8,414 matches
-
întru care Duhul Sfânt v-a pus pe voi episcopi, ca să păstoriți Biserica lui Dumnezeu, pe care a câștigat-o cu însuși sângele Său”. Ce-a făcut Biserica în fața acestor rătăciri? A luptat pentru păstrarea neștirbită a adevărului de credință. Apostolii și Sfinții Părinți intervin cu puterea ce le era dată de sus și nu lasă să se împartă frații, să se sfâșie în bucăți cămașa cea dintr-o singură țesătură a adevărului lui Hristos. „Vă îndemn fraților, zice Apostolul neamurilor
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
credință. Apostolii și Sfinții Părinți intervin cu puterea ce le era dată de sus și nu lasă să se împartă frații, să se sfâșie în bucăți cămașa cea dintr-o singură țesătură a adevărului lui Hristos. „Vă îndemn fraților, zice Apostolul neamurilor, să nu aveți dezbinări între voi, ci să fiți uniți în chip desăvârșit, într-un gând și o simțire”. Dar am putea spune că întreaga istorie a Bisericii este istoria nesfârșitelor lupte dintre apărătorii dreptei credințe și dintre „răstălmăcitorii
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
îmbulzeau în jurul lui Iisus ca să-I audă cuvântul, ca să le vindece bolile și să le aline durerile, în cei trei ani de petrecuți în Galileea și în Iudeea și dincolo de granițele lor, acum se lasă dus spre pătimire. Pentru Apostoli e greu de priceput cum Iisus cel „tare în cuvânt și faptă”, nădejdea tuturor, cel ce avea putere asupra bolilor trupești și sufletești, asupra valurilor mării, asupra morții însăși, acum se lasă dus spre junghiere fără să rostească nici un
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
și voi...”. Și tot El a zis: „învățați de la Mine că sunt blând și smerit cu inima și veți afla odihna veșnică”. Iar Sf. Ap. Pavel se considera pe sine „cel dintâi între păcătoși”, sau „sau cel mai mic între apostoli și chiar nevrednic de acest nume, fiindcă în tinerețe am prigonit Biserica lui Dumnezeu, arătând că toată strădania lui misionară nu este de la sine, ci i s-a dat prin harul lui Dumnezeu”. în viață, și mai ales în rugăciune
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
scris este „rugăciunile părinților întăresc pașii pruncilor”. Așa s-a rugat înaintea lui Iisus, Iair, mai marele sinagogii, pentru fiica lui bolnavă; așa s-a rugat femeia cananeiancă pentru fiica ei; așa s-a rugat tatăl fiului îndrăcit, pe care apostolii n-au putut să-l vindece, și așa s-au rugat și se roagă părinții creștini din lumea întreagă și din toate timpurile. Este cu neputință ca Dumnezeu să nu asculte rugăciunile stăruitoare ale părinților pentru copiii lor. Din istoria
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
cu untdelemn, în numele Domnului. Și rugăciunea credinței va mântui pe cel bolnav și Domnul îl va ridica, și de va fi făcut păcate se vor ierta lui.”. însuși Mântuitorul ne dă un minunat exemplu. El se roagă Tatălui ceresc pentru Apostolii Săi, zicând: „...Părinte Sfinte, păzește-i în numele Tău, în care Mi i-ai dat, ca să fie una precum suntem și Noi. Când eram cu ei în lume, Eu îi păzeam în numele Tău, pe cei ce Mi i-ai dat
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
rog ca să-i iei din lume, ci ca să- i păzești pe ei de cel viclean.... Sfințește- i pe ei întru adevărul Tău...”. Dar Iisus se roagă și „pentru cei care vor crede în El prin cuvântul lor”. Iar pentru Apostolul Petru se roagă „ca să nu se micșoreze credința lui”. Un exemplu demn de luat în seamă și de urmat este rugăciunea Mântuitorului pentru vrăjmașii Lui: „Părinte, iartă-le lor, că nu știu ce fac.”. Apostolul Pavel se adresează astfel creștinilor din Roma
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
în El prin cuvântul lor”. Iar pentru Apostolul Petru se roagă „ca să nu se micșoreze credința lui”. Un exemplu demn de luat în seamă și de urmat este rugăciunea Mântuitorului pentru vrăjmașii Lui: „Părinte, iartă-le lor, că nu știu ce fac.”. Apostolul Pavel se adresează astfel creștinilor din Roma: „vă îndemn, fraților, pentru Domnul Iisus Hristos și pentru iubirea Duhului Sfânt, ca împreună cu mine să luptați în rugăciuni către Dumnezeu pentru mine.”. Celor din Efes le amintește că-i poartă în rugăciunile
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
să-l cunoască pe El, care este „Calea, Adevărul și Viața” și să se mântuiască. El este capul și întemeietorul Bisericii, căreia i s-au dat cheile împărăției Cerurilor în ziua învierii Sale din morți, când a suflat peste Sfinții Apostoli și le-a dat putere dumnezeiască prin harul Duhului Sfânt, să lege și să dezlege, să ierte și să țină păcatele oamenilor pe pământ. Rugăciunile Bisericii pentru cei adormiți au temei biblic, dogmatic, moral și tradițional. Astfel, în privința celor nedrepți
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
mult, Biserica a rânduit anumite zile din an, pe care le-a numit sărindare, moșii de iarnă și de vară și fiecare sâmbătă ca prilej de pomenire adusă celor adormiți. Sf. Ioan Gură de Aur spune: „Nu degeaba au rânduit Apostolii să se facă pomenirea celor plecați.” Știau ce mult folosește rugăciunea poporului și rugăciunea preoțească. Cu mâinile întinse și mai presus de toate este jertfa euharistică. Dar aceasta se putea săvârși numai pentru cei adormiți întru dreapta credință. De drept
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
adevărat făptură”. Prin scufundarea în această apă, cel botezat moare duhovnicește, iar prin ieșirea din apă el învie sau renaște la o nouă viață. Prin Botez se dobândește calitatea de membru al „Trupului lui Hristos”, adică al Bisericii după cum grăiește Apostolul: „într-adevăr toți într-un singur Duh ne-am adăpat”. Sf. Botez este, așadar, ușa de intrare în Sfânta și Dumnezeiasca Biserică a lui Hristos, ca mădular al ei. Botezul reprezintă moartea și învierea Domnului, ambele unice. Prin Botez, Dumnezeu
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
Taina ungerii cu Sfântul și Marele Mir, adică împărtășirea Sf. Duh este necesară omului botezat pentru ca acesta să-și poată păstra curățenia pe care șia câștigat-o prin Sf. Botez și a fost practicată de la început, chiar în timpul Sfinților Apostoli, după cum ne arată Sf. Sciptură. împătășirea celui botezat se face imediat după ungerea cu Sf. Mir și după rugăciunea „Cuminecarea Sf. Trup și a scumpului Sânge al Hristosului Tău. Păzește-l pe dânsul întru sfințenia Ta. întărește-l în credința
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
și neputința de a fi cu totul curați, de a scăpa de firea noastră egoistă, prin starea de jertfă ce ne-o imprimă Hristos.” Taina Pocăinței a fost instituită de Mântuitorul Hristos, după învierea Sa, când a suflat asupra Sf. Apostoli și le-a zis: „Luați Duh Sfânt, cărora veți ierta păcatele le vor fi iertate și cărora le veți ținea vor fi ținute”. Deci, iertarea păcatelor se face în urma mărturisirii lor și dezlegarea se face de către preotul duhovnic. Pocăința fără
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
păcatelor se face în urma mărturisirii lor și dezlegarea se face de către preotul duhovnic. Pocăința fără dezlegare e numai năzuință și suspin după mântuire, este numai o încercare de a obține izbăvirea de păcate. Ea a fost practicată și în timpul Sf. Apostoli, care, prin puterea de a lega și a dezlega au întregit-o, dându-i caracterul de Taină mântuitoare. Pocăința nu e numai o trebuință religioasă, confesională, ci este o cerință și o necesitate pe care o cere firea noastră însăși
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
mărginite și egoiste lumești, zicând: „Pomenește-mă Doamne, când vei veni în împărăția Ta și Iisus i-a zis: Adevărat grăiesc ție, astăzi vei fi cu Mine în rai”. Aceste cuvinte ale Domnului au umplut de tărie nebiruită pe toți: apostoli, mucenici, mărturisitori și toți credincioșii, în decurs de vreme, și au constituit o învățătură de temelie a credinței noastre creștine. „Părinte, în mâinile Tale îmi încredințez duhul Meu”. Este cel din urmă cuvânt, cea din urmă rugăciune rostită de Mântuitorul
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
rugăciunea își găsește cea mai înaltă expresie într-un avânt al dragostei prin labirintul inteligenței. Cum trebuie să ne rugăm? Tehnica rugăciunii am învățat-o de la misticii creștini, începând cu Sfântul Pavel și mergând până la Sfântul Benedict, precum și de la mulțimea apostolilor necunoscuți, care de douăzeci de veacuri au inițiat popoarele Apusului în tainele trăirii vieții religioase creștine. Dumnezeul lui Platon era inaccesibil în măreția lui. Cel al lui Epictet se confunda cu sufletul lucrurilor, Iehova părea să fie un despot, care
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
să o rostească zilnic, dimineața și seara pentru menținerea legăturii cu Dumnezeu. Această rugăciune este cunoscută sub numele de Tatăl nostru. Se mai numește domnească, fiindcă a fost formulată și spusă de însuși Mântuitorul nostru Iisus Hristos, atunci când ucenicii Săi, Sf. Apostoli, L-au rugat să-i învețe cum să se roage: „Doamne, învață-ne și pe noi să ne rugăm”. Și Mântuitorul lea spus să se roage astfel: „Tatăl nostru, Care ești în cer, Sfințească-se numele Tău, vie împărăția Ta, facă
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
Sf. Chriril al Alexandriei și Sf. Ioan Cassian consideră că această Pâine este trupul și sângele lui Hristos și lucrează asupra „ființei” sufletului. Iar cuvântul astăzi este pus aici în loc de mereu sau în fiecare zi, după cum spune și Pavel Apostolul: „îndemnați-vă unii pe alții în fiecare zi”. Sf. Ioan Gură de Aur ne tâlcuiește ce înseamnă pâinea cea spre ființă. înseamnă pâinea cea de toate zilele. Iisus Domnul a spus: Facă-se voia Ta, precum în cer așa și
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
mult în speranța că El ne va da cele ce îi cerem. Cuvântul Amin, care înseamnă este adevărat sau așa să fie, se adaugă doxologiei pentru a arăta că rugăciunea se face cu credință, fără nici o îndoială, după cum învață Apostolul Iacov: „Să ceară (...) cu credință, fără să aibă nici o îndoială”. Să luăm aminte și să rostim această rugăciune cu toată sinceritatea, cu tot respectul și cu acel sentiment de „frică și cutremur”, care se cuvine numai lui Dumnezeu. Exemplul viu
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
O, tempora! O, mores! (lat., „O, timpuri! O, moravuri!”); opus citatum (op. cit.) (lat., „opera citată”); panem et circenses (lat., „pâine și circ”); passim (lat., „ici-colo”); per aspera ad astra (lat., „Prin greutăți spre stele”); per pedes apostolorum (lat., „cu picioarele apostolilor”, „pe jos”); persona non grata (lat., „persoană nedorită, neacceptată - de obicei, despre diplomați, persoane publice etc.”); pluralis majestatis (lat., „pluralul majestății” - a vorbi despre sine la plural”); post factum (lat., „după faptă”, „ulterior”); post festum (lat., „după sărbătoare”, „prea târziu
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
23 de numere, în loc de 37 cât trebuiau să apară.” 228 După retragerea lui Tutoveanu de la conducerea „revistei” „tot greul ei l-a dus Emil Gârleanu”, pe atunci, cum spunea Iorga. Un ofițer sfios ca o domnișoară și însuflețit ca un apostol, dar retras din armată și plecat la București, Gârleanu, după cum subliniază G. Ursu: „a încercat să continue acolo cu apariția revistei, împreună cu tovarășii săi, dar n-a reușit să scoată decât trei numere.” În „Scrisul Nostru” nr. 1 din 1929
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
să trăiască, îi dorim viață. E condusă de scriitorul Virgil Caraivan, cunoscut prin dragostea pe care a dovedit‐o literaturii populare. Vestim pentru cei ce mai au tragere de inimă, cuprinsul ultimului număr: „ Zapisul lui Huhulea clucer în pricina cu Apostol 308 pentru o parte de loc din Tăcmănești, județul Vaslui, din 1620, mai 2. Zapisul lui Grama vel Jignicer, prin car e face schimb de pământ cu Popa Ion și cu Pârvul, cu toții din satul Carlomănești, județul Tutova, din 1642
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
folosite poșta și internetul. Din martie, 2006, Școala nr. 4 care poartă astăzi numele cărturarului Tudor Pamfile este dotată cu calculatoare de ultimă generație, racordate la internet, urmare a aplicării Programului Național SIVECO. Școala, ca și Bârladul, poartă mereu cinstire apostolilor învățământului local: I.C.Antonovici, Const. Pârvu, Ștefan Toporaș, Vasile Rotaru, Eufrosina Cernea, Zoe Ionescu Ion Tarază, Benedict Goldsfard ș.a. * (Tutoveanu), Cezara Toporaș, Ianula Maloman, Ioan Tuchilă, 401 Prutul Prutul, revistă de cultură, fondată de Costin Clit, apare la Huși, odată
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
leagănul creștinătății. Africa de Nord, Orientul Apropiat, Anatolia se detașează de acest ansamblu pe măsură ce islamul se răspândește, invadând Spania. La nord, invaziile germanice și slave, raziile hunilor amenință Roma, care sfârșește prin a se prăbuși. Dar ea a devenit creștină, iar moștentorii apostolilor se duc la "barbari", pe care îi convertesc. Axa civilizației se deplasează către nord. Insulele britanice, Irlanda, Scandinavia fac de acum parte din Europa. Carolingienii lărgesc frontierele către est. Slavii și un-gurii se alătură creștinismului. După un îndelungat proces de
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
în sensul cuvintelor "Eu sunt calea, adevărul și viața") se opune în special relativismului profesat de marea majoritate a filosofiilor. Evul Mediu 1. Moștenirea creștină a luat forma sub care ne-a fost transmisă în Evul Mediu. Să presupunem că apostolii s-ar fi orientat spre est în loc să meargă la Atena și la Roma. E foarte probabil că, în contact cu India și China, creștinismul ar fi împrumutat o formă culturală specifică. Confruntat cu Grecia, a fost impregnat de mentalitatea elenă
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]