9,370 matches
-
se traduce prin “Poarta orașului - Poarta cetății”, cât și asupra obiceiurilor.</br> Din punct de vedere economic, se poate spune că ocupația de bază era creșterea animalelor și cultivarea cerealelor, ocupație prelungită până în zilele noastre, din cauza terenului colinar și păduros, luncile fiind mai puțin reprezentate în această zonă.</br> Ca mod de stratificare a populației, cam prin anii 1900, se precizează în documentele vremii că existau numai două clase și anume boierii care posedau pământ și vite mai multe și țăranii
Doștat, Alba () [Corola-website/Science/300238_a_301567]
-
Lunca Mureșului (în , colocvial "Kocsárd") este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Albă, Transilvania, România. Localitatea Lunca Mureșului este situată în zona de contact a Câmpiei colinare a Turzii cu terasele de pe dreapta văii Mureșului. Localitatea este
Lunca Mureșului, Alba () [Corola-website/Science/300248_a_301577]
-
Lunca Mureșului (în , colocvial "Kocsárd") este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Albă, Transilvania, România. Localitatea Lunca Mureșului este situată în zona de contact a Câmpiei colinare a Turzii cu terasele de pe dreapta văii Mureșului. Localitatea este atestata documentar din anul 1291 sub numele "Terra Kichard". Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Secțio 140) localitatea apare
Lunca Mureșului, Alba () [Corola-website/Science/300248_a_301577]
-
s-a pus în evidență prezența unei acumulări de sare gema. La recensământul din 1850 au fost înregistrați 1.631 locuitori, dintre care 807 români, 635 maghiari și 189 țigani. În perimetrul localității se află stația CFR "Războieni" și halta "Lunca Mureșului" și halta "Grindeni", județul Mureș. Gară din localitatea învecinată Războieni-Cetate, gară aflată și în prezent pe teritoriul satului Lunca Mureșului, s-a numit până în anul 1918 "Gară Székelykocsárd" ("Gară Cucerdea Secuiasca").
Lunca Mureșului, Alba () [Corola-website/Science/300248_a_301577]
-
locuitori, dintre care 807 români, 635 maghiari și 189 țigani. În perimetrul localității se află stația CFR "Războieni" și halta "Lunca Mureșului" și halta "Grindeni", județul Mureș. Gară din localitatea învecinată Războieni-Cetate, gară aflată și în prezent pe teritoriul satului Lunca Mureșului, s-a numit până în anul 1918 "Gară Székelykocsárd" ("Gară Cucerdea Secuiasca").
Lunca Mureșului, Alba () [Corola-website/Science/300248_a_301577]
-
Războieni-Cetate, mai demult "Feldioara Secuiasca" sau "Feldioara-Războieni", (în , în , alternativ "Zekelburg") este un sat ce aparține orașului Ocna Mureș din județul Albă, Transilvania, România. Se află la 5 km de localitatea de reședință a orașului, în lunca Mureșului. Altitudine medie = 243 m În perimetrul acestei localități s-a pus în evidență prezența unei importante acumulări de sare gema. Zăcământul de sare a fost deschis prin 5 sonde mare adâncime (nr. 201-205) de întreprinderea Salina Ocna Mureș. Din
Războieni-Cetate, Alba () [Corola-website/Science/300268_a_301597]
-
de beton uniți cu lanțuri, este de tip obelisc, zvelt, ridicat pe un postament de beton, alcătuit din 3 trepte suprapuse. Pe fațada obeliscului se află un înscris comemorativ. Nodul de cale ferată "Războieni" se găsește în perimetrul localității învecinate Lunca Mureșului. Gară s-a numit până în anul 1918 "Gară Székelykocsárd" ("Gară Cucerdea Secuiasca"), după numele maghiar al satului Lunca Mureșului (Székelykocsárd). De aici se poate circula în două sensuri: Târgu Mureș-Deda sau Cluj-Oradea. Este o gară cu 21 de linii
Războieni-Cetate, Alba () [Corola-website/Science/300268_a_301597]
-
trepte suprapuse. Pe fațada obeliscului se află un înscris comemorativ. Nodul de cale ferată "Războieni" se găsește în perimetrul localității învecinate Lunca Mureșului. Gară s-a numit până în anul 1918 "Gară Székelykocsárd" ("Gară Cucerdea Secuiasca"), după numele maghiar al satului Lunca Mureșului (Székelykocsárd). De aici se poate circula în două sensuri: Târgu Mureș-Deda sau Cluj-Oradea. Este o gară cu 21 de linii, 11 electrificate cu linie industrială la GHCL UPSOM Ocna Mureș. Stațiile vecine ale Gării Războieni sunt: Gligorești (via Tg.
Războieni-Cetate, Alba () [Corola-website/Science/300268_a_301597]
-
Dealurilor Târnavei Mici, fiind recunoscută drept diviziunea cea mai coborată și unitară. Aparent teritoriul localității Ohaba dispune de un relief monoton, dar numeroasele dealuri puțin înalte și mai puțin adânci cu elementele constructive - culmi, poduri, versanți, ravene, ogase, șesuri, terase, lunci, albii și mlaștini impun recunoașterea diversității acestui relief colinar, de podiș la mica înălțime, dar nu oferă o amplitudine șocantă. Localitatea Ohaba este un sat de deal fiind înconjurat de mai multe dealuri (Cop, Bucin, Viilor, Stoina, Vârtoape, Rotundu, Poderei
Ohaba, Alba () [Corola-website/Science/300254_a_301583]
-
litofagice de relief și de climă determina o repartiție regională a apelor subterane. Astfel în cadrul satului se identifică regiuni cu apă subterană cât și fără apă subterană. Regiunile cu apă subterană sunt prezente în formațiunile cu pietrișuri și nisipuri din luncile aluvionare ale Ariesului și a afluenților săi. Deoarece mai exista și în zonele cu roci fisurate din Munții Metaliferi .Regiunile fără ape subterane sunt alcătuite din șisturi cristaline mezozoice. Ariesul unul din principalele râuri ale Apusenilor(164 km), ce străbate
Mușca, Alba () [Corola-website/Science/300255_a_301584]
-
dacilor, Zamolxes, făcând din acest loc cale spre alte lumi. Faptul că în zi senina de vară, fără nici un semn special, apa râului Huda lui Papara își înzecește debitul pentru câteva ore, maturând în cale animale, căpițe de fan de pe lunci, uneori chiar oameni, nu putea avea decât o explicație. În peștera își au sălaș Solomonarii aducători de ploie și balaurii lor. În peștera sunt lacuri imense și când balaurii se scalda, apa da peste marginea lacurilor și inudă totul în
Sub Piatră, Alba () [Corola-website/Science/300275_a_301604]
-
în agricultură, 36 în industrie, 5 în transporturi și 12 în alte ramuri economice). Procesele de îmbătrânire și depopulare a satului au fost și sunt cauzate și de condițiile naturale ostile (frecvente alunecări de teren în vatra satului, inundații în lunca Mureșului, relativa lipsă a apei potabile) și de izolare (lipsa unui pod fix peste Mureș și a unor curse regulate de autobuz spre Teiuș și Aiud). În a doua parte a secolului XX s-a înregistrat și o transformare majoră
Pețelca, Alba () [Corola-website/Science/300264_a_301593]
-
pe rute preorășenești. Câmpia în care este amplasată localitatea a apărut ca urmare a acumulării unor vaste conuri aluvionare, aduse de râurile carpatice în pleistocenul superior-holocen. Cîmpiile înalte au devenit uscat în mod succesiv în Pleistocen iar câmpiile joase și luncile în Holocen. Astfel, ele sunt alcătuite la suprafață, în câmpiile înalte, din nisipuri, pietriș și loess (fiind neinundabile), iar în câmpiile joase din aluviuni recente. Localitatea Frumușeni se află într-o câmpie piemontana, înaltă, fiind o continuare evidență a dealurilor
Frumușeni, Arad () [Corola-website/Science/300291_a_301620]
-
structură de tip monoclin, foarte puțin afectate tectonic. Zonele de interfluvii alternează cu cele de versant, pe alocuri cu pante destul de accentuate și zone depresionare. Altitudinea maximă este situată în vârful Zăpadia Mare (532,8 m, iar cea minimă în lunca Târnavei Mici, 250 m. Înclinarea versanților din această regiune este de 20 în podurile de terasă și luncă, iar pe versanți depășește 150. Relieful cuprinde patru terase dispuse astfel: - Terasa I și II, de-a lungul Târnavei Mici, în partea
Sâncel, Alba () [Corola-website/Science/300272_a_301601]
-
cu pante destul de accentuate și zone depresionare. Altitudinea maximă este situată în vârful Zăpadia Mare (532,8 m, iar cea minimă în lunca Târnavei Mici, 250 m. Înclinarea versanților din această regiune este de 20 în podurile de terasă și luncă, iar pe versanți depășește 150. Relieful cuprinde patru terase dispuse astfel: - Terasa I și II, de-a lungul Târnavei Mici, în partea dreaptă (sporadic) și respectiv stângă a acestuia, intrând uneori în contact cu lunca; - Terasa a III-a este
Sâncel, Alba () [Corola-website/Science/300272_a_301601]
-
în podurile de terasă și luncă, iar pe versanți depășește 150. Relieful cuprinde patru terase dispuse astfel: - Terasa I și II, de-a lungul Târnavei Mici, în partea dreaptă (sporadic) și respectiv stângă a acestuia, intrând uneori în contact cu lunca; - Terasa a III-a este cea mai bine reprezentată, iar la nivelul terasei a IV-a se află o largă înșeuare, legată de fenomene de captare. Pe teritoriul acestei localități se găsesc izvoare sărate. Clima satului Sâncel are un caracter
Sâncel, Alba () [Corola-website/Science/300272_a_301601]
-
mediteraneană, ridică valorile maxime la peste 35 grade celsius.Temperaturile mai scăzute de-a lungul Târnavei Mici sunt datorate staționării maselor de aer mai rece care determină prin presiune o suprarăcire. Acest fenomen conduce la apariția frecventă a ceții în lunca Târnavei, în vreme ce pe versanții deasupra luncii predomină cerul senin. Cantitățile de precipitații căzute în timpul anului ajung la o cantitate anuală medie de 600 mm. Când precipitațiile scad sub 450 mm, anii sunt secetoși, dar în decursul vremii s-au consemnat
Sâncel, Alba () [Corola-website/Science/300272_a_301601]
-
35 grade celsius.Temperaturile mai scăzute de-a lungul Târnavei Mici sunt datorate staționării maselor de aer mai rece care determină prin presiune o suprarăcire. Acest fenomen conduce la apariția frecventă a ceții în lunca Târnavei, în vreme ce pe versanții deasupra luncii predomină cerul senin. Cantitățile de precipitații căzute în timpul anului ajung la o cantitate anuală medie de 600 mm. Când precipitațiile scad sub 450 mm, anii sunt secetoși, dar în decursul vremii s-au consemnat și ani ploioși, cu precipitații ridicate
Sâncel, Alba () [Corola-website/Science/300272_a_301601]
-
la vest și zona joasă a Culoarului Mureșului la est, zonă ce aparține marii Depresiuni a Transilvaniei. Față de satul Stremț, localitățile cele mai apropiate se află la următoarele distanțe: Localitatea Stremț este un sat adunat de formă poligonală, dezvoltată pe luncă și terasele inferioare ale văii Geoagiului, are o formă alungită ca urmare a tendinței de ieșire la „Drumul Țării” DN1 spre Teiuș. Având în vedere vechimea așezării centrului de comună, de aproape 700 de ani, pe parcursul istoriei sale a avut
Stremț, Alba () [Corola-website/Science/300274_a_301603]
-
domeniul princiar, soartă pe care au avut-o majoritatea satelor din Comitatul Albei de Jos. O adevărată năpastă pentru locuitorii așezărilor din județul Alba a fost invazia tătarilor din anul 1241, care au trecut prin foc și sabie satele din lunca Mureșului. Cronicarul Rogerius din Oradea, care reușește să evadeze din captivitate de la tătari, descrie în pagini de un real dramatism invazia acestora în cartea sa „Carmen Miserabile”. Atât primele, cât și cele mai multe dintre atestările documentare ale localității se leagă de
Stremț, Alba () [Corola-website/Science/300274_a_301603]
-
Maramureș, Transilvania, România. Prima atestare documentară: 1954, cătun al satului Dealul Corbului. Etimologia numelui localității: din numele topic Aspru, Aspră (< adj. aspru, aspră, având sensul general de „cu suprafață zgrunțuroasă” < lat. asper) ca determinant al unui substantiv (de genul vale, luncă etc.) care a devenit subînțeles, iar adjectivul a fost articulat (Valea Aspră > Aspra). La recensământul din 2011, populația era de 55 locuitori.
Aspra, Maramureș () [Corola-website/Science/301563_a_302892]
-
-a > Chelința. La recensământul din 2011, populația era de 1.614 locuitori. Satul Chelința aparține de orașul Ulmeni, județul Maramureș și este așezat la deschiderea dinspre vest a Strâmtorilor Țicăului (rest de munți calcaroși), acolo unde începe cea mai frumoasă luncă a Someșului. Situat în partea sud-vestică a districtului Chioar, a aparținut la sfârșitul secolului al X-lea și la începutul secolului următor voievodatului lui Menumorut. Ca localitate componentă a județului Solnocul de Mijloc, s-a aflat, pe tot parcursul evului
Chelința, Maramureș () [Corola-website/Science/301572_a_302901]
-
din Maramureș. In acea vreme a fost ridicată o fortificație pe malul înalt al Izei, dinspre miazăzi, cercetată cu ocazia săpăturilor arheologice din 1984 conduse de Radu Popa pe locul numit Grădina lui Cârlig și o biserică din piatră în lunca Izei, ale caror ruine se mai pot vedea și acum. De aici a plecat în 1359, împreună cu oștenii săi cei mai de seamă, voievodul Bogdan către Moldova. În 1365, localitatea împreună cu satele învecinate (Ieud, Bocicoel, amândouă Vișeele, Moisei, Borșa, Săliștea
Bogdan Vodă, Maramureș () [Corola-website/Science/301569_a_302898]
-
mai valoroase monumente de lemn din România. Ruinele resedinței feudale din sec. XIII-XIV de pe Dealul Cetății, pe malul din partea de miazăzi a Izei și urmele unei biserici de piatră - mănăstire domnească, cea mai veche biserică de zid din Maramureș, în lunca Izei langă biserica din lemn care a fost folosită de credincioșii comunei în vremea cînd biserica cea nouă era în construcție. Casa de lemn a lui Deac Vasile ""Moșu"", monument etnografic, atât exteriorul cât și interiorul păstrând toate caracteristicile arhaice
Bogdan Vodă, Maramureș () [Corola-website/Science/301569_a_302898]
-
E58. La 5 km nord-vest se situează satul Bozânta Mică, centrul comunal (Recea) este situat la 3 km în nord-est, iar la 3 km sud-vest se află lacul amenajat piscicol „Două veverițe”. În apropierea satului curge râul Lăpuș, care formează lunci și terase fertile care au impus culturile de legume în sat (dar și în Bozânta Mică). Relieful este predominant de câmpie, iar clima este temperat-continentală, cu veri răcoroase și ierni blânde, fără viscol. Localitatea numără două situri arheologice, Ciurgău și
Lăpușel, Maramureș () [Corola-website/Science/301581_a_302910]