12,849 matches
-
un pat de fân!” Măicuța lui, Preacurata Fecioara Maria Îi veghea somnul și bătrânul Iosif Îl venera cu pioșenie. „Iar îngerii cu flori de crin În zbor văzduhul străbătând, Cântau Micuțului Stăpân, Osana-n cer și pe pământ!” Peștera era luminată de Steaua, ce strălucea de sus. Asupra Pruncului suflau boii, făcându-I căldură. „Craii smeriți s-au închinat Dându-I aur, smirnă, tămâie, Ca unui Mare Împărat, Care-a sosit din veșnicie.” Și toată adorația lor pentru Fiu se răsfrângea
NE POVESTEȘTE ... BUNICA -Povestiri de Crăciun by SOFIA TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91581_a_93215]
-
pe care-l văzuse cineva vreodată. Peștera, care până atunci fusese întunecoasă, străluci de o lumină dumnezeiască, ce venea de la Cel Nou-Născut. Mai mult, prin crăpăturile Peșterii, pătrunseseră mii de raze de la o Stea care oprise deasupra ei, și care luminau ca ziua. Femeia, pe care, după cum am aflat însoțitorul ei o numea Maria, scoase dintr-o trăistuță câteva lucrușoare, cu care înfășă Pruncul și-L luă la sân să-L alăpteze. Dar era frig și umezeală și deși Maica Sa
NE POVESTEȘTE ... BUNICA -Povestiri de Crăciun by SOFIA TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91581_a_93215]
-
a mai vorbi omenește, redevenind ceea ce erau de fapt, niște necuvântatoare. Stăpânul lor stinse felinarul și ieși din grajd uluit de cele ce auzise și văzuse. Se întreba dacă nu cumva a fost un vis. Dar văzând că afară se luminează de ziuă, că el este treaz și merge spre casă, își dădu seama că totul a fost aievea și a înțeles că, întradevăr, în Sfânta Noapte a Nașterii Domnului se petrece o minune: animalele vorbesc. Și le spuse și altora
NE POVESTEȘTE ... BUNICA -Povestiri de Crăciun by SOFIA TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91581_a_93215]
-
născut Dumnezeiescul Prunc, pentru a I se închina și el ca unui Mare Împărat, dar de fapt, având de gând să-L ucidă, temându-se că Acesta îi va lua locul. Iar tu, Arhanghele Gavriil, vei rămâne deasupra Peșterii Sfinte, luminând-o și nu te vei întoarce în cer, decât după ce Pruncul Meu, cu Preacurata Sa Maică și cu Sfântul Iosif, pe care îl vei sfătui în vis, vor fugi în Egipt, pentru a scăpa de oștenii - călăi, pe care crudul
NE POVESTEȘTE ... BUNICA -Povestiri de Crăciun by SOFIA TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91581_a_93215]
-
prim plan. Legenda spune că Dumnezeu, în buna lui voință de a-l ajuta pe om să nu se abată de la calea cea dreaptă, a trimis în pădurile Burgundiei un ales al său, care să propovăduiască credința creștină și să lumineze mințile celor rătăciți. Seine se numea alesul. El provenea de la mănăstirea Saint Jean, care aparținea de episcopatul Longres. Seine făcea parte din falanga eroică a călugărilor, recunoscuți ca fiind singuratici și cutezători. Aceștia erau deosebit de fideli credinței lor și luptau
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92338]
-
Pastel Mi s-a întâmplat într-un moment Să privesc în jur puțin mai atent: Am văzut luminat de soare un tablou Cotidian, dar tot schimbători și nou. Descoperindu-l m-am tot gândit Să-l imortalizez, să-l cruț de timp. Ce-ar fi să-l decupez chiar acum? Să-l țin poem și poză-ntr-un
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93424]
-
mă plictiseam mai puțin ca oricând. Nu, nu doream câtuși de puțin să mi se întâmple ceva. Și totuși... Vedeți, dragă domnule, era o frumoasă seară de toamnă, caldă în oraș, umedă deasupra Senei. Se lăsa noaptea, cerul era încă luminat la apus, dar începea să se întunece, felinarele aveau o strălucire palidă. Urcam încet pe chei, pe malul stâng al Senei, către Podul Artelor. Fluviul licărea ușor între prăvăliile închise ale anticarilor. Pe chei era lume puțină: Parisul cina la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
praful acelui lăcaș de desfătare, mințind de înghețau apele și bând întruna fără oprire. În zori mă prăvăleam în patul, veșnic desfăcut, al prințesei mele, care se lăsa mecanic în voia plăcerii, adormind o clipă mai târziu. Apoi venea ziua, luminând blând tot acel dezastru, iar eu mă ridicam, drept și nemișcat în dimineața strălucitoare. Alcoolul și femeile mi-au adus, la drept vorbind, singura ușurare de care eram vrednic. Vă încredințez acest secret, dragă prietene; folosiți-l fără teamă! Veți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
de aici." 20. Au plecat din Sucot, și au tăbărît la Etam, la marginea pustiei. 21. Domnul mergea înaintea lor ziua într-un stîlp de nor, ca să-i călăuzească pe drum, iar noaptea într-un stîlp de foc, ca să-i lumineze, pentru ca să meargă și ziua și noaptea. 22. Stîlpul de nor nu se depărta dinaintea poporului în timpul zilei, nici stîlpul de foc în timpul nopții. $14 1. Domnul a vorbit lui Moise, și a zis: 2. "Spune copiilor lui Israel să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
lor, și stîlpul de nor care mergea înaintea lor, și-a schimbat locul, și a stat înapoia lor. 20. El s-a așezat între tabăra Egiptenilor și tabăra lui Israel. Norul acesta pe o parte era întunecos, iar pe cealaltă lumina noaptea. Și toată noaptea cele două tabere nu s-au apropiat una de alta. 21. Moise și-a întins mîna spre mare. Și Domnul a pus marea în mișcare printr-un vînt dinspre răsărit, care a suflat cu putere toată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
cele șase brațe, care ies din sfeșnic. 36. Gămălioarele și brațele sfeșnicului să fie dintr-o singură bucată; totul să fie de aur bătut, de aur curat. 37. Să faci cele șapte candele, care vor fi puse deasupra, așa ca să lumineze în față. 38. Mucărele și cenușarele lui să fie de aur curat. 39. Se va întrebuința un talant de aur curat pentru facerea sfeșnicului cu toate uneltele lui. 40. Vezi să faci după chipul care ți s-a arătat pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
voi lăsa siiingur! Am să-ți fiu mereu în preajmăăă!” În clipa următoare, aceleași imagini - cai și călăreți - curg prin fața mea ca un râu...Iată-l pe vodă călare pe un cal negru cum îi mura. Toată lumina soarelui-apune îi luminează chipul. Suita - fiecare după rangul lui - îl urmează îndeaproape...Ajuns la poarta cetății, vodă se oprește și odată cu el și suita. Întors în șa, le vorbește curtenilor: Mâine să fiți cu toții în sala tronului! Avem treburi însemnate! Vom face întocmai
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
mare de capete plecate. Ștefan vodă a intrat ca o vijelie, cu ochii alergând în toate părțile. M-am ridicat și, privind drept spre el, am făcut o plecăciune adâncă. Domnului - așa mi s-a părut mie - i s-a luminat fața. „A avut dreptate țiganca. Trebuie să fiu cu mare băgare de seamă, pentru a nu-i da prilej de supărare” - am gândit eu. Legănat de această închipuire, nici n-am băgat de seamă când vodă, împungându-l cu arătătorul
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
Prin mijlocul grădinii susura un pârâiaș, iar bătrânul tocmai făcea cale apei către tufele de pătlăgele. Doamne-ajută! am strigat eu îndată ce am pus piciorul în acel colț de Rai. Mulțămesc, fiule, și bine ai venit! a răspuns călugărul, cu ochii luminați a zâmbet. Nu mă pricepeam la grădinărit, dar aș fi vrut să-l ajut pe bătrân. De aceea l-am întrebat: Cu ce te pot ajuta, părinte? Apoi treabă ar fi, dar nu știu cum să mă ajuți. Ba uite că am
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
Dar caut și caut Sperând în zadar Te caut în lună, Te caut în stele, te caut în negura viselor mele, Te caut în colțuri de lume uitate, Nu știu unde ești, te simt doar aproape... Aproape de mine cu privirea ta Ce luminează întunericul, cărarea mea Ascunsă în inima codrilor vechi N-o văd, n-o găsesc, o caut în veci...
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93437]
-
în faza dintâi a celor mai bune raporturi. Plutea o melancolie, deși nimic nu se schimbase. Cum și Elena și Marcian se simțeau vinovați, deși fără de vină, era un prilej pentru o adordare deplină, care nu întîrziase. Totul fusese curând luminat și proiectul absurd era acum subiect de glumă. Tocmai putința asta de limpezime era una din calitățile cele mai simpatice ale muzicantului. Prin lipsa de "funduri suprapuse" ai fi zis că nu e artist, așa cum prin firea dubioasă permanent și
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
rigid, cu capul înainte, cu ochii pe vidul distanței. Elena mișcă puțin picioarele încurcate în pledul lunecat. Marcian se aplecă și i-1 ridică mașinal. Fără să-și dea seama, mina îi rămase peste pled pe genunchiul ei. Ochii Elenei luminară calzi la adăpostul pleoapelor. Lincolnul, lansat, fugea peste șosea ca purtat prin aer, pe drumul fără obstacol, drept, interminabil. în mișcarea ușoară a trăsurii Elena se lăsă strămutată nesimțit spre Marcian. Pe când un spațiu gol rămînca pe perinile de căprioară
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
încet și își alungea forma. Semăna cu o pară. Lui Costeluș i se păru așa de interesant, încât hotărî să urmărească ce formă va mai lua norul. Treptat, treptat, norul se transforma într-o inimă de foc, fiindcă soarele îl lumina cu ultimele lui raze portocalii, înainte de apus. Îi plăcea inima aceea. Se gândea: poate e inima lui Dumnezeu, că doar El are o inimă așa de mare! Își duse mâna în dreptul pieptului, acolo unde bătea ritmic inimioara lui. Îi spusese
Povestiri din Casa Nordului by Maria Doina Leonte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91564_a_93001]
-
CONSTANTIN N. STRACHINARU Amintiri însângerate Dragostea de Țară se învață de mic. Cu fața luminată de rugăciuni și împăcarea din suflet că a ajuns cu bine la vârsta patriarhilor biblici, fostul ofițer în Armata regală română, Gheorghiță Savel, lasă cartea pe patul clătinător, își îndreaptă trupul mai arcuit al celor aproape 2 metri cât a
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
Dorohoi. Era în clasa a 7-a de seminar, penultimul an de școală. Tributul apelor întunecă văzduhul, sfâșie sufletele. S-a îndoliat casa. A oftat satul. O durere de nespus a încremenit sufletele înecate în lacrimi, acoperite de jale și luminate de rugăciuni. Dar cum orice mamă află resurse să treacă prin durere mergând mai departe și cum în orice casă cu mai mulți copii părinții doresc să-l facă preot pe cel cu voce mai frumoasă, mama Ileana nu se
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
a fi artă, știință, filosofie, este psihopedagogie. De acest adevăr, Prof. Dr. Cristina Ionescu a ținut seamă în cercetările sale când a scris această istorie a medicinei. 49Amintiri însângerate Din această carte, profitabilă pentru orice om care vrea să se lumineze, Gheorghiță Savel, fost salariat al Medicinei din Iași, sector economico-administrativ, mai află că evoluția evreilor a fost sinuoasă, diacronia spiralei fiind uneori stilizată, adică în zig-zag, imaginea fulgerului răzbătător în văzduh, interesant! sens coborâtor, trăsnitor, distrugător-rămâne de văzut!:” Fiind un
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
dar nici cosmopolitismului(la sensul din circuit!). Există o axiologie a existenței: Dumnezeu- Neam-Glie-Semeni, patrulater în care componentele nu se pot substitui una alteia, ci se iau împreună în această ordine care, părintește, întinde brațele fiecăruia dintre noi, dintre popoare, luminându-ne, dându-ne aripile necesare zborului în tot ce făptuim. Ortodoxia este liantul acestui tot, nu pentru că este mai blândă, mai îngăduitoare, ci pentru că ea crede nelimitat în perfectibilitatea omului, salvarea omenirii. Analizând rătăcirile, căderile, să credem, fără pic de
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
chiar își leagă ștreangul singurei la gât și-atât, când se prăbușește rangul se sufocă de urât. Lumea deapănă pe gheme reci blesteme pentru toți, că nu au văzut cum geme un popor condus de hoți.” (2013) Martirizatul Savel se luminează și mai mult când vede că în disecția politicianismului actual, foarte regretatul Academician Florin Constantiniu, nu este singur. În România profundă, atâtea conștiințe pertinente sunt atente la jaful năvalnic neobolșevic, mascat de democratizare și care a adus poporul la sapă
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
hainele roase duc niște oase. -6- Nu-mi dau seama cum văd ca prin fum un drum prin paragini fără margini, fără capăt: enigmă cu lacăt închis pe-o aripă de vis. -7- Zbor, născut din mări de dor, ca să luminezi în lume, pe biletul incolor drumu-i rupt, abrupt sub nume; aer acid, imaginea unui zid și pleoapele se-nchid ca o geană de pădure poticnită în secure. -8- Trezit din leșin în lumină, străin într-o lume străină, mă uit
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
intelectual, cărțile sunt mediul și condiția existenței sale, trăiește cu ele, între și prin ele. Adoarme și se trezește cu ele, aprobându-le, corectându- le, combătându-le, completându-le cu aceeași dragoste și înțelegere de a le vedea mereu luminoase, luminându-l, făcându-l să vadă mai departe, mai profund, mai uman fenomenele vieții, apropiindu-l astfel mai autentic de Divinitatea dătătoare de elan, ideal, vis, transcendență, viață. Îndumnezeirea, teandrizarea, nu e un concept iscodit de misticii creștini: Dionisie Areopagitul, Nichifor
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]