9,163 matches
-
Finanțelor Publice" se modifică și se înlocuiește cu anexă la prezența hotărâre. PRIM-MINISTRU ADRIAN NASTASE Contrasemnează: --------------- Ministrul finanțelor publice, Mihai Nicolae Tănăsescu Anexă (Anexă nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 18/2001 ) Numărul maxim de posturi = 1.300 (exclusiv demnitarii și posturile aferente cabinetului ministrului) STRUCTURA ORGANIZATORICĂ a Ministerului Finanțelor Publice ┌──────────┐ │ MINISTRU PENTRU RELAȚIA *) Funcționează la nivel de direcție generală. **) Organizarea și funcționarea sunt reglementate prin Hotărârea Guvernului nr. 170/2001. ***) Este condusă de controlorul financiar șef. ****) Include și Școala
EUR-Lex () [Corola-website/Law/134720_a_136049]
-
-ni-se ideea că "toate astea nu sunt chiar așa". Ar trebui să învățăm totuși câte ceva și de la americani, mai hotărâți în a spune lucrurilor pe nume, fie ele și rele. Despre posibile tulburări sociale în viitorul apropiat prea puțini demnitari au avut curajul să vorbească deschis, să pună societatea în gardă privitor la tensiunile ce ar putea surveni, cu cât se adâncește prăpastia dintre sărăcie și bogăție. Li s-a spus, celor care au făcut-o, că nu e prea
Vorbești de lup și lupul la ușă by Arthur BEYRER () [Corola-journal/Journalistic/7118_a_8443]
-
trebuia să fie o zi a unității, însă s-a transformat în altceva", a declarat Mohammed Waked, membru al Frontului pentru justiție și democrație. Printre revendicările protestatarilor se numără și renunțarea la judecarea civililor în tribunale militare, începerea proceselor foștilor demnitari ai regimului Mubarak și redistribuirea averilor. Începând din 8 iulie, protestatarii, în majoritate laici, ocupă piața Tahrir, adevărat epicentru al mișcării de contestare, denunțând ritmul lent al reformelor promise de armată, care a preluat puterea de la fostul președinte și care
Manifestaţie de proporţii la Cairo, organizată la apelul grupurilor islamiste () [Corola-journal/Journalistic/59995_a_61320]
-
cred că nu ar trebuie să doarmă noaptea din cauză că și-a făcut o asemenea casă din bani publici. Am vrut să văd cu ochii mei ce și-a făcut Băsescu așa extraordinar. Asta e cea mai luxoasă casă a unui demnitar pe care am văzut-o vreodată. Am văzut că cei de la presă au găsit obiecte de uz personal lângă piscină. În replică la ceea ce a prezentat Victor Ponta jurnaliștilor acreditați la Palatul Victoria, președintele Traian Băsescu a negat orice legătură
Ponta: La Casa Dante, i-am stricat o plăcere lui Băsescu () [Corola-journal/Journalistic/43405_a_44730]
-
o solemnitate cu mâinile în buzunar și intra în vorbă cu primul-ministru fără nici o jenă. Acesta îl cunoștea, nu putea să-l evite, considerând rețeaua invizibilă ce punea pe Hangerliu în raport cu societatea înaltă. "Ce faci, Max, pe-aici?" îl întreba demnitarul, iar Max înregistra ceea ce vedea și transmitea reporterilor, după care faptă nu uita să reclame onorarul. La legații pătrundea și mai ușor, din cauză că plenipotențiarilor le era foarte cunoscută alianța Hangerliilor cu familii notabile din țara lor și menajau o familie
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
și morală de a profesa arhitectura, Ioanide îl lua peste picior, confiscîndu-i ideea sa favorită, executînd-o demonstrativ. Niciodată Pomponescu nu simți mai tragic insignifianța însărcinării sale publice. Era de fapt un om cu desăvârșire ratat, consolat cu un post decorativ, demnitar, nu erou, un director de teatru temut de tot personalul, pe scena căruia însă culegeau aplauze actorii. Situația deveni crispată când madam Pomponescu-Mamy, asistată de madam Pomponescu-mamă, semnală scandalul. Doamnele Pomponescu fuseseră și ele în mașină să vadă isprava lui
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
întrebară pe Pomponescu dacă nu găsește oportun să le ofere o prefață în scopul de a tipări articolele în broșură. Ministrul afirmă că publicarea în volum a articolelor poate fi folositoare, el însuși nu găsește de cuviință să intervină, în calitate de demnitar, într-o dezbatere publică. Era obișnuit să fie obiectiv. Directorul de cabinet luă la o parte, nu mai puțin, pe autorii libelului și le aduse la cunoștință că departamentul va G. Călinescu ordonanța plata tiparului. Astfel apăru broșura difamatoare, ce
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
acolo unde vine tradiționala boltă. . - Fiecare cu concepția lui, constata Pomponescu ușorironic. Ceea ce este remarcabil e că publicul nu se mai dezinteresează de stilul monumentelor. S-a ivit o conștiință edilitară, cu voința de a cenzura ororile de gust. Ca demnitar nu pot decât să mă bucur de acest fenomen. Astfel Pomponescu, sustrăgîndu-se cu grijă oricărei aparențe de participare, se consola cu speranța unui scandal public crescând; deși în sinea lui simțea că nu este elegant ce face, o ură incoercibilă
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
primejdia morții. I-ar fi păstrat recunoștință în analele familiei ca unui servitor credincios. Cât despre Cioarec, Hangerlioaica "se anfișa". Un individ oarecare, bun pentru asemenea lovituri. Hangerlioaica, îmbrăcată ca o stareță violetă, trecu în ținută patetică pe la toți marii demnitari și șefi de partide, bineînțeles anunțîndu-se prin secretar și păstrând ținuta de comandă chiar și în implorație. Prin rudele cu acces la palat, duse lamentele mai departe. În fine, făcu ocolul ambasadelor și legațiilor. - Aidez-moi, mon cher ambassadeur, striga ea
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
astfel minimalizat de Gulimănescu. . - Plecarea în străinătate era soluția cea mai nimerită. Ex-ministrul surâse melancolic. . - Unde locuiești? Întrebă Gulimănescu. . - Acasă la mine. Ce întrebare! . - Poate că nu strica să fi transferat averea pe numele altuia. Se vor confisca averile foștilor demnitari. Pomponescu izgoni cu mâna spectrul vindictei. . - La catedră te-ai întors? . - Nu, zise Pomponescu. Sunt în concediu. - E mult mai bine. Te-ai fi expus manifestațiilor ostile. De altfel, mi s-a spus azi la minister că va ieși în
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
este că două curenturi de idei există numai în țară, unul conservator, pe care-l împărtășește " Binele public" cu " Timpul" și unul demagogic, care tinde la republici, la sufraj universal, la lipsa de orice garanție de onestitate și învățătură pentru, demnitarii publici, c-un cuvânt la domnia oarbei întîmplări și a patimilor oarbe în locul stabilității și a progresului prin merit și prin muncă. 32 {EminescuOpXIII 33} Repetăm o idee a lui Montesquieu, zicînd: primejdiile unui stat liber sunt totdauna înlăuntru, nu
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
rațiuni de stat n-au fost nicicând. Dar " Binele public" prin ce se deosibește de noi? Prin nume, prin etichetă: "Liberali independenți" O serie de idei diametral opuse ideilor noastre, sufrajul în contra colegiilor, republica în contra monarhiei, străinismul în contra naționalității, eligibilitatea demnitarilor statului în contra numirii lor pe temeiul învățăturii, onestității și stagiului nu am văzut până acum în "Binele public" Să-i spunem noi însă prin ce se deosebește: prin temperament. De-un temperament mai energic și mai verde, nu ne-am
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ar degenera; o nație de matufi pe care cineva ar răsturna-o c-o lovitură de picior. În dar de ne-ar da toate bunurile, acest dar ar fi ca pescheșul frânghiei de mătasă pe care Sultanul [î]l trimitea demnitarilor Porții de cari voia să se curețe. Și-n adevăr nu vedem urmările fatale ale liberului schimb în țara noastră proprie? De-o parte țăranii, munca agricolă fiind singura în stare a mai ține concurență pe piața cosmopolită a universului
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Ploiești. 120 {EminescuOpXIII 121} Dar "Romînul" insistă asupra împrejurării că partidele politice s-au folosit de faptul trădării. Da, de trădare, nu de trădători. O armată în campanie se folosește de spioni, dar nu-i decorează, nu face din ei demnitari publici. I-o fi plătind poate, dar îi plătește din fonduri nemărturisite, căci conștiința niciunui popor nu suportă remunerarea publică a trădării și a feloniei. Acestea le știe " Romînul" tot așa de bine ca și noi, știe prea bine că
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
muncă și cari introduc vițiul în comuna rurală, sunt din nenorocire ieșiți ei înșii din școala rurală. Oricare a absolvit două clase primare nu mai vrea să știe de plug ori de coasă. E mai comod pentru el a fi demnitar public, funcționar. Dar totuși cauzele de căpetenie a relelor rezultate nu sunt acestea, ci una mai generală și mai apăsătoare: sărăcia. D. A. V. Millo a dovedit condei cu condei că până și bugetul de venituri al unui țăran fruntaș e
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
i-o deja făcuse la Ravena: era un adevărat roman, a cărei ținută - demnă de un senator de demult, cu părul tuns îngrijit, scurt și cârlionțat, și veșmintele elegante - l-ar fi îndreptățit, fără îndoială, să facă parte din rândurile demnitarilor de la curtea din Ravena. Prompt, ridică, la rândul său, dreapta: — îți aduc, împreună cu salutul meu, salutul lui Magister Officiorum și al lui Magister militum. Flavius Etius, în special, mă trimite să-ți spun că se gândește cu drag la tine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
pe brațele jilțului și urmărea cu atenție fiecare cuvânt al suveranului său. Uimit, îi observă trăsăturile nobile, privirea inteligentă și hotărâtă, părul unduios, castaniu, pe care vălul, prins cu o diademă simplă, reușea să-l ascundă doar în parte. Mulți demnitari se adunau chiar pe treptele scării, atenți însă să lase loc suveranului lor. în apropierea celor trei femei, Sebastianus zări un bărbat în haine sacre, între doi clerici, ce nu putea fi altul decât episcopul de Genava; înalt și osos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
niciodată o tabără de asemenea dimensiuni! Corturile, printre care zări un adevărat furnicar de războinici, se întindeau haotic pe o mare suprafață din câmpie, iar adăposturile extrem de variete arătau clar cât era de eterogenă acea armată: pe lângă numeroasele corturi ale demnitarilor huni, mari și de formă asemănătoare celor persane, Sebastianus văzu, cu surprindere, yurtae de fetru, tipice pentru popoarele îndepărtate ale stepei, apoi conglomerate de barăci, ridicate ca vai și amar, și o mulțime de pânzeturi multicolore, în fâșii, întinse pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
cei din jurul său. în vreme ce în fața sa se dădea bătălia, Balamber revenea mereu cu câte o privire fugară și neliniștită la ace grup de cavaleri. De unde se găsea nu-l putea zări însă decât uneori pe rege, înconjurat de toți acei demnitari. între ei îl recunoscu pe tânărul Ernak, fiul său cel mai iubit. Ceilalți doi erau deja angajați în bătălie: Ellak, cel mai mare, se lupta pe colină; Dengizich, în schimb, conducea atacul împotriva alanilor. Balamber aruncă o privire spre forțele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
se înfățișa imediat înaintea regelui. în sfârșit! Inima porni să-i bată într-un ritm nebunesc. Cu o iuțeală incredibilă îmbrăcă platoșa, sări în șaua pagului său, îl biciui cu furie și își făcu loc fără prea multe scuze printre demnitari până ajunse în fața regelui său, mai aproape decât reușise vreodată. Atila descălecase și, ajutat de un servitor, de Utrigúr și de Ernak, își îmbrăca acele părți ale armurii de care se ușurase mai devreme, în timp ce alt servitor îmbrăca în zale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
nu a mea! replică scurt noul rege a goților. Apoi, pentru a fi limpede că discuția se încheiase și că hotărârea sa era irevocabilă, biciui calul și, lăsându-l pe Etius acolo unde se găsea, ridică un braț, chemându-și demnitarii și pe toți cei care erau cu el. împreună cu ei, se îndreptă spre tabăra goților, iar acea împărțire a cortegiului arătă cât se poate de limpede că alianța era de acum ruptă. Etius își opri calul și rămase multă vreme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
numai de ordin teritorial (armata trebuia să se refacă pe o arie mult restrânsă față de spațiul (pe care s-a desfășurat constituirea inițială, în 1916), ci și de ordin: demografic în Moldova s-au îngrămădit: armata, răniții, funcționari de stat, demnitari publici, populație refugiată din fața inamicului, ostași ruși. În Iași, populația a crescut de mai multe ori: ,,față de cei 70-75 000 de locuitori, populația sa a sporit la peste 300 000 de locuitori, fără a socoti efrctivele militare, românești și rusești
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3109]
-
pe carte însoțind numele de familie și nu se poate stabili prenumele autorului PE CARTE VEDETA UNIFORMĂ M me de Stael STAEL, Germaine Necker, baroană de D-ra Ștefania Mărăcineanu MĂRĂCINEANU, Ștefania 5.2.5. Numele de sfinți și de înalți demnitari bisericești se trec în vedetă în următoarea ordine: numele religios, numele de familie, poreclă. Papii sunt menționați sub numele religios, urmat de numărul de ordine (în cifre romane) în cadrul aceluiași nume religios. PE CARTE VEDETĂ UNIFORMĂ Sfântul Ioan Gură de
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
Ștefan cel Mare, Moldova a fost silită să recunoască suzeranitatea Turciei, ceea ce a determinat transformări importante în viața economică și social-politică. Serviciul poștal începe să fie organizat mai bine. Pentru a fi informați permanent asupra intențiilor ce le aveau marii demnitari turci, Domnii Moldovei țineau la Constantinopol un reprezentant numit "capuchehaie". Relațiile cu Constantinopolul devenind din ce în ce mai dese și circulația curierilor călări sau în olace, mai frecventă, serviciul poștal rezervat necesităților statului, este pus sub autoritatea Marelui Postelnic, un fel de ministru
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
a Moldovei”, sub pretextul necesității unui “coridor” de trecere între Transilvania și Galiția, susținând în mod fals că Nordul Moldovei ar fi aparținut în trecut Pocuției. Nu a ezitat să folosească și alte mijloaceăintimidarea, amenințarea cu forța, coruperea unor înalți demnitari otomani) pentru ași atinge scopul. Poarta otomană, neputându-și susține dominația cu forța armelor, a fost nevoită să semneze la 7 mai 1775, Convenția de la Constantinopol, cedând Habsburgilor nordul Moldovei, în ciuda protestelor vehemente ale Domnului Moldovei Grigore al III-lea
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]