10,570 matches
-
conferite conceptelor de formă și fond, care sunt variabile de la un gânditor la altul. Important este însă ce semnificație acordă gânditorii români relațiilor contradictorii dintre aceste două componente ale societății. C. Schifirneț le grupează în cinci tipuri de contradicții: „1) contradicția dintre condițiile interne și instituțiile moderne; 2) contradicția dintre cultura română și civilizația modernă; 3) contradicția dintre scopurile civilizației moderne și mijloace existente într-o țară rămasă în urmă, 4) discrepanța dintre real și ideal, neadevărul formelor și autenticitatea fondului
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
variabile de la un gânditor la altul. Important este însă ce semnificație acordă gânditorii români relațiilor contradictorii dintre aceste două componente ale societății. C. Schifirneț le grupează în cinci tipuri de contradicții: „1) contradicția dintre condițiile interne și instituțiile moderne; 2) contradicția dintre cultura română și civilizația modernă; 3) contradicția dintre scopurile civilizației moderne și mijloace existente într-o țară rămasă în urmă, 4) discrepanța dintre real și ideal, neadevărul formelor și autenticitatea fondului intern” (p. 198), pe care le analizează distinct
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
însă ce semnificație acordă gânditorii români relațiilor contradictorii dintre aceste două componente ale societății. C. Schifirneț le grupează în cinci tipuri de contradicții: „1) contradicția dintre condițiile interne și instituțiile moderne; 2) contradicția dintre cultura română și civilizația modernă; 3) contradicția dintre scopurile civilizației moderne și mijloace existente într-o țară rămasă în urmă, 4) discrepanța dintre real și ideal, neadevărul formelor și autenticitatea fondului intern” (p. 198), pe care le analizează distinct. Pentru a înțelege de ce formele fără fond sunt
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
reforme economice și sociale cerute de procesul modernizării, intelectualitate modernă în curs de formare, alcătuită cu precădere din umaniști, nivelul scăzut al științei și tehnicii, intersecția în spațiul românesc a unor influențe divergente. Principiul metodologic adoptat de autor rămâne evidențierea contradicției dintre aspirația către o modernizare cât mai rapidă și completă și nevoia de continuitate într-o tradiție, într-un fond istoricește constituit, ca dovadă a identității proprii. În fine, un alt factor agravant, subliniat de autor, a fost acela că
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
și azi parcurgem o tranziție dificilă, cu anomalii cunoscute, fiind invadați peste tot de forme fără fond, în dorința firească de a „arde etapele” restante ale modernizării și de a îndeplini standardele impuse de Uniunea Europeană. Așadar, ne confruntăm cu aceeași contradicție structurală, ce are și azi manifestări asemănătoare, în diverse domenii și pe care n-am reușit să o rezolvăm în decurs de două secole. Formele fără fond ne definesc și în perioada postmodernă. În consecință, silogismul implicit al autorului duce
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
reluată ulterior de încă patru ori55. Prin urmare, acest procedeu, de alăturare emblematică a unui animal de o virtute sau un viciu are o tradiție bogată în spațiul românesc. De cele mai multe ori, Istoria ieroglifică ignoră sau, mai corect, intră în contradicție cu aceste stereotipii specifice epocii medievale. O altă sursă inepuizabilă care a fecundat imaginarul românesc o reprezintă romanul popular Alexandria. Când se va scrie o istorie a lecturii în spațiul cultural autohton (dar când se va scrie?), această carte va
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
afară") și cea adevărată, care se reducea la a-l gândi pe Dumnezeu. Domina o atitudine de adversitate față de filosofia păgână, căreia i se reproșează formalismul, excesul de erudiție care este fără folos pentru viață, disensiunile insurmontabile dintre școlile filosofice, contradicția dintre teorie și practică, chiar lăcomia câștigului aici fiind vizați în primul rând sofiștii -, pretinsul elitism"20. Filosofia pre-creștină era văzută ca un izvor nesecat și periculos de erezii, care îi inducea omului iluzia fatală că rațiunea îi oferă posibilitatea
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
nici să aducă atingere unei ființe omenești, nici să rămână pasiv în fața unei ființe omenești expuse unui pericol; a doua lege: un robot trebuie să se supună ordinelor date de ființele omenești, excepție făcând cazul în care acestea intră în contradicție cu prima lege; a treia lege: un robot trebuie să-și protejeze existența în măsura în care această protecție nu intră în contradicție cu prima sau a doua lege. Cele trei legi constituie pretextul pentru a inventa situații care să le verifice și
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
lege: un robot trebuie să se supună ordinelor date de ființele omenești, excepție făcând cazul în care acestea intră în contradicție cu prima lege; a treia lege: un robot trebuie să-și protejeze existența în măsura în care această protecție nu intră în contradicție cu prima sau a doua lege. Cele trei legi constituie pretextul pentru a inventa situații care să le verifice și să le demonstreze productivitatea ficțională. Space Opera: narațiune de aventuri în spațiul galactic, unde se desfășoară războaie între ființele umane
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
impunerea subiectului în atenția publicului larg și a specialiștilor l-a avut curentul feminist. Această mișcare ideologică promova concepția potrivit căreia, indiferent de clasa socială, de educație sau de nivelul economic, familia este „un sistem caracterizat prin inegalitate, conflict și contradicție” (Stark, Flitcraft, 1996). Primul adăpost pentru victimele violenței domestice este deschis în Anglia în 1972, de către o fostă victimă a violenței domestice, Erin Pizzey. Ea a invitat un psihiatru spre a întreprinde o primă cercetare asupra violenței domestice, intrând în
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
în legislația internă în întregime articolele Declarației, litera și spiritul acestei legi universale de protecție a ființei umane, a umanității, împotriva oricărei forme de violență. O lege internațională, la care statul a aderat, prevalează legii interne atunci când aceasta vine în contradicția legii internaționale. Abia peste o jumătate de secol, în 20 noiembrie 1989, este lansată Convenția Națiunilor Unite cu privire la Drepturile Copilului. Actualul Ambasador UNICEF în România, McLoughney, spunea în 2009: „Drepturile copilului stau la baza progresului uman”. România a fost în
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
că persoanele care au experimentat o experiență mistică nu se mai îndoiesc de realitatea dimensiunii spirituale și de rolul ei crucial (Arntz et al., 2007). Aspirația spre realizarea marilor sinteze constituie deci un laitmotiv pentru omul contemporan, hărțuit de atâtea contradicții și incertitudini, surogate, excese. Iar din perspectiva cunoașterii este și o condiție de supraviețuire, de progres. Concilierea dintre Occident și Orient, dintre știință și spiritualitate, în scopul fertilizării lor reciproce, se plasează printre cele mai temerare, mai ziditoare și implicit
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Părinte a apărat libertatea Bisericii în cadrul statului liberal 137 care uneori așa cum s-a întâmplat în Portugalia a interzis episcopilor să publice documentele pastorale 138. El a dispus înfruntarea și combaterea presei anticlericale 139, sfătuindu-i pe catolici să evite contradicțiile interne, să fie uniți și să se supună autorității episcopilor 140. Modernismul a avut la bază un concept de adevăr care accepta principiul de imanență; cu alte cuvinte, adevărul nu era un principiu constant al omului, ci se dezvolta prin intermediul
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Propagandei i se opune contrapropaganda, care are ca scop combaterea mesajului adversarului. Contrapropaganda se construiește pornind de la: identificarea temelor adversarului și clasarea acestora în ordinea importanței, atacarea punctelor slabe (nu a frontului propagandei adverse atunci când este puternic), desconsiderarea adversarului, evidențierea contradicției dintre propagandă și faptele adversarului, ridiculizarea acestuia, dezvăluirea "climatului de forță" (Vladimir Volkoff, Dezinformarea, armă de război, traducere de Andreea Năstase, Editura Incitatus, București, 2000, p. 44). 46 Ibidem, pp. 43-44. 47 Pentru a crea un program coerent și eficient
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
134; John F. Pollard, Vatican&Italian Fascism, Cambridge University Press, Cambridge, 1998, p. 231). 60 Motivul pentru care statul liberal credea că i se cuvenea dreptul de a propune și impune un model social unic, chiar dacă ar fi fost în contradicție cu viziunea unor minorități care făceau apel chiar la ideea de libertate pe care statul liberal pretindea că o apără (A. Latreille, L'Eglise catholique et la revolution francaise, vol. 1, Hachette, Paris, 1950, p. 27). 61 F. De Lamennais
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
rostite sau scrise sunt o garanție a drepturilor catolicismului, să se dedice activ apărării religiei. Însă, pentru a obține aceste rezultate pozitive, este absolut necesară unitatea în gânduri și fapte. Nimic nu-i bucură mai mult pe dușmanii Bisericii decât contradicțiile dintre catolici. Aceștia trebuie convinși să evite cu orice preț disensiunile, amintindu-le acele cuvinte divine: Orice împărăție dezbinată va pieri (Mt. 12-25). Iar dacă, pentru a păstra unitatea, e nevoie ca fiecare să renunțe la propria opinie, să o
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Revenind la Odiseea, care este ea o referință obsedantă în cartea de care ne ocupăm, șederea lui Ulise în Scheria, la feacieni, pare plasată sub semnul unei ospitalități armonioase și depline, dar ea este, în lectura exegetului nostru, plină de contradicții și ambivalențe, provocate, între altele, de teama de străini; fiindcă feacieni trăiesc izolați de lume, teama lor ia forma unei primiri plină de risipă, iar conjurarea pericolelor potențiale pe care străinul-oaspete le reprezintă, se face prin daruri și chiar prin
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
că "nu ești niciodată destul de singur când scrii", locul ospitalier prin excelență ar fi o pivniță uriașă, izolată de restul casei și în care comunicarea cu ceilalți s-ar limita la prag. Cum Kafka omul resimte ospitalitatea drept plină de contradicții și angoasă, el creează eroi care sunt, în felul lor, eterni străini, mereu sfâșiați între excludere și includere; Gregor Samsa din Metamorfoza va deveni parazitul și exclusul familiei sale, Karl Rossman din America sau K. din Castelul sunt "personaje în
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
înconjoară pe Ulise și îl asigură de întoarcerea pe care feacienii, acești luntrași neîntrecuți, i-o făgăduiesc. Și totuși, ospitalitatea oferită de feacieni nu este complet lipsită de ambiguitate, și foarte subtil, se pot citi în ea multiple tensiuni, chiar contradicții. Astfel aflăm că acest popor, izolat de alți oameni 119, care nu are relații cu nimeni, are o atitudine destul de ambivalentă față de străini, amestec de suspiciune și animozitate. Atena, sub chipul unei copile, cu un ulcior în mână îi spune
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
de unde concluzia că Arete împreună cu ceilalți comandă în casa, iar el face cum spun ei), și poate pentru că și el socotește că Ulise trebuie să treacă probele. Astfel ne încadrăm în perspective anumitor scheme narative proprii poveștilor populare 127. Alte contradicții pot fi remarcate: sunt luate precauții pentru a proteja darurile împotriva hoților deși echipajul este feacian 128. Ulise însuși nu se comportă întotdeauna ireproșabil: el taie spatele fripturii, bucată onorifică prin excelență și i-o dă lui Demodocos rugându-l
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
țin de psihanaliză. Astfel Odiseea nu este altceva decât povestea unei incompatibilități - ca să spunem astfel - conjugale...". Odiseea nu mai este minunata aventură a descoperirii Mediteranei, în perioada de copilărie fantastică a omenirii, ci "drama interioară a unui om modern pradă contradicțiilor unei psihoze". Itaca este spațiul valorilor tradiționale pe care eroul modern călit în războaie nu poate să le mai suporte. Cea mai recent apărută, Itaca per sempre, de Luigi Malerba 210, povestește cu fidelitate întoarcerea lui Ulise, dar introduce, încetul
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
cred că onoarea pe care mi-a făcut-o mă obligă să nu mai accept vreuna asemănătoare de la altcineva". Critica ospitalității sociale duce la paradoxul ospitalității solitare. Restrângerea cercului, izolarea de ceilalți pentru a ajunge la o stare lipsită de contradicții și de ceilalți, în care Rousseau "nu ar avea nevoie decât de mine însămi pentru a fi fericit". Ospitalitatea nu înseamnă întâlnirea celuilalt în alteritatea sa, ci întâlnirea eului în altul. Dacă el se iubește prea mult pentru a-i
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
însuși un clivaj, o diviziune, fiindcă acest Iulian este neospitalier prin excelență: el și-a omorât oaspeții cărora soția lui le oferise propriul pat. Între cele două paturi ale ospitalității, între crimă și sacrificiu, între păcat și salvare, există o contradicție ambiguă pe care povestea o pune în scenă. Ironia care exploatează sensul literal, evident dar și sensul ascuns pe care cititorul trebuie să-l perceapă articulează "două niveluri semantice suprapuse în care nici unul nu trebuie să-l oculteze pe celălalt
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
elemente legendare întărește o ambiguitate fundamentală, care este unul dintre resorturile cele mai puternice ale capodoperei realizate de către scriitor. Ironia, distanța pe care aceasta o introduce nu dăunează cu nimic culorilor tragice ale poveștii. Flaubert nu vedea în aceasta nici o contradicție, dimpotrivă, după cum scria lui Louise Colet pe 9 octombrie 1852: "ironia nu știrbește deloc pateticul. Ea îl sporește, dimpotrivă"348. Ironia exploatează distanța și întreaga legendă a Sfântului Iulian cel Primitor este înscrisă de către Flaubert într-o problematică a distanței
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
abcese de stil și fraza îmi dă mâncărimi. Ce grea vâslă e pana și cum ideea, atunci când trebuie să sapi cu ea, este un curent potrivnic!" (Scrisori către Louise Colet, sfârșit de octmbrie 1851). Îmbarcat în scris 415, Flaubert suspendă contradicțiile și diviziunile în imaginea unei ospitalități necondiționate și nesfârșite, deplasându-i nararea, deportând-o în vitraliu, vitraliul din ținutul său, vitraliu ospitalier ("Doar vitraliul este ospitalier. Povestea nu este ospitalieră decât cu vitraliul"). Pielea este vitraliul scrisului: transparență, opacitate, înveliș
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]