9,802 matches
-
avut, pentru ei, nici un haz. Ludicul, histrionismul inteligent le însoțeau totdeauna manifestările în acea perioadă care încă era pentru ei, sufletește, aceea a adolescenței romantice. Arta seducătorului Într-un articol publicat demult, cred că pe la începutul anilor ’60, evocam situația ideală a unui critic al actualității literare care nu-i cunoaște personal pe autorii despre care scrie. El îi poate comenta astfel, spuneam, în deplină libertate de spirit, neconturbat în actul judecării estetice de imaginea lor umană. Nu-l numeam în
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
oferind un corpus de teorie politică ce nu mai era măsurată în funcție de aderenta la standarde abstracte de adevăr și moralitate, ci prin prisma efectelor benefice concrete pe care urma să le aducă. Accentuând mai curând lumea reală decât pe cea ideală, sau "realitatea efectivă a lucrului" (Principele, capitolul 15) mai curând decât adevărul moral, Machiavelli a inițiat ceea ce va deveni o tendință dominantă în istoria intelectuală occidentală. Mulți filozofi și oameni de știință din epocile ulterioare au recunoscut deschis măsură în
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
ci și pretutindeni în lumea occidentală, a fost și creșterea influenței modurilor științifice de gândire, îndeosebi în domeniul economiei politice, care au fost încurajate de revoluția industrială. Un accent pe rezolvarea problemelor reale, mai curând decât pe construirea unor scopuri ideale pentru societate, i-a condus pe cititori să admire empirismul lui Machiavelli și studiul sau asupra "adevărului real" [le verità effetuale] (capitolul 15) și să îl trateze nu atât că pe un republican convins sau ca pe un adept al
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
al XVI-lea ca urmare a interesului depus de Bruni și de contemporanii săi. Dacă ar trebui să explicăm interesul lui Bruni pentru republicanismul antic și să determinăm influență umaniștilor timpurii asupra lui Machiavelli, Baron s-ar înscrie în condiția ideală pentru a descrie rolul jucat de florentinul renascentist în reflectarea gândirii republicane a antichității, inca influențe în Europa modernă. Deosebit de important pentru succesul proiectului propus de Baron a fost realizarea conexiunilor dintre acești gânditori politici republicani. Și aceasta pentru că opera
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
carieră distinsa în serviciul familiei de' Medici și în guvernul florentin, devenind Căpitan al pedestrașilor din Palatul Senioriei după criza din 1466. În această demnitate, a obținut rangul de "cavaler"8. Cu toate acestea ser Mariano nu era un candidat ideal pentru postul din Fucecchio. Problema nu era că Mariano și fratele său acționaseră reprobabil cu șapte ani în urmă în perioada în care deținuse postul de miles socius al podestei și de notaio del danno dato în Arezzo: cu privire la purtarea
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
la necesitatea unei "istorii a eminescologiei" care să releve "conștiința de sine a acestui domeniu de cercetare". O istorie literară care să se axeze pe o "viziune", ca o hartă ide ală ce ar reprezenta "nu altceva decât acea proiecție ideală a imaginii de sine a unei comunități în planul arhitecturii imaginarului colectiv, ea însăși fiind furnizoare a unui tip de legitimitate distinctă". Un astfel de ghid de lectură oferă Iulian Costache în studiul său, pentru opera eminesciană pe care o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
fizicul cu metafizicul". O nouă treaptă intermediară se face prin foc "într-un spațiu tensional al flăcărilor iradiante". Și la această "pătrundere a absolutului în orizontul vremelnicului", Luceafărul o cheamă pe Cătălina în alte sfere, celeste, pentru împlinirea unei iubiri ideale, dar fata de împărat nu se poate ridica până la "nivelul planului existențial" propus. Insuccesul comunicării Luceafărului cu fecioara determină în el o răzvrătire împotriva propriei ființe și pleacă "spre adâncimile cele mai iradiante ale conștiinței sale de făptură superioară". Zborul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
naturilor catilinare", apelând, în acest sens, la observațiile făcute și de Eugen Simion, I. Scurtu, mai înainte, etc. De interes aparte se bucură, pe această coordonată, publicistica ("Situat pe pozițiile Partidului Conservator, Mihai Eminescu pledează pentru tradiție și vizează alcătuirea ideală a statului și instituțiilor sale: biserică, școală, armată, justiție, bănci, administrație etc."), dar și poezia (poemul Gemenii), nu mai puțin proza fantastică: Făt-Frumos din lacrimă, pretutindeni urmărind și "componenta polemică" a scriitorului. Se atrage atenția că aceste naturi catilinare eminesciene
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
esență o "scriere ideologică", ci o "creație artistică", fiind "expresia lirică a necesității de conservare a ființei și identității naționale". Și, în continuare: "Citită prost, ea poate părea o profesiune de credință rasială. Citită adecvat, ea nu este decât "ficțiunea ideală" a posibilei noastre afirmări pe linia și în cadrele neamului". Coordonata religioasă a poemului îi imprimă tocmai timbrul grav și solemn, apoteotic, din final: "Doina eminesciană se încheie cu această viziune grandioasă a "mântuirii", văzută ca rod posibil al unei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
este acuzat pe nedrept, pentru antiliberalismul și paseismul susținut, etc., făcând dovada că teoriile sale sunt "rezultatul unor constructe întemeiate pe cultură, pe cunoașterea nemijlocită a realității, pe reflecție și convingeri date de descoperirea unor neconcordanțe flagrante nu atât între ideal și dezirabil, cât mai ales între adevăr și real, între real și necesar în plan social", nu mai puțin politic și strategic sub raport diplomatic, ajungând la concluzia că "demersul său jurnalistic se constituie într-o autentică istorie polemică a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
întrecându-se pe sine în a evidenția esența creației eminesciene. "El a însemnat în această lume idealul ca realitate poetică afirmă Filosoful. Dragostea și Frumusețea, Țara și năzuințele ei dureroase au ajuns, în opera lui, în totalitatea ființei lui, forma ideală. El a fost și rămâne suprema alcătuire. Versurile lui vor trezi sonorități veșnic nouă, cât va dura limba aceasta". Evocând momentul de la Putna, Tânărul poet (adică imaginea tânărului Eminescu), se explicitează pe sine:" În imaginea lui Ștefan Voevod eu aș
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
finalul jocului, obținând o victorie meritată. De notat pofta de joc a internaționalilor de tineret Ghiță și G. Bujor, forma bună arătată de Dinescu, dar și vivacitatea lituanianului Zilvinas. Una peste alta, Gabriel Armanu se află încă în căutarea formulei ideale, dar și a soluției pentru eliminarea momentelor de cădere care apar în jocul echipei băcăuane. Evoluția scorului: 4-2 (min. 6), 8-7 (min. 14), 10-14 (min. 22), 15-17 (pauză), 16-18 (min. 35), 21-20 (min. 42), 26-22 (min. 54), 29-24 (final). ȘTIINȚA
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
și a finalizat o acțiune personală cu un șut precis din 8 metri, readucându-și echipa în avantaj. Același Budescu, introdus inspirat de 191 Răchită în minutul 55, a finalizat cu un șut plasat din mijlocul careului gazdelor, o centrare ideală a lui Cr. Vlad, în minutul 63. Se părea că soarta meciului e decisă, însă Boghian n-a fost de acord și a înscris în minutul 69 cu un șut frumos aproape de vinclu, relansând partida. Bacăul s a aruncat peste
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
a Ținut echilibrul pe tabelă, până când Vraciu a înscris cu un șut violent de la 12 metri, după un balon venit de la Eudean. În minutul 36 s-a făcut 3-1, după o incursiune pe dreapta a lui Ursu și o centrare ideală în fața porții, fructificată de Boghian. În repriza secundă, băcăuanii au redus din turație, la nouă minute de la reluare Vraciu a zguduit transversala și până în minutul 75 jocul a lâncezit. Atunci, același Vraciu a centrat perfect pentru colegul de compartiment Boghian
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
un gol superb, cu un șut sub bara transversală a porții lui Covrig. În minutul 68, o fază frumoasă de atac a gazdelor, cu două devieri cu călcâiul, l-a găsit pe Eudean demarcat pe stânga, a urmat o centrare ideală în careu pentru Vraciu, care a îndeplinit o simplă formalitate pentru 4-0. Ultimul gol al meciului a fost o bijuterie a mezinului Vlad Pavel, care a șutat de la 15 metri direct în vinclul porții adverse. Oaspeții au încercat să-și
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
vorba de un circuit Închis de substanță, doar energia având un circuit deschis. Ca urmare, procesul reductiv din plantă ar trebui să egaleze pe cel oxidativ din animal, deci nivelul redox al mediului să rămână constant. Asta pentru că, În mod ideal, toată biomasa produsă este consumată, mai curând sau mai târziu, de animalul veșnic flămând. Numai că, practic, orice proces decurge cu un randament subunitar, deci cu o pierdere. Dacă nevastămea, de exemplu, ar avea proasta inspirație să pregătească niște clătite
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
de remarcat este faptul că atât alga cât și ciuperca constituiente ale unui lichen pot trăi și independent, dar au nevoie de condiții specifice, ce nu pot fi asigurate acolo unde cresc lichenii. Mai mult, chiar și În condiții nutritive ideale, singură alga va degrada mediul spre reducător, iar singură ciuperca spre oxidant, fiecare fiind ulterior inhibată de Însăși acțiunea ei. Asocierea Însă stimulează ambii parteneri. Ca În orice biocenoză, fiecare partener creează și din punct de vedere redox condiții optime
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
sinonimă cu poluarea, iar procesul invers, de reducere, e sinonim cu depoluarea (aceste deșeuri mineralizate sunt chiar mai poluante decât massa organică inițială, ele fiind mai oxidante În urma acțiunii microorganismelor); pe de altă parte, aceste substanțe minerale sunt un Îngrășământ ideal care, ajuns direct sau indirect În vreun curs de apă Îl eutrofizează, adică promovează proliferarea excesivă a unei vegetații, care consumă noaptea oxigenul necesar animalelor acvatice; adică, cursul de apă respectiv devine mort... Procesul oxidativ, mineralizant, e urmat Însă, În
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
fără de care mulți dintre noi ar fi condamnați. Membranologia reprezintă unul dintre cele mai evidente exemple de bionică, adică de copiere a naturii. Dezvoltată În special de tehnologi, membranologia a pătruns, pe măsura creșterii complexității, deci a apropierii de modelul ideal reprezentat de membrana biologică, mai ales de cea celulară, a pătruns deci și În preocupările biologilor orientați spre modelarea Vieții. Și astfel, chiar Încă timidă, prezența biologilor s’a făcut și aici simțită. Aici, adică la simpozionul de la Timișoara. Încă
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
substanțelor alelopatice și poluanți, dar și efectul potențial mortal al substanțelor alelopatice. Arma chimică se umanizează treptat. În schimb, scade puterea de compensare prin Înmulțire a pierderilor inerente acestui război chimic. Exemplu: de la extraordinara potențialitate a bacteriilor care, În condiții ideale ar putea egala volumul Terrei În nici trei zile, se ajunge la cei doar câțiva pui ai unui mamifer... Organismul pluricelular e obligat a folosi arma chimică, În forma sa cea mai umanizată, În interior, la fel cum ar fi
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
vei dezice de Pascal, dar sigur te vei undui altfel, după regulile unor alte alchimii culturale. Vei vedea cu alți ochi firul de iarbă al lui Whitman, albatrosul lui Baudelaire și lebăda lui Mallarmé, căci ai călătorit în Thelema, școala ideală a fratelui Ioan, pe care o recomandă tuturor Rabelais și ai înțeles că ecuația lui Comenius, "să învețe toți, despre toate, cu totul", ți se potrivește. Ai fost, ar spune Vasile Voiculescu, la o "Nuntă", dar la una ce a
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
mult conținutul educației morale. Și aceasta, pentru că reducea totul la cultivarea solidarității sociale. Pe de altă parte, rolul rezervat copilului în procesul socializării sale este în esență pasiv. Menirea sa este să se integreze în societatea existentă, nu într-una ideală. Ém. Durkheim își exprima dezacordul față de acele teorii pedagogice care, aspirînd spre un ideal, îl îndepărtau pe om după opinia sa de realitatea existentă și îl împiedicau să realizeze sarcinile societății în care trăia (16). Elaborîndu-și teoria asupra educației, Ém
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
educaționale colective. "Școlile și clasele tind totdeauna să egalizeze copilul; el devine pur și simplu unul printre ceilalți" (29, p. 219). Modul cel mai potrivit pentru "cultivarea eului propriu" este casa părintească unde poate pătrunde un profesor. Pentru existențialiști, condiția ideală a dezvoltării ființei umane o oferă educația cu preceptor; evident o "personalitate autentică", devotat copilului, fără preocupări metodice, dar capabil să stimuleze angajarea. Tipul ideal de profesor este Socrate; el nu predă, ci întreabă, filosofează împreună cu discipolul său. Amîndoi constituie
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
pentru "cultivarea eului propriu" este casa părintească unde poate pătrunde un profesor. Pentru existențialiști, condiția ideală a dezvoltării ființei umane o oferă educația cu preceptor; evident o "personalitate autentică", devotat copilului, fără preocupări metodice, dar capabil să stimuleze angajarea. Tipul ideal de profesor este Socrate; el nu predă, ci întreabă, filosofează împreună cu discipolul său. Amîndoi constituie un "cuplu singular", nicăieri nemaiputînd fi întîlnit unul similar (30). Nu este, fără îndoială, lipsită de interes această insistență a filosof iei existențialiste pe cultivarea
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
ipoteza după care ,,activitatea mintală reprezintă forma transformată a activității externe, practice" (9, p. 127). Este vorba de o teorie a interiorizării, care consideră că structurile operaționale ale gîndirii nu sînt altceva decît acțiuni practice cu obiectele, transpuse în planul ideal și desfășurate ca acțiuni mintale. Deși de acord cu J. Piaget în problema interiorizării, Galperin nu împărtășește ideea caracterului stadial al formării noțiunilor și "operațiilor". Întemeindu-se pe conceptul de orientare, P. I. Galperin apreciază că formarea acțiunilor mintale depinde
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]