8,123 matches
-
e vorba de o tehnică simplă, aceea a insolitului, a nonsensului. Punând împreună elemente eterogene și obligându-le să intre în „combinație”, creează senzația ineditului, a descoperirii senzaționale. Pe scurt, pe egocentricul M. Săucan nu îl preocupă prea mult ce filmează, fie că e vorba de colectivizare, de „trăiri” intelectualiste, pentru el important e cum filmează. Actorii sunt adesea doar niște elemente de compunere a cadrului. M. Săucan redescoperea și el „formalismul” de care erau acuzați marii regizori ruși ai anilor
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
și obligându-le să intre în „combinație”, creează senzația ineditului, a descoperirii senzaționale. Pe scurt, pe egocentricul M. Săucan nu îl preocupă prea mult ce filmează, fie că e vorba de colectivizare, de „trăiri” intelectualiste, pentru el important e cum filmează. Actorii sunt adesea doar niște elemente de compunere a cadrului. M. Săucan redescoperea și el „formalismul” de care erau acuzați marii regizori ruși ai anilor ’20, lipsindu-i însă determinarea sinceră a acestora de a servi unei cauze, alta decât
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
necunoscut lui - filmului Călugărița din Monza : - Se va scoate partea a 2-a a secvenței violului (picioarele din ce în ce mai dezgolite, fețele îngrozite ale femeilor care asistă la viol). - Se va scurta scena din pat în care se insistă cu aparatul de filmat. - Se va scurta scena omorului servitoarei și al transportării corpului (va lovi doar o dată). - Se va scurta secvența fugii de la mănăstire. Nu va mai apare goana înnebunitoare a eroului și a celor două femei, ca și omorîrea uneia dintre ele
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
lumești par bicisnice și iluzorii. Întors de acolo, seara, în casa bunicului, Filip găsește pe masă o carte roșie pe care scrie : „Lenin - Despre tineret”. Peste câțiva ani, o altă referință în afară de Ceaușescu nu va mai fi posibilă în propaganda filmată din România. Întâlnirea decisivă este cu Marele Preot al cultului meta lurgiei grele, însuși Ionescu, cel prigonit cândva de Atanasiu și abandonat de tatăl lui Filip, acum maistru oțelar la Galați, drapat într-un pardesiu gri- bej cu romburi și
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Mărește turația la maximum și trage maneta până la fund !”. Indicații „prețioase” de o inestimabilă valoare teoretică și practică, așa cum dădea N. Ceaușescu în fiecare domeniu, producând revelații : „Hai, că se poate !”. Îndată ce piesa uriașă începe să se ridice, scena e filmată în așa fel încât pare că privirea-laser a lui Coman e cea care mișcă totul. Așa cum maestrul Jedi, bătrânul Yoda, ridică nava lui Luke Skywalker din mlaștină doar închizând ochii și întinzând o mână, forța de convingere a directorului nostru
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
plină cu femei robotizate, care o privesc aproape cu ură. Mai e ceva de înfierat ? Da, sexualitatea bolnavă a Vestului, prin comparație cu sănătoasa heterosexualitate carpatină. Prin urmare, în alienarea ei, Doina ajunge la o petrecere de lesbiene machiate fellinian, filmate în gros-planuri hidoase, cu limba scoasă, un boșorog deghizat îi pune Doinei mâna pe fund, niște degenerați, ce mai... „Draga mea, ce să-ți fac, dac-ai crezut c-aici e raiul pe pământ...”, îi spune cu înțelegere Doinei cântăreața
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
dar eficiența la nivelul masei de spectatori a acestui produs intelectualist, pe cât de forțat, pe atât de inert, apare ca aproape nulă. Ce trebuie să-i fi speriat pe culturnici este mise en abîme folosită de Pintile când devoalează echipa filmând în România contemporană : cum adică, toată mahalaua asta mizeră e acum, aici, la noi, nu în secolul nouășpe ? ! Sezonul pescărușilor cinematografiază un scenariu stan dard, văzut până atunci de zeci de ori : inginerul Popescu e curajos și inventator, inginerul- șef
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
din punct de vedere propagandistic îl reprezintă Salutări de la Agigea (1984). Pentru a întări îndemnul la muncă patriotică pe șantierul de la Canalul Dunăre - Marea Neagră adresat liceenilor, sunt inserate diegetic, la televizor, secvențe din Răsună valea (1950). Apelul la resursele propagandei filmate din perioada stalinistă acută e semnificativ pentru „arcul peste timp” al propagandei care se închide în ultimii ani ’80. Filmele pe teme sătești au ca principală componentă propagandistică exact inversul celei de până în 1966, care îndemna țăranii să vină să
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
un nume rostit de muritori) restabilește ordinea în Univers : duduia pleacă cu coada între picioare, în vreme ce oamenii muncii primesc locuințe la cheie. Tovarașul Prim îl afurisește pe diavol : „Fir-ar mama ei a dracului de birocrație !”. Apoi, Tovarășul Prim este filmat din spate, în contre-jourul unei uși luminate de soare, care dă spre o terasă. În stânga lui, pe perete, portretul lui Nicolae Ceaușescu. Înțelegem cu toții că adevăratul Dumnezeu este cel de pe perete, Tovarășul Prim e profetul lui, cel care merge spre
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
un film din cea mai frecventată lume fictivă a propagandei cinematografice românești : lupta comuniștilor în ilegalitate. Pentru prima (și ultima) dată, Alexandru Tatos agață mitul fabricat în zeci de ani și îl aduce la sol. În paralel cu subiectul standard, filmat de echipă - comunistul mai vârstnic moare sub torturile Siguranței, fiica lui plânge pe umărul comunistului tânăr -, doi figuranți așezați la o masă, interpretați excepțional de Geo Barton și Ion Vîlcu, derulează o poveste cu mult mai intensă și „adevărată”. Eroul
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
terorizați de foame, frig și frică sloganul independenței țării în fața puterilor străine, în primul rând URSS, pentru care dictatorul de la București devenise indezirabil. Întreg scenariul, care respectă în general desfășurarea evenimentelor tragice ale anului 1940, este construit pentru a se filma scena finală, în totalitate inventată, a confruntării, în regim de cenaclu combinat cu o ședință de partid, dintre Nicolae Iorga și „floarea intelectuală” a Gărzii de Fier, alde Horia Sima, Traian Boeru, Ion Tucan. Istoria nu consemnează altceva în afara ridicării
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
de libertate. Abandonarea lor totală reflectă condiția cel mai des întâlnită a cineastului român sub dictatură : lipsit de orice convingere comunistă, însă dornic cu orice preț de bani și notorietate. El accepta scenarii comandate de Partid, pe care fie le filma ad litteram, fără implicare și fără talent, fie încerca să atenueze story- ul „corect politic” prin artisti‑ cizarea propagandei. În anii ’50, filmul apăsat brutal de propagandă e caracterizat prin raritatea prim‑planului sau gros‑planului, fiind folosit cu precădere
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
societăți încă euforice, asupra căreia se revarsă de altfel încă din primele zile o adevărată avalanșă de imagini televizate care afirmă emfatic prezența emisarilor Occidentului în miezul situației postrevoluționare: ziariștii occidentali sunt întâlniți la fiecare colț de stradă și sunt filmați pe teren, se organizează transmisii duplex cu televiziunile occidentale, moartea lui Jean-Louis Calderon e celebrată masiv, botezându-se cu numele lui străzi și școli, prezența militarilor francezi, ajutorul economic german, teletonul din Olanda, vizitele lui Hans Dietrich Genscher, ministrul de
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
durata manifestației. Confruntată cu popularitatea crescândă a mitingului, noua Securitate face mari eforturi de a-l infiltra 69 nu doar cu informatori, ci și cu hoți de buzunare și vânzători ambulanți de țigări de contrabandă, în vreme ce televiziunea, care nu a filmat nici măcar unul dintre discursurile, adesea superbe, ale oratorilor din balcon, are grijă să difuzeze fără încetare cadre bine alese ale pitoreștilor reprezentanți ai pegrei bucureștene. Această instrumentalizare a imaginii desăvârșește ruptura din societate: de-o parte, manifestanții, veniți din toate
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
a unui om care se aștepta la altceva) T: Nu, oameni aici, care nu sunt nici exaltați, unii sunt ziariști, alții politicieni 322 A: Nu suntem OFIȚERI, după știința mea (o expresie aspră, dură, uitându-se direct spre camera de filmat ca și cum ar fi vrut să Înfrunte privirea interlocutorului său). Cu toții am pus sub semnul Întrebării aceste declarații. Cu toții am spus că, și ieri, În emisiune, că, dl președinte B., ca și dl. T., c-amândoi erau invocați, sunt niște martori
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
alte căi prin care să le răspundă. Astfel, anumite programe pretind participanților să ia Antabuse®, medicament care, asociat alcoolului, provoacă o stare fiziologică violentă. O altă metodă folosită de această abordare este vizionarea unei casete video în care indivizii sunt filmați în stare de ebrietate. Cu alte cuvinte, terapia comportamentală presupune modificarea acelor situații care servesc la menținerea comportamentului disfuncțional (Strupp, 1971, p. 54). Unul dintre avantajele acestei abordări este că tehnicile folosite sunt în general simple și ușor de aplicat
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
adresează solemn ofițerilor și soldaților din jur: Pe timp de război, disciplina cere sacrificii dureroase, dar necesare!". Tăcere. Generalul salută cadavrul de pe targă: "Să ne onorăm morții." Ofițerii și soldații salută la rîndul lor. Locotenentul face gestul cu greu: ca filmat cu încetinitorul, își duce cu lentoare palma dreaptă la tîmplă. Coloana de soldați se despică în două pentru a lăsa să treacă mortul și brancardierii. Divizia se repune în mișcare, continuîndu-și retragerea. După cum se vede din titlu, Uomini contro (Cei
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
de tobe în cazul unui moment mai important. Informația transmisă se recepționează fără a se supune conștientului. Se întîlnește și în cazul unor filme. Un alt mod de a capta atenția omului este prin mișcarea în continuu a camerei de filmat, sau prin schimparea în continuu a cadrelor întîlnită în cazul știrilor., filmelor. Un alt aspect este agitația omului de zi cu zi. În momentul cînd omul este speriat agitat nu mai raționează cum trebuie devenind de fapt un consumator ideal
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
vom avea decât un caraghioslâc de descentralizare, prin deresponsabilizarea culpabilă a unui guvern impotent, care-și transferă neputința în ograda aleșilor locali. 14 septembrie 2009 La patru decenii de la aselenizarea americană (reală sau, dacă ar fi să dăm crezare scepticilor, filmată la Hollywood), am devenit și noi jucători în tehnologia spațială și specialiști la aruncat avioane. Ba chiar ajungem să fim sensibili și la superstiția legată de numărul 13, dacă mă gândesc bine, ca om care încerc în zadar, din timp
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
ce este vorba. Apoi Iașul oferea, prin studenții și muncitorii existenți aici, resurse mai potrivite revoltei, cu atât mai mult cu cât studenții, în 1988, și muncitorii de la Nicolina, în 1989 deja ieșiseră pe străzi, dând de furcă Securității, care filmase și fotografiase tot, declanșând apoi represalii îndelungate împotriva participanților. Chiar dacă teoria conspiraționistă potrivit căreia la Iași a fost organizată o diversiune pe 14 decembrie pentru ca revoluția să poată izbucni în celălalt capăt al țării pe 16 s-ar adeveri, rămân
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
prim-plan faptul că SRI-ul, singura instituție care are acoperirea legală de a monta astfel de aparate, ar mai trebui retehnologizat (măcar cât să țină pasul cu șantajiștii de presă care au scule mult mai performante!), atâta vreme cât camerele de filmat montate în pereți aveau termenul de garanție depășit, fiind rămase din zestrea securistă de care onorabila instituție păstorită de domnul Maior s-a scuturat, retoric, cu mulți ani în urmă. Ca astăzi să montezi în pereți asemenea dinozauri tehnologici precum
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
secvență din timpul Întâmplării. Cât despre poze, În prima se vedea cum băteau victima, și o tăiau cu acel cuțitoi, iar În a doua cum aceasta zăcea În țărână, sângerând, plină de tăieturi. Totuși, În imaginile de la televizor, care se filmaseră chiar În acel moment mai din spate, apărea Faulques făcând prima poză, apoi În genunchi, cerând ca omul să nu fie omorât. Cu un gest de rugă ori implorare. Pictorul de război s-a strâmbat. - N-am fost convingător. Nici
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
conotează direct șovinismul și xenofobia!), trebuie observat că descifrarea și relevarea intimității, departe de a fi o descătușare a energiilor ascunse, dezamăgește prin tehnicismul aproape Întotdeauna decelabil (și prin excesele acestuia), dar și prin absența unei perspective ferme. Totul pare „filmat de aproape”, de la abia câțiva centimetri, iar detaliile pretind dreptul la Întâietate: părți ale unui univers invizibil, ele se oferă privirii În toată răceala de-contextualizării lor. Ca o consecință directă, intimitatea se relevă și drept un act al distanțării, al
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
mai poetice istorisiri ale lui V. se cantonează într-o lume a eresurilor, cu tărâmuri de basm chiar. O țărancă bolnavă de cancer crede că a intrat în ea un șarpe (Șarpele Aliodor). Urcând în munți spre a încerca să filmeze fabuloșii cocoși în sezonul împerecherii, un cineast întâlnește un flăcău care le imită glasul și știe să îi îmblânzească (Misiune de încredere). Un țăran învățase să folosească limbajul lupilor, și într-o noapte el domolește cu privirea o haită în mijlocul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
scriitor extrem de talentat (Colleyn dădea exemplul lui Flaubert), atunci nu poți reda în scris "expresiile oamenilor, atmosfera ritualurilor, accesele de bună dispoziție sau de furie, proverbele, cântecele, dansurile etc.15. Până la urmă, provocarea este dublă. O dată din partea celorlalți la adresa ta. Filmând comunități exotice, riști enorm, susține Colleyn. Habitudinile și reperele mentale îți sunt bulversate. Ai două variante: "fie deprimarea, fie reflecția"16. Un om slab "alege" deprimarea, un altul puternic și educat alege reflecția. Ambele îi schimbă radical viața. A doua
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]