98. egipteană LM Egipt; egipteană veche a fost vorbită între mîl. III i.C. - mîl. I d.C. în Egiptul antic; etape: arhaica (înainte de 2600 i.C.), antică (2600 i.C.-2000 i.C.), medie (2000 i.C.-1300 i.C.), tîrzie (1300 i.C.-700 i.C.), demotica (sec. VII i.C.-sec. V d.C.), copta (sec. ÎI d.C.-sec
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
VSO feniciana (pînă în sec. I i.C.); arameica; ebraică, de la dreapta la stînga 98. egipteană LM Egipt; egipteană veche a fost vorbită între mîl. III i.C. - mîl. I d.C. în Egiptul antic; etape: arhaica (înainte de 2600 i.C.), antică (2600 i.C.-2000 i.C.), medie (2000 i.C.-1300 i.C.), tîrzie (1300 i.C.-700 i.C.), demotica (sec. VII i.C.-sec. V d.C.), copta (sec. ÎI d.C.-sec. XVII d.C. - astăzi doar ca limbă liturgica
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
amerindiana, ramura uto-aztecă transcriere latină 145. huastecă LN Mexic (Veracruz, Șan Luis, Potosi, Oaxaca) / N Guatemala, El Salvador; este o limbă izolată geografic de restul limbilor maya, atipica limba amerindiana, ramura maya; accentuala; ergativă; SVO latină 146. hurită LM , Orientul Apropiat antic, începtul mîl. ÎI i.C. proto limba ce stă la originea limbilor din familia caucaziana; aglutinanta; ergativă silabarică cuneiforma akkadiana și idiograme sumeriene 147. iakută (sakha tyla) OR în Republică Sakha (Iakuția) din Siberia (Federația Rusă) familia altaica, ramura turcica
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
slavă, grupul baltic; flexionara; SVO; adj. - subst. gotica (în trecut), latină îmbogățita cu semne diacritice 216. lezghină N Daghestan (Rusia), Azerbaidjan familia caucaziana, ramura nakho-daghestaneză, grupul lezghian; SVO; adj. - subst. arabă (în trecut), chirilica 217. lidiana LM; vorbită în Lidia antică (Anatolia occidentală) între secolele VIII și ÎI i.C. familia indo-europeană, ramura anatoliană; SOV lidiana, derivată din alfabetul grec 218. limbajul semnelor limbaje gestuale (produse prin mișcarea mîinilor, fetei și corpului în ansamblul său) folosite de surdo-muți pentru a comunica
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
OR Șuto Orizari (Republică Macedonia); minoritara recunoscută oficial: Germania, Suedia / N România, Slovacia, Cehia, Bulgaria, Ungaria, Spania, Albania, Grecia, Macedonia, Șerbia, Turcia; răspîndită în întreaga lume, dar concentrată în Europa Centrală și de Est; provine din prakrită (limba populară indiană antică); țiganii sînt originari din zona actualei granițe dintre India și Pakistan, de unde au migrat masiv spre vest în jurul anului 1000; au rămas aproximativ 300 de ani in Sultanatul Rum (Anatolia, Turcia de astăzi), perioadă în care limba s-a îmbogățit
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
170, 173, 240, 255, 256, 260, 269, 272, 294, 347, ~ biblică 111, 255, 256, 347, ~ medievală 256, 347, ~ mishniacă (rabinica) 256, 347, neo~ (~ modernă, ivrit) 170, 239, 256, 326, 330, 347, proto-~ 255, 260 egipteană 167, 168, 170, 252, 256, ~ antică 170, 214, 252, 256, ~ clasică 109, ~ copta 214, 256, ~ domotică 256, ~ faraonica 208, ~ medie 256, ~ neagră (negro-~) 209, ~ tîrzie 256, ~ veche 167, 208, 209, 256, ~o-nubiană 209, teoria negro-~ 209 elamita 97, 119, 226, 256 elamo-dravidiană 123, 226 enérgeia 25
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
118, ~ intersubiectiv 40 lomavren 116 luhya 281, 326 luo (dholuo) 211, 281, 326, 337 luviană 148 luvită 281 luxemburgheza 281, 327, 345 M maasai (maa) 171, 211, 282, 326 macedoneană 117, 146, 153, 165, 248, 282, 327 macendoneană veche (helenică, antică) 153, 165, 248, 266, 282 madureză 197, 282, 325 magahi 282 maghiară 77, 86, 88, 89, 93, 177, 178, 179, 180, 185, 283, 298, 318, 331, 333, 334, 337, 344, 345, 347 makua 283, 328 malaeza 57, 194, 196, 197
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
timpului în interiorul diferitelor stadii de civilizație ale popoarelor. Unde au apărut și la ce dată, nu cred că are mare importanță, mai interesantă este evoluția lor și dobândirea de avantaje atât din partea organizatorilor, cât uneori, și din partea jucătorilor. În China Antică (prin 2300 i.Hr.) și în interiorul unei piramide din Egiptul Antic s-au găsit elemente referitoare la jocurile de noroc. Un interesant exemplu de rezultat al jocului cu zaruri (cine dă primul cu zarurile suma cea mai mare a numerelor) vine
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
apărut și la ce dată, nu cred că are mare importanță, mai interesantă este evoluția lor și dobândirea de avantaje atât din partea organizatorilor, cât uneori, și din partea jucătorilor. În China Antică (prin 2300 i.Hr.) și în interiorul unei piramide din Egiptul Antic s-au găsit elemente referitoare la jocurile de noroc. Un interesant exemplu de rezultat al jocului cu zaruri (cine dă primul cu zarurile suma cea mai mare a numerelor) vine din anul 1020 d.Hr., dintre Regele Olaf Haraldsson al
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
pământ prin reactualizarea străvechilor mentalități mitologice. Există, din fericire, un început ce vine din chiar spațiul politic. Un fost candidat ecologist la prezidențiale, Antoine Waechter, invoca frecvent în discursul public substanța mitică a pământului din varii culturi și tradiții. "Pentru antici, natura era lăcașul divinităților, ceea ce-i conferea pădurii bătrâne, fluviului și muntelui o personalitate sacră care impunea respect. Temut și iubit, Pământul druizilor ca și al amerindienilor avea un suflet multiplu, oamenii fiind o simplă prelungire a sa. Pentru societatea
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
și nume; s-au dovedit a fi: Cântec de Nichita Stănescu vs. Primele iubiri de Nicolae Labiș Liniște de Lucian Blaga vs. Rămășițe de Nicolae Labiș Poezie de Nicolae Labiș vs. Din ceas, dedus... de Ion Barbu Odă (în metru antic) de Mihai Eminescu vs. Pasărea cu clonț de rubin de Nicolae Labiș Duhovnicească de Tudor Arghezi vs. Fior de Nicolae Labiș. Următoarea etapă a implicat lucrul în echipă: s-au format cinci grupe care au primit ca sarcină de lucru
Posterul - între istoria artei şi practica didactică. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mihaela Pavel-Bărbăcuţ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1354]
-
teatru tragic. Un adevărat autor de teatru, afirmă Vasile Lovinescu, „imită demersul Demiurgului, imită Natura naturans cum spuneau alchimiștii, solicită vocile imuabilului din el” . Ori, modelul demiurgiei în tragedie este Dionysos, zeu al Vieții și al Morții, cel situat de antici în centrul lumii teatrului, iar, spațial, în mijlocul semicercului format de treptele amfiteatrului, între lume (spectatori) și scenă (actori), dominând spectacolul lumii și spectacolul sacru, dedicat zeilor, de pe scenă. Asumându-și „rolul” demiurgic al zeului, autorul nu este decât un alter
Poetica apei în teatrul blagian. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Elena Agachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1379]
-
semnul egalității între Cypria un alt nume al Afroditei și numele insulei; de aici supranumele dat locului "Insula Afroditei", "Insula iubirii". În planul atestării documentare, dacă dăm crezare unor specialiști, insula este evocată nu numai de inscripții egiptene, de textele antice grecești ale unor nume ilustre ca Homer, Herodot, Euripide, Solon, ci și de Cartea Facerii din Vechiul Testament. Am verificat o trimitere a unui istoric cipriot la primul capitol al Vechiului Testament, Geneza sau Facerea, și am găsit informația că un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
trebuia să îmi reîmprospătez memoria. Despre Limasol, spre exemplu, știam că este al doilea oraș ca mărime din Cipru și că este cel mai mare port și cel mai important centru comercial de pe insulă. Trebuia să îmi amintesc că orașul antic din zonă se numea Amathus și era situat cu 15 km mai la est, că în epoca romană era un mare centru urban, care, în timpul Bizanțului devine sediu episcopal (590-668). Lângă Amathus s-a dezvoltat un nou oraș, numit Nea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]