9,274 matches
-
autori din județele învecinate: Tiberiu Crudu, Constantin Iordăchescu, Artur Gorovei. Câteva prezențe feminine se întâlnesc uneori în paginile reviste cu versuri sau fragmente în proză, studii sau cronici. Numărul revistei din 1933 le dedică un articol, listând numele doamnelor și domnișoarelor, precum și titlurile publicațiilor acestora. În deceniile interbelice au semnat: Oltea I. Nistor - traduceri, studii și cronici, Felicia Brătianu - proză, Ilaria Gheorghian - traducere, Maria Cunțan - versuri, Virginia Tomescu-Scrocco - eseuri, Gina Sandri - versuri, Venera Cl. Isopescu - traducere, Viorica Lăzărescu - versuri, Karolina V.
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Alexandru Sadoveanu, iar mama sa, Profira Ursachi, era fiica de răzeși din Verșeni. Urmează cursurile școlii primare în Pașcani, gimnaziul la Fălticeni, iar liceul la Iași; după aceea studiază dreptul la București. Debutează în revistă “Dracu” din București cu schița Domnișoara M. din Fălticeni (1897), sub semnătură Mihai din Pașcani, consfințind astfel legătură să cu orașul natal. Se căsătorește în 1901 cu Ecaterina Bălu, cu care are 11 copii, iar în 1904 se mută la București, unde desfășoară o intensă activitate
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_93485]
-
niciodată avocatura. Ea s-a măritat cu Constantin Alimănișteanu la șase ani după ce a fost admisă în Barou și ca urmare s-a retras din avocatură, continuând să fie însă activă în cercurile feministe. S-a numărat printre fondatoarele Societății Domnișoarelor Române care își propunea să lupte pentru creșterea gradului de educație în rândul femeilor. 5. Smaranda Brăescu (21 mai 1897 - 2 februarie 1948) A fost prima femeie pilot din România, prima femeie parașutist cu brevet din România, campioană europeană la
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
Irène Joliot-Curie și soțul acesteia, descoperirea fiind încununată cu acordarea premiului Nobel celor două personalități. Meritele fizicienei române au fost recunoscute de către fiica Mariei Curie într-un articol publicat în „Neues Wiener Journal”, în 1934: „Ne amintim că savanta română domnișoara Mărăcineanu a anunțat în 1924 descoperirea radioactivității artificiale”. S-a ocupat și de fenomenele meteorologice, reușind, cu sprijinul profesorilor Bungețianu și Vasile Karpen]și al aviatorului Bâzu Cantacuzino, să descopere procedeul de declanșare artificială a ploii cu ajutorul unor săruri radioactive
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
registru interpretativ, oprindu-se nu doar la prozatori de primă mână ci și la alții - cum spuneam - de plan secund sau afirmați hotărâtor în alte genuri: Octav Șuluțiu (Ambigen, Romanul unui intelectuală, Damian Stănoiu (Eros în mânăstireă, I. Peltz (Nopțile domnișoarei Miliă, Tudor Arghezi (Cimitirul Buna-Vestire, Manual de morală practică, Prozator militantă, G. Ibrăileanu (Adelaă, E. Lovinescu (Mite, Bălăuca, Dianaă. Ca și în cazul poeziei - simetria este semnificativă - Vladimir Streinu a făcut încercări - reușite - de apropiere de proza unor autori tineri
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
pentru femei (prin raportare la norma general acceptată) și traiectorii în care independența și asumarea unor poziții subiect să fie prioritare. Însuși gestul administrativ de schimbare a numelui prin mariaj, devenit "banal"/"normal" prin convenționalitatea sa, însoțit de schimbarea apelativului "domnișoară" în "doamnă", indică maniera diferențiată/inegală de construcție a identității de gen pentru femei, care prin aceste ritualuri sociale devin "bunuri de schimb simbolic" trecând, astfel, din "proprietatea" și protecția tatălui/a familie de origine în cea a soțului 22
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
e un model, o acceptă ca menajeră vara în vacanță încât apropierea de oraș e treptată, ca o inițiere. Șubred model însă se dovedește a fi când fata îi descoperă infidelitățile conjugale. - Schimbări bulversante. Prima e schimbarea vieții ei de domnișoară crescută la sat și fugită la oraș de dragul confortului, o schimbare pe care și-o asumă cu prețul rănirii părinților care nicicum nu mai pot fi îmbunați. În schimbul emancipării, pierde acea simplitate funciară pe care doar părinții ei par c-
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
în context în studiile românești / 48 Capitolul 3. Atracția coincidenței contrariilor / 59 Capitolul 4. Numele ficționale eliadești / 79 4.1. Dreapta potrivire a numelui sau Nuntă în Cer / 79 4.2. Litomantul Eliade sau figura din covor / 86 4.3. Domnișoara Christina sau blestemul imitației / 94 4.4. Sub semnul Șarpelui / 99 4.5. Spre "mitologia mitului". Numele transparent / 104 4. 5.1. Macrantropul teofanic și originea sacră / 106 4.5.2. Douăsprezece mii de capete de vită / 110 4.5
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
narațiunea e mitografie, proza e o semioză operând cu mituri; în acest caz, numele personajelor sunt esențe mitice precedând existența lor, de asemenea mitică. Monica Borș recitește canonul prozei fantastice a lui Eliade - Nuntă în cer, Ghicitor în pietre, Șarpele, Domnișoara Christina, Un om mare, Douăsprezece mii de capete de vită, Fata căpitanului, O fotografie veche de 14 ani, La țigănci, Podul, Pe strada Mântuleasa, Șanțurile, În curte la Dionis, Nouăsprezece trandafiri, Incognito la Buchenwald, Ivan, Les trois Grâces, Dayan, din
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
mult spre personajele romanului Noaptea de Sânziene: Ileana (Leana din În curte la Dionis), numele "mitic", "pentru care Eliade se pare că are slăbiciune"; Ștefan Viziru care prefigurează numele lui Laurian Serdaru (din Nouăsprezece trandafiri) prin abordarea aceluiași mecanism semantic; domnișoara Zissu, "nume cu semnificații speciale", deoarece "în acest caz nu personajul contează, ci doar numele, care trimite la o poveste consumată, cu alte semnificații pentru fiecare personaj, ca și mitul însuși". Studiind problema numelor proprii din nuvela În curte la
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
al logicii povestirii și desemnează funcțiile personajelor, împlinind în text condițiile aristotelice ale verosimilului și necesarului"24. Autoarea are în vedere personaje ca Ileana, Barbu, Mavrodin (Nuntă în Cer), Leana, Adrian, Una, Visarion, Cladova (În curte la Dionis), pictorul Prajan (Domnișoara Christina), eroul-bibliotecar Cesare (Lumina ce se stinge) interpretat ca simbol al suveranului, dar și personaje fără nume care redau un univers "nescindat de procesul numirii", supranume etc. De altfel, autoarea, care realizează o analiză a lui Eliade "par lui-même", face
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
curte la Dionis). Asupra importanța onomasticii în proza lui Eliade atrag atenția și alți exegeți; Ilina Grigori face referiri la studiul lui Dragomir Costineanu, Une interprétation des nouvelles de Mircea Eliade par l'éthymologie des noms propres și interpretează numele domnișoarei Christina (din nuvela cu același nume) ca expresie a unui dublu mincinos. Ca și în demersul narativ al lui Eliade unde există piste false (vezi, în acest sens, nuvela Pelerina: "E adevărat, reluă Pantazi, dar s-ar putea ca această
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
unui nume comun, de ex., trăsătura aferentă /avar/ în numele personajului Harpagon devine trăsătură inerentă /avar/ în numele comun harpagon. Același mecanism se produce când trăsătura aferentă /viteaz/ din numele personajului Egor devine trăsătura inerentă cu care acest nume intră în proza Domnișoara Christina, în momentul tratării lui ironic-intertextuale de către fetița diabolică, Simina: "Viteazul nostru Egor!" Fără a intenționa de a acorda câștig de cauză uneia sau alteia din marile paradigme (teoria sensului vid a lui Mill/Kripke sau teoria descriptivă a lui
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
reală" "dependența unor scrieri literare de cele teoretice, și vice-versa", exemplificând cu filiația din Yoga a Secretului d-rului Honigberger, piesa Oameni și pietre care derivă direct din capitolul Les Pierres sacrées al Tratatului și dintr-o lucrare neterminată, Le Labyrinthe; Domnișoara Christina din Mitologiile Morții și un curs despre Moarte în folclorul românesc; Iphigenia din Comentarii la Legenda Meșterului Manole; o altă piesă inedită, Aventura spirituală, din Mitologiile Morții "și poate vor mai fi și altele"28. Pe de altă parte
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
inteligibil printr-o concepție religioasă regizată de un Domn (o Mamă) a (l) Animalelor; universul religios al vânătorului primitiv este dominat de solidaritatea mistică dintre vânător și vânat 104. Asemeni obiectelor, numele personajelor se hierofanizează, "își evocă originea". 4.3. Domnișoara Christina sau blestemul imitației Dacă ai bănui ce blestem mă apasă... Dragostea cu un muritor 105. În Memorii, Eliade mărturisea că scrisese acest roman fără să fie interesat de tema folclorică sau de motivul romantic al strigoiului, gen Lenore; ceea ce
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
element al acestei lumi în care moartea vrea să imite viața, umanul în "modalitatea încarnată" este parcul; dacă pădurea este sălașul unui zeu (ca în credințele vechilor greci și romani), "parcul acesta artificial" - replică palidă și fabricată - este locul demonicei domnișoare Christina, în care arborele - rege al parcului este salcâmul ("arbore de om sărac"118). Salcâmul a fost interpretat ca "simbol solar al renașterii și nemuririi", legat de ideea de "inițiere și cunoaștere a lucrurilor secrete", și - foarte important pentru contextul
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
și nemuririi", legat de ideea de "inițiere și cunoaștere a lucrurilor secrete", și - foarte important pentru contextul de față - un simbol vedic al principiului feminin 119. Tot locul se află sub semnul exclusiv al femininului: doamna Moscu, Sanda, Simina, doica, domnișoara Christina. Înfruntarea celor două principii, masculinul și femininul, vitalul și spiritualul, fără putința refacerii unității primordiale, intervenția masculinului vor duce la dezintegrarea acestui univers în care femininul este dominant 120. Lumea în care pătrund Egor Pașchievici și Nazarie - un pictor
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
răcoare "melancolică și artificială"124 și provoacă un sentiment de timp oprit în loc în mod artificial), de discontinuitate în planul realului. În această lume artificială, stăpână a unui timp încremenit, "oprit în loc" (Ea m-a rugat să-i spun așa, "domnișoară", să nu-i spun "tanti", să n-o îmbătrânesc...") și a unui spațiu artificial (parcul, camera) este Christina "un "spirit" care refuză să-și asume modul lui propriu de a fi", "o ființă "spirituală" comportându-se ca un trup viu
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
transfer"144 - d-na Moscu își va jertfi, la rândul ei, fiica mai mare; există un paralelism creat de cuplurile de surori, de moartea surorii mai mari. Tot de imitație ține și parfumul de violete din arsenalul seducției exercitate de Domnișoară (de unde, efectul de miros sufocant, "insuportabil" pentru simțurile lui Egor): în limbajul florilor, violeta este simbol al modestiei, răbdării, devotamentului, pudorii, un mesager a ceea ce vrea să pară Christina: Nu e adevărat, n-am făcut ceea ce spun oamenii despre mine
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
10-11 ani, cu care Christina comunică într-un chip concret, mimetismul ei sunt efecte ale răsturnării legilor Firii: "sub o înfățișare îngerească, Simina ascundea un monstru, și asta datorită...unei false spiritualități, faptului că trăia pe de-a-ntregul în lumea domnișoarei Christina"148. În cheie psihologică 149, Simina face parte din seria acelor personaje demonice (Manoil, Diavolul, Șarpele etc.), sub a căror mască se află "instinctul cu chip de balaur fabulos" și al cărei rol este de a ispiti (jocul ei
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
în discuție ideea existenței umane ca dublul uneia astrale 153, dublul celest al oamenilor din trecut, din prezent și din viitor 154. 4.4. Sub semnul Șarpelui Predilecția lui Eliade pentru fonemul S, în procesul de numire a personajelor din Domnișoara Christina, devine și mai evidentă în Șarpele. Acest grafem-simbol unificator, asemeni spiralei, pe verticală sau pe orizontală, al cerului cu pământul, al masculinului cu femininul, al muntelui cu valea etc.155, este totodată și un simbol unificator între motivația "numelor
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
sugestia numelui ca veșmânt terestru, identitate de împrumut, necesară și lui Andronic în epifaniile lui pământene 180. Pentru numele damnat, interzis, " Inefabilul, Impronunțabilul adevăratului nume" (Marcel Jousse), autorul folosește numele de substituție. Sacrul este ocultat prin alte mijloace decât în Domnișoara Christina (unde este utilizată mai mult desemnarea contingentă, designatori redați prin structuri cu determinanți nehotărâți), într-o mișcare neîntreruptă "pe verticală, în sus și în jos, de la om la zei, de la "derivă" spre "primordialitate", de la denominabil la de-ne-numit"181. 4
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
clasică inițiat-inițiator (tocmai pentru că nu este o relație gen mamă-fiică)315, structură concretizată și în cuplul bătrână-fetiță din nuvela Podul. Toponimul se regăsește și în Podul, este strada pe care locuiește locotenentul de roșiori și se referă la "femeile tinere, domnișoare, doamne - soții, vreau să spun - văduve, divorțate..." care participă la ritual. Vama poștei este locul de trecere - vama este, prin definiție, un loc de trecere - după prima întoarcere de la țigănci. Sintagma "vămile văzduhului" sau "vămile cerești" despre care vorbesc textele
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
marea zeiță, spuneți-i Afrodita dacă vreți, deși numele ei sunt fără număr"354 se referă la cea pe care locotenentul trebuie să o identifice printre cele unsprezece sau douăsprezece femei. Echivalențe semantice cu femeile implicate în ceremonial, "femei tinere, domnișoare, doamne - soții, vreau să spun - văduve, divorțate..."355 stabilește și toponimul Strada Preoteselor, unde se află casa locotenentului. Analizat din perspectiva filozofiei tantrice, numele locotenentului de roșiori care trece călare spre casă, în amurg, frumos ca un luceafăr, este o
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Pantelimon de a-și recupera iubirea pierdută și de a înțelege episodul plin de mister al relației cu Sanda 751. Sanda Irineu se înscrie într-o tipologie a logodnicei care vine din Uniforme de general, și chiar mai dinainte; în Domnișoara Christina spune: "Eu vin de departe". Ca orice Logodnică, Străină, aduce un mesaj vital, este un Înger al Morții pe care Pantelimon urmează să-l întâlnească. 4.14. Confirmări etimologice ale realității mitice "Memoria, această înaltă trădare"752, temă recurentă
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]