10,921 matches
-
nici o limbă nu poate fi concepută; vorbind, oamenii își concentrează în mod necesar vorbirea într-o astfel de unitate. Acest fenomen se petrece la orice creștere interioară sau exterioară de care are parte limba. Căci, potrivit naturii sale celei mai intime, limba construiește o țesătura coerentă de analogii, în care elementul străin nu se poate inseră decît printr-o legătură care îi este proprie"74. Mult mai aproape de noi, în lucrarea The languages of Africa din 1963, Joseph Greenberg afirmă că
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
din satul Vatra: Astăzi, 5 februarie 1933 am inspectat ședința cercului cultural Hudești de la Școala din Vatra-Hudeștilor. în orele de dimineață corpul didactic dimpreună cu școlarii acestei școale au participat la serviciul divin și în cercuri au executat programul ședinței intime sub președinția d-lui Dumitru Burlacu. De la această ședință a lipsit nemotivat învățătorul C. Bostan de la Școala Bașeu care avea de tratat subiectul Religia pentru copii-recenzie asupra lucrării d-lui Nisifoianu. S-a tratat subiectul de către d-l Alexandru Ciubotaru
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
private, așadar neexteriorizate, necomunicate celorlalți; este zona care cuprinde informațiile pe care locutorul le are despre propria persoană, fără ca interlocutorul însă să le cunoască (locutorul alege să ofere celorlalți o anumită imagine "fațada" care nu cuprinde și date aferente planului intim); de exemplu, informații personale considerate nerelevante în plan profesional (informații despre familia profesorului, pe care elevul nu le cunoaște); informații ascunse despre propria persoană, pentru a evita eventuale efecte nedorite ale cunoașterii respectivelor informații de către ceilalți (informații despre temerile copilului
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
strategii discursive și teatrale. (3) Teoria fețelor și strategiile politeții în comunicare Teoria fețelor, implicând diferențierea feței pozitive (ca teritoriu al manifestării sociale a Eul-ui24, a imaginii pe care dorim să o arătăm celorlalți) de fața negativă (manifestare a teritoriului intim al Eul-ui) pe care o/le actualizează în comunicare atât locutorul, cât și interlocutorul, a fost dezvoltată, după E. Goffman, de către P. Brown și S. Levinson (1987); această teorie subliniază dinamica interacțiunilor actualizate în comunicare, în condițiile în care aceasta
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
și cea paraverbală a actului comunicativ interogativ. Astfel, pot deveni factori de optimizare a comunicării: * păstrarea distanței locutor interlocutor corespunzătoare tipului de relație dintre aceștia și caracteristicilor contextuale (culturale, sociale, religioase etc.) ale situației de comunicare, prin raportare la: zona intimă (până la un braț lungime de corp/15-46 cm12), zona personală (60-120 cm/46 cm 1,22 m), zona socială (120-300 cm/1,22-3,60 m) și zona publică (peste 300 cm/peste 3,60 m)13 (Hall, apud Nuță, 2004
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
trebuie să-și adapteze actul comunicativ în contextul în care constată că elevii posedă deja respectivele informații). (2) Cum relaționează locutorul cu interlocutorul/interlocutorii? Prin raportare la "rolurile"30 reperabile în context, asumate de participanții la actul comunicativ, la Eul intim și la cel public (vezi supra), la ierarhiile existente sau nu, la relațiile preexistente sau la cele care se formează pe măsură ce actul comunicativ se derulează etc. Optime sunt, în acest sens: * comunicarea și relaționarea pe orizontală motivantă pentru interlocutor(i
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
receptor, și nu emițător, apoi receptor (reciproca este și ea valabilă)" (Abric, 2002, p. 15). 4 Vezi, în acest sens și comunicarea personală privită ca "zona în care localizăm elemente de persuadare, de negociere a conflictelor, de invadare a spațiilor intime", intermediind frecvent "o relație amprentată și de afectivitate, de tensiunea momentului, de dinamica determinărilor stimul-răspuns" (Coman, 2008, p. 6). 5 Nu avem aici în vedere accepțiunea dată termenului "canale" în unele lucrări de specialitate, în condițiile exemplificării canalelor de comunicare
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
Grigore, 2008, p. 9). 12 Vezi, în acest sens, ideea de "automonitorizare", prezentată în literatura de specialitate drept "capacitatea vorbitorului de a-și ține sub control propriul comportament verbal și nonverbal" (Șerbănescu, 2007, p. 43). 13 Pentru implicațiile Eul-ului intim (imaginea despre sine a locutorului) și ale Eul-ului public (imaginea pe care locutorul vrea să o prezinte interlocutorilor), vezi Abric, 2002, p. 19. 14 Prefigurând variabilele de ordin relațional, "informațiile despre un individ ajută la definirea unei situații, dau
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
comunicare interumană, în condițiile în care sunt reperabile, în practică, trei tipuri de tranzacții: simplă (complementară), încrucișată (când nu se mai comunică pe aceeași lungime de undă) și complicată (ascunzând un conflict) Birkenbihl, 1998, p. 99. 24 Vezi și Eul intim versus Eul public, în accepțiunea lui Abric (2002, p. 19). 25 Vezi, pentru exemple în acest sens, Rovența-Frumușani, 2005, p. 51; Maingueneau, 2007, p. 41; Schallert et al., 2009, p. 715 etc. 26 Pentru teoria politeții pozitive/negative, în forma
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
268). 12 În literatura de specialitate există mici diferențe în caracterizarea distanțelor zonale, după cum reiese și din trimiterile din parantezele de mai sus. Distanțele, după D. Morris, apud Popescu, 2007, pp. 16-18, implică, de asemenea, o serie de nuanțe: distanța intimă: "modul apropiat (distanța zero) și modul depărtat (35 cm) relația intimă din familie"; distanța personală: "modul apropiat (42-74 cm voce cu tonalitate normală, familiaritate, contact fizic); modul depărtat (75-125 cm) întâlnire pe stradă, discuție pe subiecte neutre etc."; distanța socială
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
distanțelor zonale, după cum reiese și din trimiterile din parantezele de mai sus. Distanțele, după D. Morris, apud Popescu, 2007, pp. 16-18, implică, de asemenea, o serie de nuanțe: distanța intimă: "modul apropiat (distanța zero) și modul depărtat (35 cm) relația intimă din familie"; distanța personală: "modul apropiat (42-74 cm voce cu tonalitate normală, familiaritate, contact fizic); modul depărtat (75-125 cm) întâlnire pe stradă, discuție pe subiecte neutre etc."; distanța socială: "modul apropiat (1,25-2,10 m) relații profesionale la birou; modul
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
viață după moarte mai bună decât cea prezentă. Oamenii se roagă în temple, moschei sau biserici, aducând ofrandă ghirlande de flori, orez sau fructe. Această lume pestriță se roagă indiferent în ce sanctuar ar intra. Cel puțin în aceste momente intime, ei renunță la orgolii sau preamărire. Se pare că aici, în Asia, oamenii asimilează tot ce li se pare că este mai util și mai bun și din alte credințe. Budismul este practicat de 33% din populația rezidentă, urmat de
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
acestei disponibilități trebuie să reiasă din comportamentul și acțiunile logopedului față de copil, exprimate, fie verbal prin încurajări, parafrazări, ton adecvat, dar mai ales nonverbal, prin mimică și privire deschisă, zâmbet, gesturi încurajatoare, plasarea cât mai aproape de copil, la limita spațiului intim. Receptarea și înțelegerea mesajelor empatice transmise de logoped vor fi observabile în conduita copilului printr-o reducere sau înlăturare a sentimentului de inferioritate cauzat de conștientizarea tulburării în cauză și o creștere a încrederii în sine, acceptării tulburării, ce vor
Rolul psihoterapiei ?n corectarea tulbur?rilor de limbaj by Valentin Daminescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84064_a_85389]
-
trăit bunicii și străbunicii noștrii. Ea nu era expresia unei culpabile și rușinoase înapoieri culturale, a unui revolut primitivism, a unei precare dotări tehnice, cum ar fi dispuși să creadă snobii, proștii sau agnosticii fițoși. În joc era o relație intimă, profundă, a omului cu natura. Era și priceperea unora de a manipula forțele cosmice în folosul comunității, dar și reala disponibilitate a celor mulți de a prețui și respecta asemenea practici sacre. ,,Fulgerele, trăsnetele, ruperile de nori, grindina, ploile repezi
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
războiului rece” „titoismul” convenea de minune Europei apusene. Mai presus de toate, popularitatea de care se bucură Tito peste hotare, în afară netăgăduitei sale charisme, se datorează rupturii cu Stalin. Există însă și păreri că a rămas, în structurile sale intime, stalinist până la sfârșitul vieții, acesta fiind și punctul nostru de vedere. Nuanțând condițiile îndepărtării iugoslaviei de Moscova vom recunoaște că planurile liderului belgrădean de a uni statele esteuropene întro federație de tipul Uniunii Sovietice l-au nemulțumit cumplit pe Stalin
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
chiar în absența oricăror convingeri comune. Ajunși la cheremul semenilor lor, deținuții simt nevoia de a se alina, sperînd că în închisoare pot găsi și înțelegere sau dreptate. În virtutea acestui fapt, participă la ritualuri de comuniune socială, care exprimă tendințe intime de solidaritate socială. După Durkheim, "nici o societate nu poate exista dacă nu simte nevoia de a afirma și reafirma, la intervale regulate, sentimentele și ideile colective ce constituie unitatea și personalitatea acesteia. Această reconstituire morală nu poate fi realizată decît
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
sînt inclusă obligatoriu fapta și pedeapsa, va fi apelat de cadre în alte modalități, mai prescurtate, dar nu mai puțin umilitoare: "Băi țigane, poponarule, coțcarule, violatorule, criminalule" etc. În acest fel, noua lui identitate, deja înjosită, este definitiv degradată. Stilul intim sau cu grad redus de formalism anulează orice posibilitate de distanțare socială, creînd o complicitate cu cadrele, aflată însă în raporturi de subordonare, deținutul neputînd să le apeleze în același mod. De cele mai multe ori, poreclele puse de cadre sau de
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
ispitiți să fure atunci cînd bunurile sînt la vedere, pe cînd esticii sînt tentați să fure atunci cînd bunurile sînt ascunse și, uneori, doar bănuite. Vesticii fură bunuri aflate în spațiul public, pe cînd esticii fură bunuri aflate în spațiul intim. Vesticii fură lucruri noi, în special bunuri de larg consum, ce pot fi rapid revîndute, pe cînd esticii fură lucruri vechi, cu valoare sentimentală, care pot fi revîndute cel mai adesea în tîrgurile de vechituri. Diferența ține așadar de civilizație
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
cu valoare sentimentală, care pot fi revîndute cel mai adesea în tîrgurile de vechituri. Diferența ține așadar de civilizație. Din acest motiv există temeri întemeiate că acceptarea esticilor în Uniunea Europeană va aduce cu sine o creștere a periculozității în spațiul intim, privat, familial, puțin violat pînă acum de hoții occidentali. Observînd comportamentul infractorilor est-europeni din Franța, Hervé Vieillard-Baron constata că "brutalitatea marchează în realitate raporturile lor sociale... reacțiile lor sînt adesea de o impulsivitate extremă... viața părînd a nu avea mare
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
numărul căsătoriilor care au loc în timpul executării pedepsei. Că închisoarea afectează familia deținuților este un lucru de mult știut. Dar evidențierea schimbărilor produse în statutul civil al celor arestați ar obliga redeschiderea unor subiecte tabu, cum sînt cele privind relațiile intime dintre parteneri neinterzise oficial, dar inexistente și imposibil de menținut. Demonstrarea efectelor distructive asupra familiilor ar repune în discuție problema vorbitoarelor intime și a permisiilor pentru satisfacerea nevoilor sexuale. Este clar din cele prezentate pînă acum că populația carcerală a
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
produse în statutul civil al celor arestați ar obliga redeschiderea unor subiecte tabu, cum sînt cele privind relațiile intime dintre parteneri neinterzise oficial, dar inexistente și imposibil de menținut. Demonstrarea efectelor distructive asupra familiilor ar repune în discuție problema vorbitoarelor intime și a permisiilor pentru satisfacerea nevoilor sexuale. Este clar din cele prezentate pînă acum că populația carcerală a cunoscut mutații majore în ultimii ani, iar apropierea României de standardele europene de civilizație accelerează aceste schimbări. Categoriile sociale cele mai numeroase
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
ardere; lipsa sălilor de mese; absența grupurilor sanitare și a spațiilor de depozitare a bunurilor personale; primitivismul spațiilor de cazare; lipsa spălătoarelor și a mașinilor automate de spălat, a atelierelor și a sălilor cultural-educaționale; absența terenurilor de sport; inexistența vorbitoarelor intime; lipsa sistemelor de ventilare a aerului toate acestea au caracterizat stabilimentele penitenciare post decembriste și le mai caracterizează încă într-o mare măsură. "Condițiile de viață într-o închisoare se numără printre factorii importanți care determină sensul de autostimă și
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
obișnuiți ai acestor clădiri și, mai ales, ai zonei unde se depozitează gunoaiele. Băile păstrează încă stilul arhitecturii cazone de la începutul secolului XX. Sălile uriașe nu sînt nici acum compartimentate pentru a permite ca igiena corporală să fie un act intim, ferit de privirile celorlalți. Băile nu au nici uși, pentru a facilita observarea deținuților de către supraveghetori. Arhitectura băilor denotă o viziune despre pedeapsă și despre deținuți specifică totalitarismului care a dominat secolul trecut, în care arestatul trebuie supravegheat și la
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
în pericol ideologia și valorile instituționale. Afinitățile permit traversarea mai ușoară a timpului liber. Ele permit închegarea unor grupuri, favorizează solidaritățile dintre deținuți și structurează diversele tipuri de colaborare. Dar și ele se opresc la limita prieteniei și a dezvăluirilor intime, din teama de a nu fi "sifonat" sau din teama de a nu fi catalogat ca "bulangiu" și azvîrlit pe ultima treaptă a ierarhiei informale. Timpul liber presupune și învățarea păstrării unei distanțe față de anumite persoane, ca o formă de
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
simpla eliminare a unui element nociv societății prin internarea lui în închisoare, ci transformarea radicală a naturii lui, pentru a crea, a da naștere unui om nou. Dar ca oamenii să poată gîndi așa trebuie ca în structurile cele mai intime ale ființei lor să se producă o catastrofă: eliminarea lui Dumnezeu și ridicarea lor în locul Lui. Dacă secole de-a rîndul omul era considerat ca fiind creație divină, iar schimbarea lui sarcina dumnezeirii, s-a ajuns la confluența calculelor rațiunii
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]