12,241 matches
-
Cristea Condacci, București, 1959; Pasărea măiastră, pref. Ion Vitner, București, 1961; Coiful de aur, cu ilustrații de Dumitru Ionescu, București, 1962; Viscolul, București, 1962; Întrunirea, București, 1963; O zi de august, București, 1965; Râul fierbinte, pref. Valeriu Râpeanu, București, 1965. Antologii: Poezia muncii și a libertății, pref. Victor Eftimiu, București, 1946. Traduceri: Boris Polevoi, Atelierul de foc, București, 1948 (în colaborare cu Ștefania Brătulescu); D. N. Mamin-Sibiriak, Povestiri pentru Lenuța, București, 1948; Nikolai Pogodin, Missouri-vals; Gheorghi Mdivani, Oameni de bună credință
SAHIGHIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289433_a_290762]
-
poezie în 1926, la „Floara soarelui”, colaborând ulterior la „Viața literară”, „Revista scriitoarelor și scriitorilor români”, „Sibiul literar”, „Adevărul”, „Curentul”, „Falanga”, „Universul”, „Convorbiri literare”, „Țara noastră”, „Hyperion” ș.a. Publică două cărți de versuri, Spleen (1930) și Nemesis (1936), reluate în antologia Cântecul spiralelor (1969), unde adaugă un grupaj de poezii „din periodice și inedite”, datate între 1936 și 1961. A semnat și Ecaterina Catrinaru. Simboliștii sunt modelele indubitabile ale poeziei scrise de S., pentru care tristețea, dezolarea, singurătatea, inutilitatea, nevroza constituie
SANDULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289467_a_290796]
-
anii de liceu și facultate, experiența de profesoară, amintirile ducând până la anul 1945. Conturează portrete convingătoare ale profesorilor I. M. Rașcu, Mihail Dragomirescu, acesta din urmă considerat „părinte literar”, relatează momente din relația de colaborare cu Mărgărita Miller-Verghi, coautoare a antologiei Evoluția scrisului feminin în România (1935). Pe când era la Sibiu, în 1940, participă la Cercul studențesc „Octavian Goga”, condus de Lucian Blaga. Atrasă de puternica personalitate a poetului, se detașează ulterior de el, ajungând să producă o aserțiune uimitoare: lirica
SANDULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289467_a_290796]
-
care tratează, într-un stil patetic și abundent metaforic, tema maternității. SCRIERI: Spleen, Sibiu, 1930; Nemesis, București, 1936; De ziua mamei, Sibiu, 1943; Cântecul spiralelor, pref. Dumitru Micu, București, 1969; Omul din vis, București, 1973; ...Din umbra umbrelor, București, 1981. Antologii: Evoluția scrisului feminin în România, pref. E. Lovinescu, București, 1935 (în colaborare cu Mărgărita Miller-Verghi). Ediții: Alice Călugăru, Versuri, introd. Dumitru Micu, București, 1968. Traduceri: Emil Gârleanu, Der Nussbaum. Welt der Wortlosen, București, 1974. Repere bibliografice: M. Gr., H. H.
SANDULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289467_a_290796]
-
Alice Călugăru, Versuri, introd. Dumitru Micu, București, 1968. Traduceri: Emil Gârleanu, Der Nussbaum. Welt der Wortlosen, București, 1974. Repere bibliografice: M. Gr., H. H., Spleen feminin, DMN, 1931, 8 694; Erastia Peretz, Literatura feminină, CL, 1935, 6-8; Pompiliu Constantinescu, O antologie, VRA, 1935, 405; Sergiu Ludescu, „Evoluția scrisului feminin în România”, „Mișcarea”, 1935, 1 301; Perpessicius, Opere, VII, 148-150; Agatha Grigorescu-Bacovia, „Nemesis”, RVS, 1936, 5; Silviu Cernea, „Nemesis”, „Naționalul nou”, 1936, 515; C. Dan Pantazescu, „Spleen” și „Nemesis”, „Țara noastră”, 1936
SANDULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289467_a_290796]
-
Premiul revistei „Luceafărul” pentru volumul Viața în infraroșu. Mai colaborează la „Convorbiri literare”, „Argeș”, „Orizont”, „Ramuri”, „Luceafărul”, „Viața românească”, „Tribuna”, „Steaua”, „Transilvania”, „Svetova literatura” (Praga), „Literarni mesianic” (Varșovia), „Inostrannaia literatura” (Moscova), „Rumänische Rundschau” (București) ș.a. E prezent în mai multe antologii, apărute în țară și în străinătate. În prima fază a evoluției sale lirice - Elegie pentru puterea orașului și Luminile orașului (1975) - Ș. apare fascinat de peisajul citadin, contemplat firesc, într-o frazare echlibrată, ușor melancolic-elegiacă, imprimând versului un ritm lent
SANDRU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289462_a_290791]
-
ale interbelicului românesc într-o altă lumină decât cea reală, sistematizarea nu întotdeauna fericită a materiei, omisiunile, insuficientă cunoaștere a periodicelor românești, insă admite că spiritul expunerii este caracterizat de „ponderea critică și echilibrul ierarhizării”. România antică e modernă (1994), antologie postuma, cuprinde o selecție a studiilor despre istoria, limba și literatura românilor, cu capitole despre Ion Creangă, I.L. Caragiale (elogiat că „o minte universală”), Mihai Eminescu, Nichifor Crainic, Liviu Rebreanu (văzut ca un romancier verist), Lucian Blaga, Ion Agârbiceanu, Ioan
LUPI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287930_a_289259]
-
referitoare la fenomenul literar basarabean și la literatura română clasică, în care se relevă ca un bun diagnostician și un comentator critic inteligent; cultivă o formulă simpatetică, poetică, având o dominantă eseistică. Portretist de excepție, L. este fenomenologul optzecismului în antologia Portret de grup (1995) și al creației poeților din epoca Eminescu în antologia Poeți de pe vremea lui Eminescu (1990). Antologii: Poeți de pe vremea lui Eminescu, Chișinău, 1990; Portret de grup, Chișinău, 1995. Repere bibliografice: Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 276; Gheorghe
LUNGU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287921_a_289250]
-
relevă ca un bun diagnostician și un comentator critic inteligent; cultivă o formulă simpatetică, poetică, având o dominantă eseistică. Portretist de excepție, L. este fenomenologul optzecismului în antologia Portret de grup (1995) și al creației poeților din epoca Eminescu în antologia Poeți de pe vremea lui Eminescu (1990). Antologii: Poeți de pe vremea lui Eminescu, Chișinău, 1990; Portret de grup, Chișinău, 1995. Repere bibliografice: Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 276; Gheorghe Grigurcu, Contemporani cu Eminescu, RL, 2000, 12; Cistelecan, Top ten, 36-39. M.C.
LUNGU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287921_a_289250]
-
comentator critic inteligent; cultivă o formulă simpatetică, poetică, având o dominantă eseistică. Portretist de excepție, L. este fenomenologul optzecismului în antologia Portret de grup (1995) și al creației poeților din epoca Eminescu în antologia Poeți de pe vremea lui Eminescu (1990). Antologii: Poeți de pe vremea lui Eminescu, Chișinău, 1990; Portret de grup, Chișinău, 1995. Repere bibliografice: Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 276; Gheorghe Grigurcu, Contemporani cu Eminescu, RL, 2000, 12; Cistelecan, Top ten, 36-39. M.C.
LUNGU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287921_a_289250]
-
existența între 1944 și 1965. SCRIERI: Itinerar critic, București, 1965; Regele pălăriilor, București, 1967; Recviem rustic, București, 1973; Școala Ardeleană. Mișcare ideologică națională iluministă, București, 1978; Pe undele misterioase ale memoriei, București, 1995; Timp trecut, îngr. Maria Lungu, Bistrița, 2002. Antologii: Silvania, Zalău, 1979 (în colaborare cu Domițian Cesereanu). Traduceri: Howard Fast, Cei mândri și liberi, București, 1952. Repere bibliografice: M. N. Rusu, „Itinerar critic”, LCF, 1965, 10; Al. Săndulescu, „Itinerar critic”, GL, 1965, 17; Mihai Ungheanu, Doi critici, „Scânteia tineretului
LUNGU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287922_a_289251]
-
D. R. Popescu, Botoșani, 2002; Chilipir de om pe jos, București, 2002. Traduceri: Miguel Delibes, Cinci ore cu Mario, București, 1970 (în colaborare cu Odette Margaritescu Lungu); Antonio Buero Vallejo, Cu cărțile pe față, București, 1971; 20 de titluri din antologia umorului spaniol, București, 1975. Repere bibliografice: Marin Mincu, „Cristal”, GL, 1967, 34; Emil Manu, „Cu soarele în brațe”, „Viața militară”, 1969, 2; Mircea Oprea, Sensibilitate, savoare, umor, ATN, 1983, 9; Nicolae Georgescu, „Lacătul apei”, LCF, 1987, 30; Daniel Nicolescu, Călătorii
LUNGU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287918_a_289247]
-
editor. Este fiul Elenei Stănescu (n. Mărculescu) și al lui Corneliu Stănescu, funcționari. A urmat, la București, școala elementară și liceul, încheiat în 1971 la „Matei Basarab”. Frecventează cenaclul Săgetătorul, condus de Tudor Opriș, și este prezent în mai multe antologii școlare. Laureat al concursurilor pentru elevi, publică versuri în „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»”, în „Țara visurilor noastre” (Oradea) și în câteva reviste școlare. Îi apar poezii și în „Cronica”, „Familia”, „Tomis”, „România literară”, „Amfiteatru”, caietele de poezie ale „Vieții
STANESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289873_a_291202]
-
de menționat Azilul roșu de Gordan Mihić și Tărâmul celălalt de Dusan Kovacević, au fost jucate la Teatrul Național din București și la teatre din țară, precum și la Televiziunea Română. Ș. s-a specializat în promovarea literaturii sârbe. După o cuprinzătoare antologie a nuvelei sârbe (1989), s-a dedicat transpunerii în românește a scrierilor unor autori ai avangardei vieții literare, afirmați rapid și în plan european, precum Danilo Kis (Enciclopedia morților), Miodrag Bulatović (Amantul morții), Milos Crnjanski (Romanul Londrei) și - nu în
STEFANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289907_a_291236]
-
Partea lăuntrică a vântului sau Roman despre Hero și Leandru), prozator a cărui inventivitate narativă, superior livrescă, amintește de Jorge Luis Borges și de Umberto Eco. A mai realizat versiuni la poeme de Dusan Govedarica și Risto Vasilevski, precum și o antologie de proză slovenă (2002). Pentru transpunerile sale, adevărate izbânzi în privința recreerii adecvate a tuturor palierelor lingvistice, de la cel cronicăresc la cel postmodern, a fost distinsă cu Premiul Asociației Scriitorilor din București (2000) și cu Premiul Uniunii Scriitorilor (2003). Traduceri: Slavko
STEFANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289907_a_291236]
-
100 000 de cuvinte, București, 1998, Peisaj pictat în ceai, București, 2000, Partea lăuntrică a vântului sau Roman despre Hero și Leandru, București, 2003; Drazen Katunarić, Ecclesia invisibilis, București, 2001 (în colaborare); Dusan Govedarica, Pe furiș, București, 2001; Martori suverani. Antologie de proză slovenă contemporană, București, 2002; Miodrag Bulatović, Amantul morții, pref. Laurențiu Ulici, postfața trad., București, 2003; Milos Crnjanski, Romanul Londrei, I-II, pref. trad., postfață Cornel Ungureanu, București, 2003; Risto Vasilevski, Biserică, iată hramul tău, pref. Miodrag Pavlović, postfața
STEFANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289907_a_291236]
-
mențiune istorico-literară cuvenită numelui său. SCRIERI: Îngerii pământului (în colaborare cu Nicolae Mihăescu), București, 1931; Arca lui Noe, București, 1937; Poemul sistemului solar, București, 1942; Arca lui Noe, îngr.și pref. Ovidiu Cotruș, București, 1974. Repere bibliografice: Ștefan Stănescu, în Antologia poeților tineri, îngr. Zaharia Stancu, București, 1934, 217-221; Vlaicu Bârna, „Arca lui Noe”, RP, 1937, 5 850; Dan Petrașincu, Emil Botta și Ștefan Stănescu, VL, 1937, 11; Cioculescu, Aspecte, 187-189; Horia Stamatu, „Arca lui Noe”, BVS, 1937, 79; C. Fântâneru
STANESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289877_a_291206]
-
cu Elena Andrei); Janheinz Jahn, Istoria literaturii neoafricane. O introducere, introd. trad., București, 1975 (în colaborare cu Elena Andrei); Wilhelm Dilthey, Trăire și poezie, pref. Marian Popa, București, 1977 (în colaborare cu Elena Andrei); Penda, fata cu ochii ca stelele. Antologie de proză scurtă negro-africană, pref. trad., București, 1978 (în colaborare cu Elena Andrei); Herbert W. Franke, Rețeaua gândurilor, pref. trad., București, 1979 (în colaborare cu Elena Andrei); Walter Weller, Tot felul de întâmplări nemaipomenite, pref. trad., București, 1983 (în colaborare
STEFAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289898_a_291227]
-
toamnă la Paris (1897), care reunește schițe, cronici jurnalistice, amintiri, fantezii, sonete. O parte din scrierile sale gazetărești în problema feminismului intră în volumul intitulat Ele (1898). A compus libretul operei Petru Rareș (muzica de Eduard Caudella), este autorul unei antologii privitoare la literatura română din secolul al XVIII-lea și al XIX-lea (I-II, 1893) și, în 1896, după moartea lui Traian Demetrescu, scoate o ediție a versurilor acestuia, sub titlul Aquarele. Lasă o autobiografie, tipărită în 1924: Cartea
STEUERMAN-RODION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289929_a_291258]
-
Ed. Grenier, București, 1910; Complicele lui Heine, Iași, 1911; Spini, București, 1915; Frontul roșu, îngr. Eugen Relgis, Iași, 1920; Cartea băiatului meu, pref. Enric Furtună, Iași, 1924; În depărtări. Din tragediile vieții. Din tainele vieții. Glosse. Mărimi dispărute, București, [1936]. Antologii, ediții: Autori români, I-II, pref. Nicolae Beldiceanu, Iași, 1893; Traian Demetrescu, Aquarele, pref. edit., Iași, 1896. Traduceri: Ada Negri, Enigma, Craiova, 1896; Paul-Ernest Hervieu, În lanț..., Craiova, 1896; Sully Prudhomme, Poezii, pref. trad., Craiova, 1896; Heine, Ierusalim, Pleacă, în
STEUERMAN-RODION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289929_a_291258]
-
1998), Š. desfășoară și o asiduă activitate de traducător, fiind autorul unor versiuni în slovacă din scrierile lui Nichita Stănescu, A. E. Baconsky, Ion Mircea, Petre Stoica, Ioan Flora ș.a. A semnat, de asemenea, tălmăcirile din Călătorind în țara făgăduinței. Antologie de poezie slovacă contemporană (1997), Taina lui Pavel Hron. Antologie de proză slovacă modernă și contemporană (I-II, 1999), Herbarium pannoniensis. 5 poeți slovaci din Voivodina (2000), din Zelené mlieko roviny. 5 rumunských básnikov z Vojvodiny (2001) ș.a. Pentru traducerile
STEAUA NOASTRA – OUR STAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289895_a_291224]
-
autorul unor versiuni în slovacă din scrierile lui Nichita Stănescu, A. E. Baconsky, Ion Mircea, Petre Stoica, Ioan Flora ș.a. A semnat, de asemenea, tălmăcirile din Călătorind în țara făgăduinței. Antologie de poezie slovacă contemporană (1997), Taina lui Pavel Hron. Antologie de proză slovacă modernă și contemporană (I-II, 1999), Herbarium pannoniensis. 5 poeți slovaci din Voivodina (2000), din Zelené mlieko roviny. 5 rumunských básnikov z Vojvodiny (2001) ș.a. Pentru traducerile din poeziile lui A. E. Baconsky și Ion Mircea a
STEAUA NOASTRA – OUR STAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289895_a_291224]
-
Almăjan, Otácavý labyrint [Labirintul rotativ], Novi Sad, 1990; Anton Hykisch, Adorați regina, Timișoara, 1991 (în colaborare cu Florin Bănescu); Florin Bănescu, L’udia a vlci, kostoly i lipy [Oameni și lupi, biserici și tei], Nădlac, 1996; Călătorind în țara făgăduinței. Antologie de poezie slovacă contemporană, îngr. trad., Nădlac, 1997; Ivan Miroslav Ambrus, În liniște ninge cu cuvânt, Nădlac, 1997; Dagmar Maria Anoca, Devin mută precum ceilalți, Nădlac, 1997; Adam Suchanský, În plină criză de creație, Nădlac, 1998; Nichita Stănescu, Sunt pata
STEAUA NOASTRA – OUR STAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289895_a_291224]
-
ninge cu cuvânt, Nădlac, 1997; Dagmar Maria Anoca, Devin mută precum ceilalți, Nădlac, 1997; Adam Suchanský, În plină criză de creație, Nădlac, 1998; Nichita Stănescu, Sunt pata de sânge - Som krvavá skvrna, ed. bilingvă, Nădlac, 1998; Taina lui Pavel Hron. Antologie de proză slovacă modernă și contemporană, I-II, îngr. și postfața trad., Nădlac, 1999 (în colaborare); A. E. Baconsky, Mátvoly vo vzduchoprázne a Sebastianov koráb [ Cadavre în vid și Corabia lui Sebastian], Bratislava, 2000; Ion Mircea, Zalesnená pyramída a iné
STEAUA NOASTRA – OUR STAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289895_a_291224]
-
carte, Preludiu, îi apare în 1977. Publică, rar, versuri sub pseudonimul Ioana Matei, precum și schițe (Întâmplări, 2000) ori piese de teatru (Melania și ceilalți), fiind și autorul unui scenariu pentru serialul de televiziune Căsătorie imposibilă, difuzat în 2000. Alcătuiește o antologie a referințelor critice la opera lui Tudor Arghezi (1981) și altele din textele unor poeți contemporani (1988) sau din scrierile lui Nichita Stănescu (1999). O amplă sinteză, Istoria literaturii române contemporane (1941-2000), se află în pregătire la propria editură, Mașina
STEFANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289910_a_291239]