10,288 matches
-
Fulger (Siler trilobum, Cnidium silaifolium), Crastavan (Meum mutellina, Angelica silvestris), Mărariu (Peucedanum oreoselinum, Peucedanum palustre, Peucedanum graveolens), Morcov sălbatec (Laserpitium prutenicum, Daucus carota), Gâlci de porc (Chaerophillum aromaticum), Bărboi sălbatec (Chaerophillum cicutaria) Familia Loranthacee. Vâsc (Viscum album) Familia Aristolochiacee. Mărul lupului, Fâsoiu cioarii (Aristolochia clematitis), Popâlnic (Asarum europaeum) Familia Ranunculacee. Curpen (Clematis intergrifolia), Clocoțel (Thalictrum aquilegifolium, Thalictrum pauciflorum), Popâlnic iepuresc (Thalictrum majus, Thalictrum simplex, Thalictrum heterophyllum, Hepatica triloba), Didițel (Pulsatilla negricans, Pulsatilla grandis), Floarea vântului (Anemone alba, Anemone nemorosa), Cocoșel de
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Sisymbrium alliaria), Muștariu negru (Sisymbrium orientale, Sisymbrium irio, Brassica nigra), Rapița sălbatică (Brassica rapa), Muștariu (Sinapis lba), Lopățică (Lunaria rediviva), Rândunica, Chituluș (Alyssum gemonese, Alyssum Calycinum, Draba verna), Buruiana viermelui (Thlaspi Kovacsii, Thlaspi arvense), Drob mărunt, Drobușor (Isatis tinctoria, Colțu lupului (Bunias orientalis) Familia Resedacee. Rosedă, Coada vacii (Roseda lutea) Familia Violacee.Viorea (Viola hirta, Viola ambigua, Viola gymnocarpa, Viola collima, Viola obscura, Viola canina, Viola montana, Viola alpina, Viola lutea, Viola silvestris, Viola pratensis) Gușa găinii, Mama mașteră, Vioreaua tărcată
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
biserică, și norodul a-l învăța și a-l păstori cătră folosul și spăsenia cea sufletească și trupească, cum este datoria cea foarte grea și cu multă grijă a preoției: a scoate ca un păstor ales, oile cele cuvântătoare, de la lupii cei nevăzuți, și a le povățui în tot chipul dintru întuneric la lumină» Așa grăit-a Andrei Bârseanu în lucrarea sa «Școlile din Brașov» La Făgăraș ia naștere în 1657, cu un scop total diferit, din păcate, școala principesei văduve
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
sau intelectuală, nu e nicidecum ultima dintre preocupările personajului. Din acest punct de vedere, titlul cărții se-nscrie cu cinste între cele trei din literatura română mai recentă care pun deschis problema filozofică a solipsismului, alături de La Baaad și La bătrînețe, lupii tineri... Cartea lui Cezar Paul-Bădescu, apoi, arată ca o supă în care plutesc bucăți solide : carne, găluște, zarzavat. Zeama este un lung discurs despre „formarea personalității“ unui ins fără personalitate, în care defilează episoade-standard ale „biografiei“ celor fără biografie - marea
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
a întărit convin gerea că eram un geniu neînțeles și m-a îndîrjit, cu atît mai mult cu cît omul repeta din trei în trei mi nute : „Nu te încrede în nimeni, decît în tine însuți, în nebunia ta ! ! Fii lup singuratic ! !“ (formulă pe care, desigur, o dată ajuns la Pitești, am notat-o în caietul cu ziceri filozofice). Biroul era întunecos, iar decanul tras la față și palid, cu ochii însă vii ; am avut instantaneu con vingerea că suferea de ulcer
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
aduc aminte o noapte de iarnă cînd, pe un drum izolat, la poalele munților, dincolo de un rîu pe care tocmai Îl trecusem, am zărit deodată, la vreo treizeci de pași În fața mea, doi ochi sticlind sulfuroși și răi. Era un lup. Nici nu știu cînd am trecut rîul Înapoi. Am auzit apoi alții urlînd undeva prin pădurile viscolite. Și stînd acolo, surescitat la maximum, mi-am dat seama că voi Îngheța. Atunci am Început să strig și, aprinzînd toate hîrtiile pe
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
Și stînd acolo, surescitat la maximum, mi-am dat seama că voi Îngheța. Atunci am Început să strig și, aprinzînd toate hîrtiile pe care le aveam prin buzunare, am pornit, silindu-mi să nu ezit, spre locul unde se afla lupul. O ușurare imensă m-a invadat În clipa cînd am văzut că se dă la o parte din drum și puteam astfel să trec mai departe. Spaima mi-a lăsat numai o senzație de greață care m-a urmărit și
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
m-a urmărit și În somn. Împrejurarea aceea, În care nu-mi recunosc alt curaj decît de a fi căutat o ieșire din frică, m-a Învățat Cel puțin atîta cît și legenda lui Oedip În materie de orgoliu. Ochii lupului m-au obsedat În toți anii de atunci. Și aș fi vrut să am totdeauna puterea să fiu ca În acea noapte. Dacă n-am făcut-o, iată măcar că nu mi-e teamă s-o mărturisesc. Mă grăbesc, Însă. SÎntem
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
Un ipocrit ar fi continuat să fie pînă la moarte regele Thebei și soț incestuos. Chiar dacă aș face abstracție de țărm, ar fi greu să mă Înșel asupra anotimpului În care mă aflu. VÎntul urlă uneori ca o haită de lupi, acoperind zgomotul valurilor. CÎnd se domolește, marea rămîne totuși friguroasă și ostilă. E Îngălbenită de alge putrede și nu cere ochi care s-o privească. Deasupra ei, ploaia din timpul nopții a lăsat o pîclă fumegoasă care face dimineața să
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
Numai cineva pedepsit astfel ar Înțelege ce Înseamnă să deschizi ochii și să nu vezi nimic viu În jur... pustiu, fluturi de piatră, păsări de piatră, animale de piatră, oameni de piatră, o, cum mi-aș dori ochii tulburi ai lupului Lycaon... Umblu cu speranța că Într-o zi voi Întîlni pe cineva care să nu se Înfricoșeze de mine și de singurătatea mea. Dar aș implora-o În zadar pe Atena. Ochii ei vineți nu cunosc mila. Nu mă pot
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
Cristos îi cheamă pe iubiții Săi apostoli și le dă putere să alunge diavolii din trupurile oamenilor și să vindece orice boală. 2. Le dă învățătură despre prudență 1 și răbdare: („Iată, Eu vă trimit ca pe niște oi în mijlocul lupilor; fiți așadar prudenți ca șerpii și simpli ca porumbeii”). 3. Le spune și în ce fel să meargă: („Să nu aveți nici aur, nici argint ș...ț. În dar ați primit, în dar să dați”). Și le-a dat învățătură
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
1966, cu povestirea Omul care și-a ucis visul. Cu excepția debutului, toate lucrările în proză au fost publicate la Editura „Junimea“ Iași: Vara cu tei nebuni, nuvele, 1970; Cetatea, roman istoric, 1972; Insula cu amintiri de acasă, povestiri, 1976; Vremea lupilor, roman istoric, 1980; Lăpușneanu și Patrupăcate, roman istoric, 1982; Gura lumii, roman, 1984; Limpedele chip al dimineții, roman, 1986; Justițiar din alte lumi, roman, 1998. În colaborare cu Mircea Ionescu a scris scenarii radiofonice pentru copii: Leac pentru pistrui (Radio
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
zicea Nicky, umblând de-a baua prin casă de colo până colo, scoțând hohote de râs și umplând casa de veselie. Copiii te simt prima oară, apoi gândesc, și mai târziu acționează. - Deschide gura. Hai, gura mare, vine avionul, vine lupul, vine păsărica, închide ochii! și tot așa până reușea să mănânce tot din farfurie. Așa îl ademenea Nicky. Când se întâmpla să plângă, Alin îi reproșa:Plâng ochii mei, plâng ochii mei! Carlina se amuza în primă fază, apoi îl
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
lyceum, respectiv grecescul λύκειον [lýkeion]. Sub acest din urmă nume s-a impus instituția fondată (pe la 335 / 334 î.e.n.) de către Aristotel, în nord estul Atenei, nu departe de tempul dedicat lui πόλλων λύκειος [Apóllon lýkeios], adică zeului socotit un adevărat lup (λύκος [lýkos]) pentru dușman. 2. Denumirea și profilul faimosului gimnaziu atenian (în lat. gymnăsĭum, în gr. γσμνάζιον, în germ. Gymnasium, în dan. gymnasium, în blg. гимназия, în maced. гимназија, în sued. gymnasiet și așa mai departe) s-a voit și
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
al Macedoniei se formase, după cum profesase aproape două decenii, iar faptul că în noul așezămînt de instrucție și educație elevii marelui gînditor se numeau λύκειοι περιπαηηηικοί [lýkeioi peripatetikoí] / „[tineri] care se înflăcărau [în timpul conversației din mers cu maestrul] ca niște lupi“ convine de minune elevilor români. în măsura în care și ei se pot socoti urmașii unui popor ce se revendică de la lup atît prin nume (în lat.: Dăcus, iar în gr.: Δάκος [Dakos], cu sensul de „bestie nociva, a cărei mușcătură este extrem de
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
elevii marelui gînditor se numeau λύκειοι περιπαηηηικοί [lýkeioi peripatetikoí] / „[tineri] care se înflăcărau [în timpul conversației din mers cu maestrul] ca niște lupi“ convine de minune elevilor români. în măsura în care și ei se pot socoti urmașii unui popor ce se revendică de la lup atît prin nume (în lat.: Dăcus, iar în gr.: Δάκος [Dakos], cu sensul de „bestie nociva, a cărei mușcătură este extrem de periculoasă“ ), cît și prin formă stindardului ! 3. Pe cît de onoranta este ascendentă greco română a instituției de cultură
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
1918, în Liceul [de stat] „Cuza Vodă“ ) este, acum, un „colegiu NAȚIONAL“ ? Că are elevi din toată țara ? Dar cînd era doar „liceu“ (sau „școală medie“ ), instituția în prag de rotundă sărbătoare avea vocație continentală, căci peste tot asemuirea cu lupul, adică îndrăzneala în cuget, gîndire și imaginație, a mobilizat pe tinerii în formare ! Iar dacă însuși „colegiul național“ se finalizează prin bacalaureat, nu înseamnă această obținerea „fructului de laur“ (bacca laurea) și a cununii aferente, respectiv împlinirea aspirației de a
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
a mobilizat pe tinerii în formare ! Iar dacă însuși „colegiul național“ se finalizează prin bacalaureat, nu înseamnă această obținerea „fructului de laur“ (bacca laurea) și a cununii aferente, respectiv împlinirea aspirației de a deveni cavaler (baccalaureus), adică un veritabil tînăr „lup“ ? 5. La vremea cînd s-a impus distincția cu pricina (în Anglia anilor 1522-1549), instituirea bacalaureatului tranșă lupta dintre clerici și cavaleri (sau laici, în genere) în favoarea celor din urmă, pe cînd colegiul (< lat. collēgĭum / con-lēgium, -i) resuscitează ideea de
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
și necunoscută, risipită în ființa mea fără s-o pot recompune vreodată singura care mi-a arătat Steaua Polară; "Vlădeanule din Sânzieni, ca și străbunul vostru Vlad-haiducul, ești un armăsar tînăr și sălbatic, doar că pe tine te simt speriat de lupii din jur; nu te-am adus în mansarda mea să te apăr, ci să te dresez și dacă nu va coborî înapoi, în stradă, un inorog, ori un Ducipal, măcar voi ști că n-ai rămas mîrțoaga lor..." "Teona are
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
fața în sus și privește tavanul, continuîndu-și rîsul. "...un biet iepuraș...", mă lovește în tîmple rîsul ăsta surd. Simt cum privirea mi se înfierbîntă, plimbîndu-se lacomă peste trupul ei. Ce-ai zice, doamnă Cristina, dacă ai descoperi că iepurașul e lup? o întreb eu în gînd. Mîine, dacă nu ne întîlneam, i-ai fi trimis Brîndușei rîndurile cerute, cu semnătură și ștampilă de certificare... Păi sigur că da! Afișăm un permanent zîmbet ironic, un fel de "du-te-ncolo, vino-ncoace
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
desenată în mine de nestematele iubirilor trecute s-a ofilit, așa cum obrazul tău de magnolie s-a ofilit sub răceala surîsului trist, cînd ți-ai dat seama cine-i Brîndușa. Nu-s un iepuraș speriat, cum crezi, Cristina. Acum sînt lupul flămînd care te pîndește, pe tine, căprioara istovită de drum. Singură ți-ai ales soarta, Cristina; nu trebuia să mă strigi cînd am trecut pe lîngă tine. Tocmai mă lepădasem de literatură, mă lepădasem de ceea ce vibra în mine cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
sfîșietor, cum n-am mai trăit un altul decît în noaptea aceea, în gangul de pe Calea Victoriei, la contrafort, cînd am condus-o acasă pe Doamna Ana, după o zi întreagă de hoinărit împreună prin Herăstrău... dar atunci eram un sălbatic, lup tînăr de 19 ani, hămesit, iar femeia aceea, pe cît de inteligentă, pe atît de coaptă, a știut de minune să se ofere spre a fi devorată, cum nu ți se poate întîmpla decît o singură dată în viață... De pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
aflu niciodată cine a fost cu adevărat femeia aceea; îmi ajunge c-a știut ce să facă sufletului meu... Dormi în pace, Doamnă Ana, chiar dacă în urmă cu cîțiva ani, cînd am trecut pe la blocul Yanis, poate numai din pornirea lupului ce zace în noi, bărbații, care nu se poate abține și mai trece pe-acolo pe unde a mîncat odată o oaie; la trecerea aceea, vrînd să intru pe ușa din față, mi s-au reținut actele, am fost chemat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
să-ți spun ceea ce mi-a venit acum în minte: „Nu a fost nimic, Monica, nu a fost nimic, / Ochii i-ai deschis un pic, / Ochii mari / Și a venit spre tine lumea toată: / Păsări, păsărari, o gazelă și un lup!“ Păzește-te de lupul parizian, Scufița Roșie! Mamina 12/1947 30 octombrie [1947], joi Mamy, mult iubito, ți-am scris, zilele din urmă, o scrisoare lungă, lungă. Am sperat că ți va ajunge înaintea celorlalte, dar G[aby], care îmi
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
mi-a venit acum în minte: „Nu a fost nimic, Monica, nu a fost nimic, / Ochii i-ai deschis un pic, / Ochii mari / Și a venit spre tine lumea toată: / Păsări, păsărari, o gazelă și un lup!“ Păzește-te de lupul parizian, Scufița Roșie! Mamina 12/1947 30 octombrie [1947], joi Mamy, mult iubito, ți-am scris, zilele din urmă, o scrisoare lungă, lungă. Am sperat că ți va ajunge înaintea celorlalte, dar G[aby], care îmi dăduse mari nădejdi, a
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]