8,953 matches
-
o jumătate de oră trag obloanele, sting firma și "de ce nu dormi? au nu ești tu cu mine..." Ăilalți cred că, deja, sforăie. ― Nu sânt așa de sigur. Mă îndoiesc chiar și de visele dumneavoastră. Pariez că n-o să vă culcați! ― Să fim serioși! Crăpăm de oboseală... Vânzoleală, cimitir. Vizite peste vizite... Bașca senzații și mistere! Mai lipsește o fantomă. ― În prima noastră discuție, mi-ați atras atenția asupra însemnărilor pe care domnul Popa și le face într-un carnet. Ați
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
nevoită să dorm două nopți la Marin... Ciudățeniile Melaniei m-au izbit chiar de la început. M-am și speriat! Obișnuiește să-și vorbească singură, ca și cum s-ar adresa unui copil, ori de câte ori nu e nimeni în preajmă: "E timpul să te culci, draga mea", "Vai, Melania, ce distrată ești" etc. Încolo, pare o femeie de treabă. Blândă, îndatoritoare. ― Pare, într-adevăr... Și domnul Matei? ― Sculptorul? O mică lichea. Nu s-a sfiit deloc să-mi facă curte, o curte grosolană, la cinci
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
să stee pază Și pe foc să pue vreascuri, a se stinge să nu-l lase, Hotărând ca celui care va lăsa să se potoale, (70) Va lăsa să-i prindă noaptea, ei să-i pue capu-n poale. Se culcară doi. Cel mare să păzească au rămas. Dară pe la miez de noapte auzi-n văzduh un glas. Vine-un zmeu în solzi de criță cu trei capete și lui: Cum de calci moșia tatei făr de voia nimărui? (75) Hai
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
cadă De pe umeri de zăpadă, De pe munții sânului, 95 {EminescuOpVI 96} Albi ca floarea crinului, Așa dulci și plini și dragi, Pe-a lor culmi având doi fragi, Și rotunzi și dragi și dulci, Fruntea pe ei să ți-o culci. Adormise - așa frumos Cu-a ei mâni lăsate-n jos, Sub o candelă smerită Pare că e zugrăvită. Cum dormea cu ochiu - nchis Ea visă un mândru vis: Un părete - a stat să cadă, Nu. mai e de fel zăpadă
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
-și netează a ei tâmple Și de lacrimi i se împle Ochii dulci de mângâiere. Ea suspină fără vrere Neștiind încă ce-i cere Inima cu-a ei durere, Iar gândirea ei cea dulce N-o mai lasă să se culce. Peste vârfuri trece lună, Tânguios un corn răsună, Petrecând cu-atîta drag Toată rariștea de fag. Mai începe, mai se pierde, De-i răspunde codrul verde Fermecat și îndrăgit De - acel sunet rătăcit. Iară inima îi zice: Ce stai, draga mea
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
sub poala ta, Că nimica n-oi strica Fără num-o rămurea, Să-mi atârn armele-n ea. Să le - atârn la capul meu, Unde mi-oi așterne eu Sub cel teiu bătut de vânt Cu floarea pân-la pământ, Să mă culc cu fața-n sus Și să dorm dormire-aș dus; Dar s-aud și-n visul meu, Dragă codri, glasul tău, Din cea rariște de fag, Doina răsunând cu drag, Cum jelind se tragănă Frunza de mi-o leagănă, Iară
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
stăpână. Dar ea mîna-și trage - ndată Dintr-a lui... și speriată Se uita în jos smerită, Rușinoasă și uimită. S-o ajungă el voiește, Ea să vină se ferește, O ruga cu vorbă dulce Pe-a lui braț ca să se culce, Mai nu vrea și mai se lasă, Ca de-un farmec e atrasă, 128 {EminescuOpVI 129} Pîn-ce cade-n a lui braț De-o privește cu nesaț. Păru-i galben abia creț Peste tîmple-i stă razleț, Dîndu-i multe frumuseți Și
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
și să-mi creadă. Cu ce foc petrec în lume Numai eu știu și un nume, Care și el pătimește Ca mine se pedepsește, Acela cu dor mă vede, Acela numai îmi crede. 15 Astă vară într-o sară, Mă culcai pe iarb-afară. Visul mândri ce-l visai! În zori de ziuă mă sculai, Văzui soare răsărind Și pe-a mea mândră venind Cu puiuțul fript în poală, Cu plăcinte susuară. 16 Mândră, mândră, draga mea, Ajungă-te jelea mea, Să
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
la noi să-ți dau sălaș; Dar de cină ce ți-oi da? Strugurei ca iedera, Strugurei muiați în rouă Și un pat de perini nouă; Patul e din lemn de vie - De-i fi om de omenie Te-i culca cu bucurie. 58 Păsărică, păsărică, Mută-ți cuibul tău în rugul, Unde-a fi badea cu plugul, 155 {EminescuOpVI 156} Păsărică, mută-ți casa Unde-a fi badea cu coasa. 59 Găsii iarba tăvălită, Pe mândruța adormită. Aș scula-o
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
bună Și pe stele Multă jele Și pe vânt Câte - un cuvânt 72 Cine n-are dor pe vale Nu ști luna când răsare Și noaptea cîtu-i de mare; Cine n-are dor pe luncă Nu ști luna când se culcă Și noaptea cîtu-i de lungă! 159 {EminescuOpVI 160} 73 Eu mă duc, mîndruță-n țări, Da te rog să nu porți flori, Nici să nu te - mpodobești, Nici la joc să nu pornești. - Iie albă mi-oi cerni Dacă tu, bade
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
aștept pe tine Ca să vii până la mine... Dar ș-acum îmi pare bine C-ai venit până la mine Să ne iubim cu dreptate Să trăim cu sănătate. 145 Frunză verde merișor, Vin la țața, puișor, 190 {EminescuOpVI 191} Să te culc pe pieptul gol. Cu iubirea de la tine M-am ofticat, vai de mine. Câte boale am zăcut Nici de una n-am murit, Dar de boala de amoriu Oi să zac și oi să moriu. Mi-ai cerut pîne cu
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Leleo ș-oi să mor, Zice lumea că sunt beat, Leleo ș-oi să mor, Dar sunt beat De - amorul tău, Leleo ș-oi să mor. 194 {EminescuOpVI 195} Când mi-era punguța plină, Leleo ș-oi să mor, Mă culcai, dragă, pe mână, Leleo ș-oi să mor, Când era pe jumătate Mă dădeai, dragă, la spate, Rămăsei la o para - Eși afară mascara! 154 Despărțirea a doi iubiți La tufa de mărăcine, Cum grăbește orișicine, Roaba durerilor vine Să
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
nu te uiți tu de mine, Când a fi la uginiță Voi ajunge la graniță, Când a fi la scăpătat Voi ajunge la Mailand. Mailandul e oraș mare Și Mailandul, dragă, are Un cîmpuț lunguț și lat, Acolo voi fi culcat Prin inimă împușcat În sânge roșu scăldat. Pusei șeaua pe murgu Luai drumul de-a lungu, Murgul tare îmi pășea Peste râpi și gropi săria, Mă luai, cotai napoi. Văzui Frâncii după noi Ochi-mi plângeau amândoi Mă luai, cotai
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
soare, Coaptă la pământ Neajunsă de vânt. - Vinde-ți, mamă, rochița Și-mi deschide temnița, Vinde-ți, mamă, papucii Și-mi deschide butucii, Ca să ies la codru des Și din el să nu mai ies, Numai sara la potici Să culc mândre și voinici, Să-mi fac bani de cheltuială Și straie de primeneală. 232 {EminescuOpVI 233} L. SOCIALE 217 Frunză verde de piperiu, Noi am fost cinstiți boieri, Ne-a bătut un bărbieriu, Cu cureaua briciului Tot de-a lungul
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
cei domnească Este - o albă de nevastă Vrea birăul s-o iubească - Da o iubi el pă dracu Că l-o întrecut altu. 254 Bărbatul mi blestemat - Când vine sara din sat Nu coată cine-i în pat Ci se culcă și su pat, Câte pene sunt în pat Toate cad la el pe cap. 255 Bărbatu mi mut și surd - Eu mă rog lui Dumnezeu S-asurzească și mai rău Să n-audă ce zic eu. 247 {EminescuOpVI 248} 256
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
frumos, Mai frumos și mai subțire, Nu ca tine-un prost din fire. 294 Pânză, pânză, fă-te mânză Și te du la mam-acasă Și rânchează doar te-a țasă. 295 Țurcă, țurcă, Rea de furcă, Pune furca și te culcă Și te scoală somnoroasă Vi găsi cînipa toarsă. Dar cînipa când s-a tors? Scoborând pe scară-n jos Tot cu știucu de slănină Și cu blidul de făină. 296 Bădișor ca Bade - meu Nu-i cât ține Dumnezeu, Că
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
253 {EminescuOpVI 254} Numai eu abia mă trag La frunza verde de fag. 299 Pentru ochi ca murele Ocolii pădurile, Pentru sprincene-mbinate Mersei țara jumătate. 300 Săracu badea Ion Unde-a fi când a-nsera Pe-a cui mână s-a culca? Culce-se pe-a cui a vrea Că eu nu-i mai trag grija. 301 De s-ar lua câți se țin N-ar mai fi frunză pe spin, De s-ar lua câți s-au dragi N-ar mai
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
EminescuOpVI 254} Numai eu abia mă trag La frunza verde de fag. 299 Pentru ochi ca murele Ocolii pădurile, Pentru sprincene-mbinate Mersei țara jumătate. 300 Săracu badea Ion Unde-a fi când a-nsera Pe-a cui mână s-a culca? Culce-se pe-a cui a vrea Că eu nu-i mai trag grija. 301 De s-ar lua câți se țin N-ar mai fi frunză pe spin, De s-ar lua câți s-au dragi N-ar mai fi
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
-i și nu-i Norocul la vremea lui. 312 Câte fete cu cojoc Toate așteaptă să le joc - Le mai joace cioarele Că mă dor picioarele. 313 Eu, puicuță, te-aș lua, Dar mi-a spus vecină-ta Că te culci sara cu soare Și te scoli la prânzul mare Și-ncă te ții cu bănat - Prea de noapte te-ai sculat. 314 Haideți, flăcăi, la fântână Că se spală fetele, 255 {EminescuOpVI 256} Că-s negre ca iepele. Numai lelea
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Dintre luci, dintre preluci, Petrișorule, ce strigi? Nime-n lume nu-l aude - Decât maică-sa din curte. - Sau boii i-ai prăpădit, Sau cămașa ți-ai negrit? - Nici boii n-am prăpădit, Nici cămașa n-am negrit. M-am culcat ș-am adormit Sub un măr mîndru-nflorit 264 {EminescuOpVI 265} Cu floarea pîn-în pământ, Galbăn șarpe mi-a venit, M-a-nghițit pe jumătate, Jumătate nu mă poate De curele țintelate, De cuțite văicărate. De-mi ești maică cu dreptate Bagă mâna
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Mare păcat și mai greu Ce-au căzut pe capul meu. Frate - său o auzea Și din gur - așa-i zicea: Surioară, surioară, Scârba mea te împresoară? Au că tu te-ai supărat De atâta alergat, Mutîndu-mi perinuța Care mă culc pe dânsa, Ni la cap, ni la picioare, Ni la umbră, ni la soare, De nouă ai și jumătate Într-această răutate Și nouă zile de vară, Și nouă de primăvară? Soră - sa atunci plângea Și toate-i istorisea, De ce
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
c-om eși Tacticos că vom păși Și-n munte iar vom sosi, În munte or la un isvor, Unde paserile sbor Și îmi cântă de te - adorm. Isvoraș cu apă limpede, Pe unde vrei, Serdare, plimbă-te, Pe viorele culcă-te, Dorurile uită-le. 290 {EminescuOpVI 291} - Nu le pot uita vr-odată, Că-n toată lumea mă cată, M-ar găsi până și'n peatră. Că de-ar fi doruri mai multe Le-aș putea uita pe toate, Dară-i numai
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
ca focul se ivea prin spărturile lor risipite; - iar pe sânul lui, Făt-Frumos vedea cum înfloreau două stele albastre, limpezi și uimite - ochii miresei lui. El o luă pe brațe și începu să fugă cu ea prin furtună. Ea-și culcase capul în sânul lui și părea că adormise. Ajuns lângă grădina împăratului, el o puse-n luntre, ducînd-o ca-ntr-un leagăn peste lac, smulse iarbă, fân cu miros și flori din grădină și-i clădi un pat, în care
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
nu era, ci numai niște lungi țărușe ascuțite, din care șese aveau fiecare-n vârf câte un cap, iar al șeptelea fără, se clătina mereu în vânt și zicea: cap! cap! cap! cap! Pe prispă o babă bătrână și sbîrcită, culcată pe un cojoc vechi sta cu capul ei sur ca cenușa în poalele unei roabe tinere și frumoase, care-i căuta în cap. - Bine v-am găsit, zise Făt-Frumos. - Bine-ai venit flăcăule, zise baba sculîndu-se. Ce-ai venit? ce
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
căruia-i priveai prin coaste. Făt-Frumos se sculă de la masă și după îndemnarea babii se duse să-și aleagă calul ce trebuia să și-l iee. Caii cei fără inimi era de un negru strălucit, tretinul cel cu inimele sta culcat într-un colț pe-o movilă de gunoi. - Pe acesta-l aleg eu - zise Făt-Frumos, arătând la calul cel slab. - Da cum Doamne iartă-mă, să slujești tu de geaba! zise baba cea vicleană - cum să nu-ți iei tu
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]