9,573 matches
-
condeie și călimară cu cerneală sau poate vreun stilou. A tipărit câteva sute de exemplare la tipografii din București, pe care le-a dat sătenilor din Cașin pe care i-a iubit și apreciat ca fiind muncitori și ambițioși. A decedat la trei ani de la tipărirea primului volum. Avea credința că-l va putea termina și pe al doilea, dar boala de inimă i s-a agravat și regreta că nu mai are zile să vadă terminarea celui de al II
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
Canada i-au sugerat să-și dea demisia din pozițiile sale laice și religioase (arhiepiscop al Episcopiei Ortodoxe Române din America și Canada). În anul 1984 Trifa s-a refugiat în Portugalia, unde a primit azil politic și unde a decedat la 28 ianuarie 1987 în urma unui infarct miocardic.
Valerian Trifa () [Corola-website/Science/300716_a_302045]
-
sensibilă influență asupra tânărului Socrate. Gândirea sa materialistă este speculată de adversarii politici ai lui Pericle, care-l acuză pe Anaxagora de impietate ("asebeia") față de zei, obligându-l în 434 î.Hr./433 î.Hr. să se exileze la Lampsakos, unde a decedat. Anaxagora credea în divizibilitatea infinită a materiei și indestructibilitatea acesteia și a negat existența vidului. A fost preocupat de originea lucrurilor și de geneza Universului. Potrivit concepției sale, Universul este alcătuit din mici particule, eterne, antrenate într-o mișcare haotică
Anaxagora () [Corola-website/Science/300785_a_302114]
-
Unul dintre ei a părăsit țara și s-a stabilit în Statele Unite ale Americei. 2. Ovidiu Baciu, născut în anul 1922, a urmat Liceul Industrial din Timișoara și după absolvire a lucrat în calitate de tehnician în Timișoara, Cluj și Oradea. A decedat în anul 2002. 3. Georgina Baciu, născută în anul 1927, a avut șansa de a urma Institutul Politehnic din Timișoara și a lucrat la Institutul Politehnic Cluj. Aici s-a căsătorit cu inginerul profesor universitar Vasile Ilea care a decedat
Bălaia, Bihor () [Corola-website/Science/300843_a_302172]
-
decedat în anul 2002. 3. Georgina Baciu, născută în anul 1927, a avut șansa de a urma Institutul Politehnic din Timișoara și a lucrat la Institutul Politehnic Cluj. Aici s-a căsătorit cu inginerul profesor universitar Vasile Ilea care a decedat în anul 1997. Din această căsătorie au rezultat 2 copii. Primul a devenit inginer cu două doctorate. Primul, examen de doctorat 1-a luat în România iar al doilea în Franța la Lyon. Al doilea băiat și-a luat doctoratul
Bălaia, Bihor () [Corola-website/Science/300843_a_302172]
-
cu semnături pentru zidirea unei biserici pe Telcisor. La 19 martie 1965, Protopopiatul Năsăud le dă o speranță, cu Adresa Nr. 215/1965. La 1 februarie 1976, la cererea credincioșilor, Adunarea generală a Parohiei Telciu, prezidată de protopopul Adrian Peter (decedat în accident de mașină în mai 1976), ia hotărârea înființării unei capele în satul Telcisor. Încredințarea deschiderii capelei se atribuie preotului Iuliu Henciu. Acesta, împreună cu doi consilieri din Telciu, găsește casă pentru capelă în locuința credincioasei Ana Toderici (Canalau), sat
Telcișor, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300898_a_302227]
-
au fost mobilizați 80 de bărbați din Felmer, din care 31 și-au dat viața luptând în armata germană și 3 luptând în armata română. Din 94 de persoane deportate în Uniunea Sovietică după al Doilea Război Mondial, 11 au decedat. În anul 1998 mai erau în Felmer numai 15 persoane de etnie germană, în Făgăraș și împrejurimi se mai găseau circa 65 de sași proveniți din Felmer, iar în Austria și Germania încă circa 395, adică un total de 475
Felmer, Brașov () [Corola-website/Science/300943_a_302272]
-
familia nobiliară Tolnai de Selyei pentru construcția conacului avea forma unui triunghi, limitat pe două laturi de văi și pe una de un deal, care se curba mlădios. Acolo au fost odinioară grajdurile moșierului Papp Márton, fost locotenent de honvezi, decedat în 6 august 1893, și ale fiului său, Papp Kálmán, proprietari ai conacului înălțat de familia Tolnai. În spatele conacului se află zona Țecheș, unde slugile moșierului și-au construit cândva căsuțe sărăcăcioase. Papp Kálmán, ultimul mare proprietar de pământ din
Șmig, Sibiu () [Corola-website/Science/301743_a_303072]
-
masă de prânz celor aproximativ 40 oaspeți în curtea învățătorului Nichita Liscan. Veronica Chita, căsătorită Lișcan. A fost fiica preotului Ioan Chita din Leșu. S.a căsătorit cu Nechita Lișcan, absolvent al Școlii normale din Năsăud, repartizat învățător în Cizer, decedat în 14 august 1932. Veronica, o femeie extrem de inteligentă a scris romane și nuvele și a publicat o mulțime de poezii, astfel primind supranumele poeta "Veronica din Sălaj". Biserica de lemn din Cizer este una dintre cele mai cunoscute construcții
Cizer, Sălaj () [Corola-website/Science/301785_a_303114]
-
în cazuri de eliberare de stăpânire străină. Astfel pentru obținerea independenței față de stăpânirea turcească, din Cioara au luat parte în confruntările de la Plevna, printre alții: Ciobanu Marin, Dincă Petre, Neacșu Marin, Mitruș Niculae, Mitruș Ivan, Mitruș Mihalache. Primii trei au decedat în timpul confruntărilor, urmașii lor ca și cei rămași în viață au fost împroprietăriți cu loturi de pământ de circa 3 - 5 hectare. În această perioadă Mitruș Niculae și Mitruș Ivan devin săteni împroprietăriți ai comunei Suraia care lua ființă în
Năvodari, Teleorman () [Corola-website/Science/301815_a_303144]
-
poreclit Florea Izlăzeanu) și Ștefan Spaloghe, veniți din Izlaz, ai căror părinți erau împroprietăriți pe raza comunei Cioara În războiul pentru independență (1877/1878), unde România participă alături de Rusia împotriva turcilor, din satul Năvodari (fostă comuna Cioara) printre alții au decedat: În urma războiului pentru independență, se recunoaște independența României, cele trei județe din sudul Basarabiei sunt date Rusiei în schimbul Dobrogei. În 1913, la îndemnul imperiului Austro-Ungar, Bulgaria, atacă prin surprindere Serbia, Muntenegru și Grecia. Marea Britanie îndeamnă România să intervină împotriva agresorului
Năvodari, Teleorman () [Corola-website/Science/301815_a_303144]
-
Dobrogei. În 1913, la îndemnul imperiului Austro-Ungar, Bulgaria, atacă prin surprindere Serbia, Muntenegru și Grecia. Marea Britanie îndeamnă România să intervină împotriva agresorului. În campania întreprinsă de România, pentru menținerea păcii între cele patru țări aflate în conflict,din Cioara au decedat (bolnavi de ciumă): În urma acestei campanii, România obține Cadrilaterul ( județele Durostor și Caliacra ) Decedații din comuna Cioara în primul război mondial ( 1916 / 1918), la care România a luat parte alături de Franța, Italia, Anglia, Rusia, împotriva Germaniei, Austro-Ungariei, Bulgariei. În urma acestui
Năvodari, Teleorman () [Corola-website/Science/301815_a_303144]
-
Sovietice, Angliei și Statelor Unite, iar în perioada 23 08 1944 - 09 05 1945, spre vest, alături de Uniunea Sovietică, Anglia, Statele Unite, împotriva Germaniei și a aliaților ei: În urma acestui război, în confruntările purtate spre est și spre vest din Cioara au decedat: În urma acestui război, România pierde: Basarabia și partea de nord a Bucovinei, precum și Cadrilaterul (județele Durostor și Caliacra ) Observație. La întocmirea listelor cu cei decedați în războaie, o contribuție importantă și-au adus: Ion Mihalache (născut în Cioara în anul
Năvodari, Teleorman () [Corola-website/Science/301815_a_303144]
-
ei: În urma acestui război, în confruntările purtate spre est și spre vest din Cioara au decedat: În urma acestui război, România pierde: Basarabia și partea de nord a Bucovinei, precum și Cadrilaterul (județele Durostor și Caliacra ) Observație. La întocmirea listelor cu cei decedați în războaie, o contribuție importantă și-au adus: Ion Mihalache (născut în Cioara în anul 1937) și profesorul de istorie Gâscan V. Marian de la școala din Năvodari. Evoluția evenimentelor pe plan extern, prezența trupelor sovietice în Moldova, au făcut ca
Năvodari, Teleorman () [Corola-website/Science/301815_a_303144]
-
suplinitor pensionarul Ieromonah Ilarion Avimov de la Mănăstirea Cocoș Tulcea. Din 1961 Parohia Pardina a fost afiliată la Parohia Ceatalchioi Tulcea care avea ca filială și satul Lascăr Catargiu (Plaur), fiind deservită de titularul de la Ceatalchioi, preotul Costui Patrichi, care a decedat în 1965, la vârsta de 58 ani. De la acea dată, Parohia Pardina a fost deservită de diferiți preoti din orașul Tulcea ocazional, iar gestiunea parohiei a fost încredințată preotului Nistor Nicolae titular la parohia Sf. Împărați Tulcea, după care Chirvase
Comuna Pardina, Tulcea () [Corola-website/Science/301857_a_303186]
-
a impus la sfârșitul sec.XIX. Privitor la numele satului, au circulat două legende locale total diferite. Prima, culeasă de autorul "Dicționarului județului Vaslui" Constantin Chiriță în 1887, pune numele satului pe seama numelui celui de-al doilea proprietar, Bondrea care, decedând, a fost moștenit de nevastă-sa, Bondreșoaia. Cea de-a doua, puțin relevantă și credibilă, spune că pe-aici un oarecare s-a apucat de fabricat "brahă" (bragă) dar oamenii locului nici nu știu cum arată această băutură, nici chiar cei mai
Brăhășoaia, Vaslui () [Corola-website/Science/301866_a_303195]
-
predea lecții despre arta militară la Școala Militară din Saint-Cyr, pînă ce în 1922 este admis la Școala Superioară de Război. La 7 aprilie 1921 Charles de Gaulle se căsătorește cu Yvonne Vendroux (născută la Calais pe 22 mai 1900, decedată la Paris pe data de 8 noiembrie 1979), cu care avut 3 copii: În 1925 el este transferat la Statul-Major al Mareșalului Pétain, vice-președinte al Consiliului Superior de Război. În 1927 el este numit comandant al batalionului al 19-lea
Charles de Gaulle () [Corola-website/Science/296736_a_298065]
-
aceasta sărbătoare. În revista Paza contra incendiilor nr 9/1979 și ziarul Flacăra Roșie din 8 August 1979, găsim reportaje despre aceasta sărbătoare. În istoria formației au fost și momente neplăcute, dureroase, primul fiind în primăvara anului 1971 când a decedat într-un accident de circulație comandantul formației, Johan Buchert, în etate de doar 41 ani. Ca un ultim omagiu și în semn de cinstire și prețuire, purtându-i respectul și onoarea cuvenită unui comandant de formație și instructor de sector
Zăbrani, Arad () [Corola-website/Science/300313_a_301642]
-
Amalia, căsătorită Judea, designer vestimentar, cadru didactic la la Facultatea de Arte Vizuale din cadrul Universității Oradea.În Luna de Sus s-a născut în 1911 cunoscuta actriță maghiară Kiss Manyi,artist emerit,care a activat la Miskolc,Szeged și Budapesta(decedată în 1971).A fost fiica învățătorului și cantorului Kiss Lojos. Ocupația de bază a lonenilor în trecut era agricultura și creșterea animalelor. Numeroase documente din secolele al XVI-lea și al XV-lea menționează existența grădinilor în care cu siguranță
Luna de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/300336_a_301665]
-
Brașov, din cadrul Regimentului de voluntari „Iuliu Maniu”. Gavrilă Olteanu a efectuat o anchetă sumara asupra celor petrecute la 4 septembrie și a dispus executarea a 11 etnici maghiari (nouă prin împușcare și doi prin decapitare. Alți 2 răniți atunci, au decedat ulterior). După brutală execuție (victimele având vârste cuprinse între 16 și 65 de ani), localitatea a fost jefuită. Organizația paramilitară Regimentul de voluntari „Iuliu Maniu” a mai întreprins acțiuni similare județele Bihor, Cluj și Sălaj. Procesul împotriva organizației a început
Aita Seacă, Covasna () [Corola-website/Science/300367_a_301696]
-
până, din piatră, șlefuit și perforat de tipul celui aflat în așezarea Coțofeni de la Boarța. În martie 1967 a fost descoperit un tezaur de către săteanul Simon Dănilă (poreclit "Doanițö", un om simplu, modest și integru, născut în anul 1932 și decedat în 2010, la hotarul satului Aruncuta, în partea de est a satului, unde a fost cultivata vită de vie în timpul CAP-ului, numită "La Razoare". Tezaurul se compune din 251 piese de argint depozitate într-o cană de cositor. Cană
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
inventariere detaliată a funcției fiecărui corp de clădire și teren. Conform acestei descrieri, în anul 1728 proprietarul castelului din Aruncuta este George (Gyorgy)-Ianoș Haller de Hallerco, căsătorit cu graefin Anna Korniș de Goncz - Ruszka în 8 februarie 1695 și decedat în anul 1731 iar castelul are forma pătrată cu patru porți de intrare, cîte una pentru fiecare punct cardinal, porțile fiind din piatră sculptata cu bolta din stejar. Din analiza Hârtii Josefine, întocmită la scară, rezultă că fiecare latura a
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
A fost trecut în rezervă la trei săptămâni după actul de la 23 august. Pe 15 mai 1946 a fost pus sub acuzație de Tribunalul Poporului pentru crime de război, dar a fost achitat, datorită lipsei de consistență a probelor. A decedat pe 12 ianuarie 1950, acasă în București, scapând astfel de chinurile închisorilor comuniste. în anul 1934 și a murit la București în 22 decembrie 2004. A fost doctor în științe filologice, lector universitar la Institutul Pedagogic de 3 ani până la
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
vărsare în râul Amaradia, la Brătești. Familia Golumbeanu, stabilită în satul Piscoiu în jumătatea a doua a secolului XIX prin venirea învățătorului Costache Golumbeanu din Comuna Hurezani (Căpreni), situată peste două dealuri la sud-vest de Piscoiu. Golumbeanu Dumitru (născut 1871, decedat 1922) a fost timp de 20 ani primarul comunei Piscoiu la începutul secolului XX. Golumbeanu Constantin și Golumbeanu Ioana au fost învățători la școala din sat. Golumbeanu Ion a fost primul factor postal în sat și a transmis această meserie
Piscoiu, Gorj () [Corola-website/Science/300464_a_301793]
-
față de acestea, acolo exista și un institutut de fete, o școală specială care, pe lângă curricula din școlile de stat, pregătea elevele în croitorie, gospodărie casnică și alte astfel de discipline. Institutul era finanțat din moștenirea lăsată de boierul I. Otetelișanu, decedat în 1876 și în 1900 ajunsese să aibă 80 de eleve (câte 16 în fiecare an). Tot atunci, pe teritoriul actual al orașului exista și comuna Vârteju-Nefliu, formată din satele Vârteju, Pruni, Nefliu și Chirca, cu 1191 de locuitori. În
Măgurele () [Corola-website/Science/300502_a_301831]