9,571 matches
-
construcții 26.61.11.30 Blocuri și cărămizi pentru construcții, din ciment, beton sau piatră artificială 6810.11 kg S 26.61.11.50 Lespezi, dale de piatră și articole similare din ciment, beton sau piatră artificială (excl. blocurile și cărămizile pentru construcții) 6810.19 kg S 26.61.12.00 Componente structurale prefabricate pentru construcții, ..., din ciment ... 6810.91 kg S 26.61.13.00 z Tuburi din ciment, beton sau piatră artificială 6810.99a kg S 26.61.20
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
dar vând produse finite din stoc, se va folosi coeficientul de producție mediu determinat în ultima lună cu activitate de procesare; c) în cazul operatorilor economici care folosesc resursele naturale extrase ca materii prime pentru obținerea altor produse (de exemplu, cărămidă, țiglă, ciment, BCA, mixturi asfaltice, betoane etc.) și al căror preț nu este cotat la bursă, impozitul se datorează pentru partea din venitul rezultat din valorificarea produselor finite, corespunzătoare valorii contabile a resurselor naturale extrase utilizate pentru obținerea produselor finite
ORDONANŢĂ nr. 6 din 22 ianuarie 2013 (*actualizată*) privind instituirea unor măsuri speciale pentru impozitarea exploatării resurselor naturale, altele decât gazele naturale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267374_a_268703]
-
executării lucrărilor de construcții este restricționată, în condițiile prezentei legi. ● Împrejmuiri Construcțiile definitive sau provizorii, cu rolul de a delimita suprafețe, arii sau parcele asupra cărora exista forme de proprietate, executate pentru protecție împotriva intruziunilor, realizate din diferite materiale - beton, cărămidă, piatra, lemn, metal, inclusiv sârma ghimpată întinsă pe bulumaci -, ori prin plantii specifice. ● Locuri de joacă și agrement Construcții specifice pentru divertisment, recreere și sport pentru populație. ---------- Definiția "Locuri de joacă și agrement" din anexa 2 a fost introdusă de
LEGE nr. 50 din 29 iulie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273827_a_275156]
-
executării lucrărilor de construcții este restricționată, în condițiile prezentei legi. ● Împrejmuiri Construcțiile definitive sau provizorii, cu rolul de a delimita suprafețe, arii sau parcele asupra cărora exista forme de proprietate, executate pentru protecție împotriva intruziunilor, realizate din diferite materiale - beton, cărămidă, piatra, lemn, metal, inclusiv sârma ghimpată întinsă pe bulumaci -, ori prin plantii specifice. ● Locuri de joacă și agrement Construcții specifice pentru divertisment, recreere și sport pentru populație. ---------- Definiția "Locuri de joacă și agrement" din anexa 2 a fost introdusă de
LEGE nr. 50 din 29 iulie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270559_a_271888]
-
înveșmântat în zale cu o secure de luptă, executat cu smalț argintiu. <br> Câmpul inferior al scutului este mobilat cu un munte despicat în două, cu fond argintiu, munte pe al cărui câmp, în dextra, este plasată o ștampilă de cărămidă colorată portocaliu, reprezentând epoca romană, iar în senestra este reprezentat un copac în culori naturale. <br> "Chevronul" este mobilat cu trei coroane voievodale smălțuite în aur. <br> Scutul este timbrat cu o coroană murală argintie cu cinci turnuri. <br> Semnificația
Turda () [Corola-website/Science/296960_a_298289]
-
căruia s-a realizat unirea celor trei principate române sub un singur sceptru; <br> - câmpul scutului sub "chevron" în cartierele inferioare conține un munte despicat în două, colorat cu smalț argintiu, aceasta semnificând rezervația naturală Cheile Turzii; <br> - ștampila de cărămidă din epoca romană, din dextra, colorată în portocaliu, simbolizează însemnul Legiunii a V-a Macedonica; <br> - copacul, colorat în verde și portocaliu, din senestra, simbolizează înrădăcinarea, evoluția, perpetuarea în timp a acestei așezări, copacul fiind o figură heraldică preluată din
Turda () [Corola-website/Science/296960_a_298289]
-
În fruntea urbei a fost ales în funcția de primar Augustin Ferențiu în timp ce Traian Puticiu a fost numit secretar al primarului. Marile întreprinderi din oraș, Fabrica de vagoane Unio, Fabrica Princz, Întreprinderea textilă Ardeleana, Rafinăria de petrol Freund, Fabrica de cărămizi, Fabrica de mobilă, prosperă în această perioadă, iar municipalitatea realizează importante investiții în căi de comunicație, școli, spitale, construcții publice, uzine comunale. Tot în acea perioadă, mai exact pe 15 iulie 1919 se înființează Liceul Mihai Eminescu, prima instituție de
Satu Mare () [Corola-website/Science/296953_a_298282]
-
intrat într-un declin economic. Procesul de industrializare și-a făcut simțită prezența de la începutul secolului al XX-lea, când a început exploatarea carierei de piatră roșie de pe Meseș, au fost înființate două mori care folosesc forța aburului, fabrica de cărămidă, a cărei dezvoltare era facilitată de existența lutului de bună calitate din apropierea orașului, și altele. Tot la începutul secolului al XX-lea a fost introdus curentul electric. După 1918 s-a înregistrat o evoluție economică ascendentă, ajungând să aibă în
Zalău () [Corola-website/Science/296954_a_298283]
-
categoria construcțiilor religioase-monumente din Țara Românească. O veche cartografiere susține că mănăstirea ar fi fost zidită în 1483 (părere la care subscriu, deopotrivă, istoricii Bogdan Petriceicu Hașdeu și Nicolae Iorga). Pentru zidirea bisericii s-a folosit piatră (pentru temelie) și cărămidă (pentru soclu și ziduri) din castrul roman Pelendava. O altă biserică importantă este biserica Jitianu, ctitorie a lui Șerban Voievod (1654 - 1658). Biserica a fost restaurată în 1717, 1852, 1910, 1926 și 1958. Astăzi, în interiorul clădirii civile a mănăstirii se
Craiova () [Corola-website/Science/296942_a_298271]
-
azi în oraș, datând din anul 1699; după aprecierile istoricilor de artă, ea continuă una mai veche, din secolul al XV-lea, clădită de Barbu Craiovescu. Refăcută de Constantin Brâncoveanu, Casa Baniei are două nivele, cu camere cu bolți de cărămidă la parter, cu camere și cerdace la etaj. Aici se aduna divanul Craiovei. În Craiova există mai multe fântâni celebre vechi, printre care: După 1800 se încearcă o sistematizare a orașului: se pavează principalele străzi cu bazalt artificial, gresie de
Craiova () [Corola-website/Science/296942_a_298271]
-
au avut loc însemnate transformări economice, sociale și politice: în plan economic a fost construită platforma industrială Nord: Combinatul de celuloză și Hârtie, Fabrica de mobilă, Fabrica de fibre artificiale, Protanul, Triajul CFR; Fabrica de conserve 11 iunie, Fabrica de cărămizi refractare Trasia ș.a. Evenimentele din decembrie 1989 care au dus la căderea regimului comunist au fost resimțite și le Dej. Muncitorii din întreprinderi au ieșit în stradă pentru a striga: Libertate, Jos tiranii, Jos Ceaușescu și alte lozinci destul de populare
Dej () [Corola-website/Science/296961_a_298290]
-
321 case, iar satul învecinat Ghiriș-Sâncrai de 123 case. În 1907-1908 se construiește în apropiere de Ghiriș-Arieș prima fabrică din zonă („Industria de lut S.A.”, azi: CERCON Arieșul S.A.). În anii 1910-1912 se ridică în Ghiriș-Arieș o Biserică Greco-Catolică din cărămidă, pe locul uneia mai vechi din lemn. Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio 110), satele inițiale Ghiriș-Arieș și Ghiriș-Sâncrai apar sub numele de „Gyéres” respectiv „Sz. Kiraly”. La Ghiriș-Arieș existau in anul 1920 (înaintea Reformei Agrare din 1921
Câmpia Turzii () [Corola-website/Science/296962_a_298291]
-
impropriu construcțiilor de locuințe, apoi Agârbiciu, fiind comună săracă, prin unificare ar fi o povară pentru Ghiriș"". În perioada interbelică a devenit sediul plășii Câmpia Turzii (fosta plasă Turda), în cadrul județului Turda. În anul 1930 se ridică o Biserică Greco-Catolică din cărămidă în cartierul Sâncrai (fost Ghiriș-Sâncrai), pe locul unei biserici mai vechi din lemn. În acel an în Câmpia-Turzii existau 797 clădiri. Stadionul sportiv s-a inaugurat în anul 1938, iar Palatul Culturii (ulterior numit Clubul Muncitoresc) în 1945 (construcție impozantă
Câmpia Turzii () [Corola-website/Science/296962_a_298291]
-
Comisiei orașului, împreună cu un membru al comisiei, face un raport amănunțit asupra modificărilor ce sunt de făcut în oraș: să se înlcuiască învelișul de stuf al caselor cu olane în termen de un an, coșurile caselor să se facă din cărămidă, nu din nuiele împletite și cu pământ etc. S-a propus punerea la punct a normelor pentru prevenirea incendiilor; după incendiul devastator de la București din noaptea de 23 martie 1847, la Călărași s-au înființat sacalele pentru apă. În anul
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
fapt nu era de ajuns. Orașul la sfârșit de veac XIX, început de veac XX, cu o populație cifrată la circa 7600 locuitori, era cunoscut ca un important centru comercial și manufacturier. Astfel, se găseau aici mai multe fabrici de cărămidă, de țigle și teracotă, fabrici de paste făinoase, mori pentru cereale și multe ateliere meșteșugărești. Avea apoi să se adauge o fabrică de tăbăcirea pieilor de animale și încălțăminte. Tot în această perioadă, orașul era reședința județului Vâlcea, precum și reședință
Râmnicu Vâlcea () [Corola-website/Science/296966_a_298295]
-
în zonă au pus în evidență asemenea resurse: hidrocarburi (predominant gazeifere) ce se găsesc în dealurile Tutovei, în preajma localității Glăvănești, pietrișuri (ca material de construcții) de Bălăbănești (Cândești) ce se găsesc în platoul Covurluiului, argile si lehmuri leossoide (pentru fabricarea cărămizilor de construcții), straturi acvifere (cu un grad ridicat de mineralizare, ce le-ar putea face utile în tratamente terapeutice), ape de adâncime (excelente surse potabile). Cercetările arheologice de pe raza orașului au scos la lumină urmele unor activități meșteșugărești cum ar
Bârlad () [Corola-website/Science/296970_a_298299]
-
era președintele secției Ligii Antirevizioniste din Gherla. După Marea Unire, în Gherla s-au înregistrat progrese însemnate și pe plan economic. În oraș existau în perioada interbelică mai multe fabrici: Fabrica de spirt, Fabrica de salam "„"Ajan Teodor", Fabrica de cărămidă, fabrica de piele a lui Ajan Ioachim, Fabrica de nasturi, Atelierul de mobile și clădiri a lui Iosif Buzban, Fabrica de mobilă "„"Frații Szarka", Fabrica de postav și țesătorie, Fabrica de gheață, Fabrica de săpun, Fabrica de ulei a lui
Gherla () [Corola-website/Science/296963_a_298292]
-
a bisericii datează în mare parte din vremea lui Vlaicu Vodă (1364-1366) aparținând stilului paleolog, dar s-au păstrat și fragmente de frescă din secolul al XVIII-lea. Aspectul exterior este dominat de zidăria aparentă cu piatră de râu și cărămidă, cu rosturi de mortar sclivisit. Biserica a servit mult timp ca necropolă domnitorilor munteni, ea adăpostește de pildă mormântul lui Vlaicu Vodă, și a fost renovată în secolul al XVIII-lea. Din această perioadă datează ancadramentele din piatră sculptată ale
Curtea de Argeș () [Corola-website/Science/296981_a_298310]
-
de mașini-unelte și de utilaje pentru industria alimentară, industria pielăriei și încălțămintei, industria alimentară (băuturi alcoolice, conserve de legume și fructe, preparate din lapte, băuturi răcoritoare, preparate de panificație etc.), industria prelucrătoare a lemnului (fabrici de mobila), materiale de construcții (cărămizi, teracota) etc. În Huși se găsesc următoarele centre comerciale: Posturi de radio: Posturi TV în eter, din amplasamentul Radiocom-SNR Huși: Publicații locale și județene: Municipiul Huși are în prezent o modestă bibliotecă orășeneasca plus câteva biblioteci școlare. Orașul este un
Huși () [Corola-website/Science/296985_a_298314]
-
de materiale explozibile și gaze de luptă numita Nitrogen, punându-se astfel bazele viitoarei platforme chimice, unde în prezent (ca și în trecut) fabricarea carbidului deține o pondere importantă. A urmat apoi fabrica de sticlă Ardeleana (1918) și fabrica de cărămidă (1918), între cele două războaie mondiale mai funcționând o uzină metalurgică, o fabrică de mașini de uz casnic, utilaje agricole și o fabrică de spirt, economia orașului diversificându-se și după a II-a conflagrație mondială. În prezent în localitate
Târnăveni () [Corola-website/Science/296990_a_298319]
-
s-au folosit materiale din castrul roman de la Barboși (cartier al Galațiului), iar ctitorul, probabil un negustor, a închinat biserica Sfântului Mormânt de la Ierusalim. Hatmanul Mazepa a fost înmormântat în biserică, în mijlocul navei, într-un mormânt cu boltă construit din cărămizi. După înfrângerea lui Dimitrie Cantemir de la Stănilești, tătarii jefuiesc și incendiază Galații, biserica Sf. Gheorghe este prădată. În zilele noastre două cartiere și un parc din municipiu poartă numele hatmanului Mazepa. Începuturile secolului XIX găsește Galați total implicat în evenimentele
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
ca lăcaș de cult în septembrie 1647, în timpul domnitorului Vasile Lupu. Biserica a fost închinată Mănăstirii Vatoped de la Muntele Athos. La ridicarea bisericii au fost folosite materialele existente la fața locului: piatră de la Barboși, lemnul din pădurile de pe platforma Covurluiului, cărămidă și var, nisip de pe plajele Dunării etc. Arhitectura bisericii este românească și prezintă unele elemente specifice: turnul-clopotniță este prevăzut cu metereze, putând fi folosit pentru observarea Văii Dunării, iar în caz de nevoie devenea fortificație de apărare. Turnul, format din
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
era prevăzut cu ferestre și metereze. Un alt element de apărare la "Precista" este podul întărit, alcătuit din două părți, una deasupra naosului și a doua deasupra altarului. Podul este prevăzut cu 28 de metereze. În zidărie, printre rândurile de cărămidă, este folosită piatra, tehnica nefolosită la alte biserici moldovenești ridicate în aceeași perioadă. Biserica ,Precista" a suportat toate vitregiile vremurilor, fiind arsă în 1711 de către otomani, distrusă în războaiele ruso-otomano-austriece din 1735-1739 și 1769-1774. În 1821, otomanii distrug și jefuiesc
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
mai temeinică restaurare este terminată în 1726 de către administratorul - șef al districtelor Lugoj, Caransebeș și Lipova , românul ortodox Ioan Rât, care s-a bucurat de sprijinul localnicilor. Cu acest prilej îi adaugă și turnul pe latura vestică, cu temelia din cărămidă, având volutele laterale în stil baroc, original și reușit amplasate. Pe fațada acestuia s-au încastrat într-un chenar adecvat chipul Sfanțului Nicolae în basorelief, iar în registrul de jos o piesă heraldica flancata de pisania: "(RE)AEDIFICATA HAEC EC
Lugoj () [Corola-website/Science/296972_a_298301]
-
pe Bulevardul 1 Mai nr. 5A, în cartierul Areni. De-a lungul timpului instituția și-a desfășurat activitatea în mai multe clădiri vechi din centrul orașului. În prima jumătate a secolului al XIX-lea a funcționat într-o casă de cărămidă de lângă Biserica Sfântul Dumitru. Începând cu anul 1859, Primăria a avut următoarele sedii: clădirea Colegiului de Artă „Ciprian Porumbescu” (1859-1904), Palatul Administrativ (1904-1944), clădirea Muzeului Bucovinei (1944-1968), Palatul de Justiție (1968-2002). Începând din anul 2002, Primăria funcționează în actualul sediu
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]