8,186 matches
-
predicatului principalei la un timp trecut: În unele cazuri nu este obligatorie aplicarea regulilor concordantei timpurilor, adică formă predicatului subordonatei este aceeași, fie că predicatul principalei este la prezent sau la viitor, fie că este la un timp trecut: În franceză modernă, timpul predicatului din principala nu influențează folosirea timpurilor în cazul predicatului la subjonctiv al subordonatei. Acesta este la subjonctiv prezent pentru a exprima simultaneitatea și posterioritatea, si la subjonctiv trecut pentru exprimarea anteriorității: Numai în limba literară are loc
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
emoții și a pune întrebări "implicit", în loc de expunere, interviuri organizate și voice-over explicativ pentru a comunica răspunsurile "explicit". Filmul a fost lansat discret pe Vimeo, la o calitate de 720p, în data de 17 octombrie 2013, cu subtitrări în engleză, franceză și rusă, acumulând 53 000 de vizualizări - plays (până în septembrie 2014, a nu se confunda cu încărcări - loads). Premiera la cinema a avut loc ca pachet cinematografic digital cu rezoluție 2K în timpul festivalului Kommt Zusammen din Rostock, Germania la 18
Kvadrat () [Corola-website/Science/332663_a_333992]
-
Algeria, colonie franceză din 1830, și care a avut ca rezultat obținerea independenței țării, la 5 iulie 1962, față de Franța. Termenul folosit în mod oficial în epocă, de Franța, era „evenimentele din Algeria” (în ), deși expresia „războiul din Algeria” (în franceză: "guerre d'Algérie") era folosită, în mod curent. Expresia „războiul din Algeria” a fost adoptată în Franța la data de 18 octombrie 1999.
Războiul din Algeria () [Corola-website/Science/332700_a_334029]
-
ale limbii franceze sunt considerate ansamblurile de particularități cu care este folosită limba complet formată și însușită de toți vorbitorii din Francofonie, în diferitele teritorii din lume ale acesteia. Aceste variante nu se confundă cu graiurile numite tradițional "patois" în franceză, vorbite pe teritoriul din Franța al limbii franceze din Evul Mediu până prin secolul al XIX-lea, și care practic au dispărut. actuale nu se confundă nici cu celelalte limbi "oïl" vorbite în jumătatea de nord a Franței, care n-au
Variantele regionale ale limbii franceze () [Corola-website/Science/332825_a_334154]
-
de nord a Franței, care n-au dispărut total, și care sunt considerate oficial limbi regionale, împreună cu alte limbi romanice din afara grupului "oïl" și cu alte limbi neromanice. Variantele regionale pot fi raportate la limba standard, dar și la o franceză generală formată din trăsăturile comune tuturor francofonilor. Una sau alta din variantele regionale ale francezei nu constă numai din trăsături regionale, ci este vorba în esență de franceza generală, în care sunt prezente elemente regionale în număr mai mic sau
Variantele regionale ale limbii franceze () [Corola-website/Science/332825_a_334154]
-
regionale, împreună cu alte limbi romanice din afara grupului "oïl" și cu alte limbi neromanice. Variantele regionale pot fi raportate la limba standard, dar și la o franceză generală formată din trăsăturile comune tuturor francofonilor. Una sau alta din variantele regionale ale francezei nu constă numai din trăsături regionale, ci este vorba în esență de franceza generală, în care sunt prezente elemente regionale în număr mai mic sau mai mare în funcție de regiune, de vorbitor și de lexicul unui domeniu sau al altuia. Printre
Variantele regionale ale limbii franceze () [Corola-website/Science/332825_a_334154]
-
Variantele regionale pot fi raportate la limba standard, dar și la o franceză generală formată din trăsăturile comune tuturor francofonilor. Una sau alta din variantele regionale ale francezei nu constă numai din trăsături regionale, ci este vorba în esență de franceza generală, în care sunt prezente elemente regionale în număr mai mic sau mai mare în funcție de regiune, de vorbitor și de lexicul unui domeniu sau al altuia. Printre cuvintele regionale se pot deosebi unele care corespund numai unor realități regionale și
Variantele regionale ale limbii franceze () [Corola-website/Science/332825_a_334154]
-
altele, care denumesc realități generale. Un exemplu din prima categorie este cuvântul "traboule" din Lyon, care denumește o străduță ce leagă o stradă mai mare de alta trecând printr-un grup de case, iar din cealaltă categorie - cuvântul "banque" (în franceza standard „bancă”), care înseamnă „tejghea” în partea de centru-est și de sud-est a Franței. Trăsăturile regionale sunt de patru feluri: Un cuvânt regional poate fi folosit simplu ca sinonim al unui cuvânt standard, paralel cu acesta, de exemplu corespunzătoarele cuvântului
Variantele regionale ale limbii franceze () [Corola-website/Science/332825_a_334154]
-
ale limbii franceze sunt și elemente, în principal cuvinte, care sunt specifice pentru anumite state. Astfel sunt denumirile unor instituții. De exemplu „liceului” din România îi corespund "lycée" în Franța, "athénée" în Belgia, "gymnase" în Elveția și "cégep" în Québec. Franceza are foarte multe variante regionale. Principalele variante și grupuri de variante sunt următoarele (reprezentate pe harta de mai sus): Fiecare dintre cele de mai sus se subîmparte în alte variante regionale, de exemplu în cea din sudul Franței este o
Variantele regionale ale limbii franceze () [Corola-website/Science/332825_a_334154]
-
a Franței. Drept exemplu, prezentăm în continuare specificitățile fonetice ale variantei vorbite în regiunea orașului Lille (după abrevierea „vs.” este dată pronunțarea standard): Aceste variante sunt influențate în principal de limba occitană dominantă în regiunile din sudul Franței înainte de impunerea francezei, dar vorbită și în prezent. Ca exemplu, iată mai jos pricipalele caracteristici fonetice ale francezei vorbite în Languedoc și în Provence: Franceza vorbită în Belgia este influențată mai ales de limbile picardă și valonă, iar în Bruxelles de limba flamandă
Variantele regionale ale limbii franceze () [Corola-website/Science/332825_a_334154]
-
Lille (după abrevierea „vs.” este dată pronunțarea standard): Aceste variante sunt influențate în principal de limba occitană dominantă în regiunile din sudul Franței înainte de impunerea francezei, dar vorbită și în prezent. Ca exemplu, iată mai jos pricipalele caracteristici fonetice ale francezei vorbite în Languedoc și în Provence: Franceza vorbită în Belgia este influențată mai ales de limbile picardă și valonă, iar în Bruxelles de limba flamandă. Sistemul vocalic din franceza belgiană este mai conservator decât cel al majorității variantelor din Franța
Variantele regionale ale limbii franceze () [Corola-website/Science/332825_a_334154]
-
standard): Aceste variante sunt influențate în principal de limba occitană dominantă în regiunile din sudul Franței înainte de impunerea francezei, dar vorbită și în prezent. Ca exemplu, iată mai jos pricipalele caracteristici fonetice ale francezei vorbite în Languedoc și în Provence: Franceza vorbită în Belgia este influențată mai ales de limbile picardă și valonă, iar în Bruxelles de limba flamandă. Sistemul vocalic din franceza belgiană este mai conservator decât cel al majorității variantelor din Franța. De exemplu, se percep bine următoarele opoziții
Variantele regionale ale limbii franceze () [Corola-website/Science/332825_a_334154]
-
în prezent. Ca exemplu, iată mai jos pricipalele caracteristici fonetice ale francezei vorbite în Languedoc și în Provence: Franceza vorbită în Belgia este influențată mai ales de limbile picardă și valonă, iar în Bruxelles de limba flamandă. Sistemul vocalic din franceza belgiană este mai conservator decât cel al majorității variantelor din Franța. De exemplu, se percep bine următoarele opoziții: Alte fenomene: Franceza folosită în Elveția este influențată de limba francoprovensală cândva generală în cantoanele francofone, și de germana elvețiană, dar sunt
Variantele regionale ale limbii franceze () [Corola-website/Science/332825_a_334154]
-
Belgia este influențată mai ales de limbile picardă și valonă, iar în Bruxelles de limba flamandă. Sistemul vocalic din franceza belgiană este mai conservator decât cel al majorității variantelor din Franța. De exemplu, se percep bine următoarele opoziții: Alte fenomene: Franceza folosită în Elveția este influențată de limba francoprovensală cândva generală în cantoanele francofone, și de germana elvețiană, dar sunt prezente și unele arhaisme din vremea când franceza s-a impus și în această regiune. Printre particularități sunt și unele cuprinse
Variantele regionale ale limbii franceze () [Corola-website/Science/332825_a_334154]
-
majorității variantelor din Franța. De exemplu, se percep bine următoarele opoziții: Alte fenomene: Franceza folosită în Elveția este influențată de limba francoprovensală cândva generală în cantoanele francofone, și de germana elvețiană, dar sunt prezente și unele arhaisme din vremea când franceza s-a impus și în această regiune. Printre particularități sunt și unele cuprinse în standardul local. În pronunțare și în prozodie sunt prezente: Franceza din Québec iese în evidență în primul rând prin trăsăturile arhaice rămase de la imigranții din vestul
Variantele regionale ale limbii franceze () [Corola-website/Science/332825_a_334154]
-
în cantoanele francofone, și de germana elvețiană, dar sunt prezente și unele arhaisme din vremea când franceza s-a impus și în această regiune. Printre particularități sunt și unele cuprinse în standardul local. În pronunțare și în prozodie sunt prezente: Franceza din Québec iese în evidență în primul rând prin trăsăturile arhaice rămase de la imigranții din vestul Franței veniți în secolul al XVII-lea. În al doilea rând se poate percepe evoluția internă a variantei în condiții de izolare față de Franța
Variantele regionale ale limbii franceze () [Corola-website/Science/332825_a_334154]
-
izolare față de Franța. În al treilea rând varianta din Québec a fost influențată în oarecare măsură de limbile amerindiene locale, dar mai ales de limba britanicilor dominanți, deși de când provincia Québec a dobândit o largă autonomie, au fost adăugate la franceza standard reguli locale, în principal cu scopul înlocuirii anglicismelor. În varianta din Québec trăiesc toate opozițiile prezente în standardul general, dar care sunt, în funcție de regiune, mai mult sau mai puțin pe cale de dispariție în Franța: /a/ - /ɑ/ în silabă închisă
Variantele regionale ale limbii franceze () [Corola-website/Science/332825_a_334154]
-
se vorbește și în Newfoundland. Din această variantă provine și cea din Louisiana, numită "cadien" „cadiană” (varianta de aici a cuvântului "acadien"), deoarece aici au imigrat în secolul al XVIII-lea majoritatea francezilor expulzați de englezi din Noua Scoție. Variantele francezei din Antile au fost influențate mai ales de limbile africanilor aduși ca sclavi. Pe teritoriile lor se vorbesc și limbi creole cu bază franceză, iar între acestea și variantele locale ale francezei există un continnum. Din punctul de vedere al
Variantele regionale ale limbii franceze () [Corola-website/Science/332825_a_334154]
-
francezilor expulzați de englezi din Noua Scoție. Variantele francezei din Antile au fost influențate mai ales de limbile africanilor aduși ca sclavi. Pe teritoriile lor se vorbesc și limbi creole cu bază franceză, iar între acestea și variantele locale ale francezei există un continnum. Din punctul de vedere al cunoașterii limbii franceze, Haiti pe de o parte și Antilele Franceze și Guyana pe de altă parte diferă oarecum. În Haiti și limba creolă locală este oficială, fiind vorbită de majoritatea populației
Variantele regionale ale limbii franceze () [Corola-website/Science/332825_a_334154]
-
Franceze și Guyana pe de altă parte diferă oarecum. În Haiti și limba creolă locală este oficială, fiind vorbită de majoritatea populației, dat fiind că nivelul școlarizării este relativ scăzut, pe când în insulele ce aparțin de Franța este oficială numai franceza, iar nivelul școlarizării este comparabil cu cel din Franța, de aceea majoritatea populației este practic bilingvă. Franceza folosită în țările din fostul Magreb francez (Mauritania, Maroc, Algeria și Tunisia) are o situație aparte. Nu este limbă oficială, dar este totuși
Variantele regionale ale limbii franceze () [Corola-website/Science/332825_a_334154]
-
fiind vorbită de majoritatea populației, dat fiind că nivelul școlarizării este relativ scăzut, pe când în insulele ce aparțin de Franța este oficială numai franceza, iar nivelul școlarizării este comparabil cu cel din Franța, de aceea majoritatea populației este practic bilingvă. Franceza folosită în țările din fostul Magreb francez (Mauritania, Maroc, Algeria și Tunisia) are o situație aparte. Nu este limbă oficială, dar este totuși privilegiată, jucând un rol important în învățământ, ca prima limbă străină, predată intensiv, și, în măsură diferită
Variantele regionale ale limbii franceze () [Corola-website/Science/332825_a_334154]
-
totuși privilegiată, jucând un rol important în învățământ, ca prima limbă străină, predată intensiv, și, în măsură diferită de la țară la țară, ca limbă de predare și ca a doua limbă în media. De aceea, cel puțin persoanele școlarizate cunosc franceza, dar variantele vorbite de ei sunt influențate de trăsături ale limbii lor materne, araba. Dat fiind că sistemul vocalic al arabei constă numai din trei foneme (/i/, /u/ și / a/), aceasta influențează vocalele franceze în următoarele moduri: /R/ se poate
Variantele regionale ale limbii franceze () [Corola-website/Science/332825_a_334154]
-
moduri: /R/ se poate realiza ca [ʁ] (fricativă uvulară sonoră), [ʀ] (vibrantă uvulară), [r] (vibrantă alveolară), [ɾ] (bătută alveolară) sau [x] (fricativă velară surdă), în funcție de poziția consoanei și de factori sociologici (vârsta, sexul, mediul social al vorbitorului). Împrumuturi există în franceza din Magreb din mai multe limbi, unele pe tot teritoriul, altele numai în anumite țări. Printre acestea sunt și cuvinte care au ajuns în argoul francez din Franța, apoi și în registrul de limbă familiar. Principala sursă de împumuturi este
Variantele regionale ale limbii franceze () [Corola-website/Science/332825_a_334154]
-
portar” (în Algeria), "referee" vs. "arbitre" „arbitru” (în Tunisia). Formarea de cuvinte se efectuează prin mai multe procedee: Inovații semantice: "barbu" (în standard „bărbos”) - musulman extremist (în tot Magrebul), "chérubin" (în standard „îngeraș”) vs. "enfant, adolescent" „copil, adolescent” (în Tunisia). Franceza din Africa Subsahariană are, în fostele colonii franceze și belgiene, un statut de nivel mai înalt și un rol mai important decât în nordul Africii. În fiecare țară francofonă de la sud de Sahara, franceza este fie unica, fie una dintre
Variantele regionale ale limbii franceze () [Corola-website/Science/332825_a_334154]
-
enfant, adolescent" „copil, adolescent” (în Tunisia). Franceza din Africa Subsahariană are, în fostele colonii franceze și belgiene, un statut de nivel mai înalt și un rol mai important decât în nordul Africii. În fiecare țară francofonă de la sud de Sahara, franceza este fie unica, fie una dintre limbile oficiale, dar în fiecare este limba comunicării la nivel de țară, fiindcă există multe limbi locale, ceea ce face imposibilă comunicarea la acest nivel fără o limbă comună. Chiar și acolo unde una dintre
Variantele regionale ale limbii franceze () [Corola-website/Science/332825_a_334154]