11,264 matches
-
semnifică "omul ca non-zeu", anthrôpos semnifică "omul ca non-animal"." (Eugeniu Coșeriu, "Vers l'étude des structures lexicales" ["Structure lexicale et enseignement du vocabulaire"], în L'homme et son langage, p. 251) 424 Cu privire la importanța fundamentală a conceptului de CONȘTIINȚĂ în creștinism și la modalitățile de lexicalizare a acestui concept în traducerile religioase românești, v. erudita și pertinenta exegeză din Eugen Munteanu, Lexicologie biblică românească, Humanitas, București, 2008, pp. 362-381. 425 Nicolae Manolescu, Sadoveanu sau Utopia Cărții [1976], ediția a III-a
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
au avut, în cele mai multe cazuri nicio valoare. Comunitatea se compunea exclusiv din plugari săraci care aveau probleme chiar și cu plata unui timbru fiscal necesar solicitării actelor doveditoare. Deși, în decursul anului 1942, se declanșase un val de convertiri la creștinism, în primul rând în direcția bisericii unitariene, această confesiune avea mare grijă să nu preia în sânul ei decât "sâmbătași" certificați, de origine pur maghiară. Odată cu declanșarea deportărilor, mare parte a sâmbătașilor din Bezidu-Nou au fost conduși de jandarmi în
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
de fantastic. Așa se explică apariția grupărilor oculte care transmit mesaje ce altădată erau normalități imagistice. 2. Reinterpretarea imaginilor reprezintă mecanismul de simplificare a imaginarului existentă și de integrare a acestora în noul imaginar. Un exemplu concret este cel al creștinismului care preia o parte a filosofiei grecești după ce o reinterpretează. Tot în acest mecanism se integrează și mecanismul prin care o parte a panteonului hindus a fost preluat de către religia budistă. 3. Reinterpretarea imaginilor ca negativizare a acestora se realizează
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
imaginilor ca negativizare a acestora se realizează cu scopul de a limita o imagine și încărcăturile acesteia. Astfel prin negativizare ea va căpăta alt statut în noul imaginar, iar vechile simboluri negate. De exemplu putem considera că termenul demon specifice creștinismului este negativizarea daimonului grec a cărui conotație era pozitivă. La fel și descrierea diavolului este asemănătoare cu imaginea lui Pan, zeul naturii. Toate aceste mecanisme fac ca imaginarul dintr-o anumită perioadă să se perpetueze în alte perioade, iar multe
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
însă cultura și civilizația antică s-a terminat, aducând în loc o viața simplă specifică popoarelor migratoare care va constitui începutul Evului Mediu. Cea de-a doua formă de cenzură a fost cea cultural-religioasă ce a fost determinată de religia creștină. Creștinismul se dezvoltă prin universalizarea unui curent religios ce se naște în inima simplă și pură a "poporului ales", ceea ce o transformă într-o religie unică soteriologică, prin care, cei ce o urmau credeau că se împlinește destinul lumii. Prin dezvoltarea
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
fostului imperiu roman. Cenzura ce vine din perspectiva unei religii unice se referă la faptul că nici o altă religie nu reprezintă adevărul și de aceea trebuie eliminate, iar imaginile reprezintă de asemenea o îndepărtare de Dumnezeu. În perioada de persecuție creștinismul s-a dezvoltat în sine și și-a format o imagine amplă asupra lumii din care se va dezvolta ulterior cultura medievală. Acesta începe să se impună după începutul secolului al IV-lea, odată cu edictul de toleranță a lui Galerius
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
să elimine orice imagine asupra lumii ce nu este conformă cu propria imagine. Cele două surse ale imaginarului ce au început să se dezvolte, cea a societății specifice popoarelor migratoare, care va fi sursa pentru structura socială, și cea a creștinismului pentru componenta culturală și teoretică. La acestea se mai adaugă componentele culturii greco-latine care inițial au fost ocultate pentru ca ulterior, odată cu dezvoltarea imaginarului să fie reactivate și reinterpretate din perspectiva noi imagini. Acesta este începutul simplu necesar oricărei noi construcții
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
și a avut drept consecință reordonarea lumii. În urma conflictelor ce au durat câteva secole Imperiul Bizantin a dispărut și Europa de Est trece sub controlul noului imperiu. Anul 1453 este definitoriu pentru că este anul căderii Constantinopolului, ceea ce a însemnat și dispariția centrului creștinismului ortodox. Creștinismul care era bipolar având două centre puternice, devine monopolar concentrându-și puterea doar la nivelul Romei. Biserica Ortodoxă se reorganizează și își întărește autocefalia. Dar vizavi de acest proces de autoorganizare a ortodoxiei se realizează importul cultural care
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
avut drept consecință reordonarea lumii. În urma conflictelor ce au durat câteva secole Imperiul Bizantin a dispărut și Europa de Est trece sub controlul noului imperiu. Anul 1453 este definitoriu pentru că este anul căderii Constantinopolului, ceea ce a însemnat și dispariția centrului creștinismului ortodox. Creștinismul care era bipolar având două centre puternice, devine monopolar concentrându-și puterea doar la nivelul Romei. Biserica Ortodoxă se reorganizează și își întărește autocefalia. Dar vizavi de acest proces de autoorganizare a ortodoxiei se realizează importul cultural care se face
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
despre conflicte în interiorul bisericii și acum ne gândim mai ales la efectul contrareformei, iar în partea reformată între diversele curente religioase. Astfel în spațiul german după edictul de la Worms 25 (1521) ridică în Germania problema doar a două variante ale creștinismului: lutheranismul și catolicismul. Celelalte curente protestante, cum ar fi calvinismul, baptismul sau anabaptismul nu au fost acceptate și credincioșii au fost marginalizați și oprimați și de către luterani. La fel au stat lucrurile și în Anglia unde puritanii 26 au fost
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
au fost marginalizați și oprimați și de către luterani. La fel au stat lucrurile și în Anglia unde puritanii 26 au fost izolați din punct de vedere politic începând cu perioada elisabetană. În cadrul acestor situații conflictuale continue între diverse forme ale creștinismului s-a desfășurat ca formă a cenzurii complete războiul de 30 de ani. Spațiul de desfășurare a războiului a fost cel German, acolo unde anumite teritorii își schimbă structura religioasă convenită și unde teritoriile sunt cucerite. Frederick, electorul Palatin este
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
puteau judeca membrii acest lucru oferindu-le putere. Spre deosebire de dominicani care nu au fost acceptați de către populație, franciscanii prin atitudinea lor și implicare în activitatea comunității au fost acceptați cu ușurință de către populație astfel încât rolul acestora în răspândire imaginii unui creștinism pur a fost vitală. Prin aceste ordine călugărești biserica s-a deschis față de lume. Universitățile O altă importantă deschidere se realizează prin intermediul universităților. Acestea devin un spațiu deschis în care se transmit informații și se susțin puncte de vedere. Imaginea
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Maxim Mărturisitorul, Origen sau Augustin, nu au reușit să se îndepărteze total de imaginarul epocii, iar operele acestora reactivează aceste tradiții. Putem urmări o relație de interdependență între cele două tradiții. Există atât o adaptare a tradiției filosofice antice la creștinism (pentru perioada clasică a culturii imperiului Roman), cât și un proces invers de adaptare a creștinismului la filozofia antică. Această continuă interrelaționare s-a realizat în decursul întregului mileniu întâi și a primei jumătăți a celui de-al doilea. Suntem
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
operele acestora reactivează aceste tradiții. Putem urmări o relație de interdependență între cele două tradiții. Există atât o adaptare a tradiției filosofice antice la creștinism (pentru perioada clasică a culturii imperiului Roman), cât și un proces invers de adaptare a creștinismului la filozofia antică. Această continuă interrelaționare s-a realizat în decursul întregului mileniu întâi și a primei jumătăți a celui de-al doilea. Suntem de acord cu ideea lui Jean Delumeau când afirmă că Evul Mediu nu a pierdut nici un
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
prin analiză comparativă, folosirea traducerilor arabe și a interpretărilor specifice lui Averroes, mesajul aristotelic capătă o nuanță mistic-pulsională. Această tendință de a depăși limitele raționalității a făcut ca o parte importantă a operei lui Aristotel să fie reconsiderată din perspectiva creștinismului. În 1215 a fost interzisă predarea Fizicii și Metafizicii la Universitatea din Paris, iar în 1263 Albert cel Mare deschide polemica privind unitatea intelectului. De asemenea, numeroasele propoziții pe care le condamnase bulele papale și care au fost trecute la
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
implicit a începuturilor de Renaștere. 1.4.2. Viziunea asupra existenței. Cearta universaliilor Dincolo de perspectivele teologice specifice imaginarului perioadei medievale se dezvoltă și o nouă imagine despre univers. Originea acesteia este filosofia greacă ce se inserează printre concepțiile teologice specifice creștinismului. Preluând tradiția iudaică s-a construit următoarea ierarhie a existenței: în primul rând Dumnezeu Tatăl care este creatorul universului, iar prin tradiția apostolică la acestea se mai adaugă Sfântului Duh și Fiul (Logos) ca fiind consubstanțiali cu Tatăl și parte
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Despre suflet și începuturile umanismului Devenirea științifică realizată în perioada Renașterii a fost influențată de modalitatea în care a fost perceput sufletul și raportul său cu cosmosul. Transformarea a fost realizată pornind de la simplitatea teleologică a percepției sufletului, specifică începutului creștinismului, la complexitatea specifică medicinii și concepțiilor psihosomatice, de la început de Renaștere. Creștinismul în simplitatea sa inițială urmărea doar aspectele privind salvarea individului, ulterior prin dezvoltarea teologică și sub influența neoplatonismului, neopitagorismului a ridicat și alte probleme privind sufletul ajungându-se
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
fost influențată de modalitatea în care a fost perceput sufletul și raportul său cu cosmosul. Transformarea a fost realizată pornind de la simplitatea teleologică a percepției sufletului, specifică începutului creștinismului, la complexitatea specifică medicinii și concepțiilor psihosomatice, de la început de Renaștere. Creștinismul în simplitatea sa inițială urmărea doar aspectele privind salvarea individului, ulterior prin dezvoltarea teologică și sub influența neoplatonismului, neopitagorismului a ridicat și alte probleme privind sufletul ajungându-se la concepții complexe la sfârșit de Ev Mediu. În primul rând s-
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
capacități foarte mari de acțiune. Orice element care părea la un moment dat neconform cu tradițiile ortodoxe ale Bisericii Catolice, putea fi considerat vrăjitorie sau erezie. Cu toate acestea mediul popular amestecă tradițiile păgâne, cu concepțiile eretice și componente ale creștinismului și astfel s-a ajuns la o imagine complexă asupra realității plină de personaje și imagini fantastice. Dincolo de acestea, perspectivele magice a căror origine se află în concepțiile aristotelice și interpretările adiacente acestora, la care s-au mai adăugat idei
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
apropiate de direcțiile protestante. Este perioada în care se îndepărtează de tradiția ortodoxă a Bisericii Catolice și se apropie de o filosofie monistă personală prin care încearcă să împace neoplatonismul cu teologia catolică. Ajuns în conflict cu această componentă a creștinismului, se afiliază în 1578 unei comunități evanghelice italiene din lângă Geneva. Aici, ca urmare a spiritului său critic, intră în conflict și cu calviniștii pentru că l-ar fi defăimat pe titularul catedrei de filosofie, retorul Academiei din Geneva, după ce a
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
anumitor tipuri de imagine. Exemplificând această tendință de dezvoltare a imaginarului pe perioada apropiată de secolul al XVII-lea putem urmări următoarea evoluție. După ce în Evul Mediu s-a dezvoltat o imagine rațională asupra universului pornind de la simplitatea inițială a creștinismului și de la tradiția Greciei antice, acesta s-a dezvoltat ajungându-se la imaginarul pulsional specific Renașterii. Acesta domină gândirea Occidentală timp de trei secole, dar, în această perioadă, asupra lui acționează cenzura raționalității spre a-l aduce la un echilibru
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
această perioadă lucrări ample care în contextul epocii aduceau prejudicii imaginii promulgate de Biserică. Imaginarul de origine pulsională atinge apogeul, ajungând la acele manifestări în care metafora era cea care domina imaginea asupra universului. În aceeași perioadă direcțiile protestante ale creștinismului nu mai erau privite ca erezii decât în interiorul Bisericii Catolice, ele luând un avânt important și instituționalizându-se într-o importantă zonă a Europei Occidentale. În contextul neputinței de a limita evoluția noii imagini crește rigiditatea Bisericii Catolice și în loc să se
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Același lucru se întâmplă și în lucrarea lui Hermant Curato di Malot 18, lucrare scrisă cam în aceeași perioadă, care realizează o descriere a ereziilor ordonându-le alfabetic. Acest concept este unul relativ recent, iar acceptarea protestantismului ca formă a creștinismului separată de catolicism s-a realizat foarte târziu. Putem sintetiza folosind cuvintele lui Keith Randell: "Reforma este un concept inventat de istorici și utilizat pentru a descrie o succesiune de evenimente datorită cărora mulți locuitori ai Germaniei, Elveției, Scandinaviei, Țărilor
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
o nouă imagine asupra ideii principale de Dumnezeu și a modului în care putem să realizăm legătura cu acesta. Însă momentul Reformei nu a fost întâmplător, el este rezultatul unei continue deveniri a imaginii asupra divinității. În primele secole de creștinism imaginea proiectată de creștinism era una simplă, dar asta nu înseamnă că nu au existat direcții teologice diferite. Acestea au avut un caracter constructiv, astfel încât datorită diferitelor opinii s-au realizat dezbateri ce au determinat direcția ortodoxă a creștinismului. Dar
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
ideii principale de Dumnezeu și a modului în care putem să realizăm legătura cu acesta. Însă momentul Reformei nu a fost întâmplător, el este rezultatul unei continue deveniri a imaginii asupra divinității. În primele secole de creștinism imaginea proiectată de creștinism era una simplă, dar asta nu înseamnă că nu au existat direcții teologice diferite. Acestea au avut un caracter constructiv, astfel încât datorită diferitelor opinii s-au realizat dezbateri ce au determinat direcția ortodoxă a creștinismului. Dar divergențele au existat mereu
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]