8,119 matches
-
la translatarea discuției în spațiul literaturii, utilizând concluziile în vederea delimitării celor două fenomene culturale în cadrul artelor plastice. Mai precis, termenul de decadentism este afiliat literaturii, de unde își extrage configurația conceptuală atât cât este, utilizarea sa în cadrul artelor plastice fiind una marginală și fără corp teoretic valid. Ca și Mario Praz în privința decadentismului, Hofstätter consideră că simbolismul preia o serie de trăsături romantice afine. "Romantismul deja posedă clar trăsături simboliste". De asemenea, adversitatea romantismului față de raționalismul iluminist se transpune în adversitatea simbolismului
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și cu simbolismul înțeles adesea în latura sa avangardistă, complicitate încărcată de ambiguitate. Deși realizează o încadrare corectă, utilizând ca repere pentru decorativismul cu note "romantice" al lui Ștefan Popescu pe Moreau și Böcklin, Paul Constantinescu consideră această influență drept marginală. Dacă nu se poate decela o influență directă a celor doi artiști în arta pictorului român, în schimb, criticul pare să facă o concesie privitoare la sensibilitatea afină a lui Ștefan Popescu pentru mister, mit, simboluri, raportată de critic unui
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
se joacă bicolor, doar vârful pensulei se desprinde de acest bloc corporal. De data aceasta, aceeași culoare a costumului, paletei, mâinii și pensulei indică o secretă integrare a picturii în dimensiunea propriei sale personalități. Rolul artistului se schimbă, dintr-un marginal Pallady își asuma această condiție, cu toate că dispunea de un statut social avantajos -, se bucură de o notorietate din ce în ce mai mare, în ciuda asumării unei insolitări dureroase uneori, dar și a unei condiții excepționale, eroice. Annette Dorgerloh subliniază această diferență în receptarea singularității
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
realizează, în primul rând, prin atomizarea agentului economic și efortul acestuia. În aceste societăți, preocuparea pentru dezvoltarea comunitară a apărut, în consecință, referitor nu la comunitățile „normale”, angrenate eficient în sistemul economiei globale de piață, ci, ca excepție, la comunitățile marginale din punct de vedere economic, aflate într-o criză cronică de subdezvoltare. În societățile dezvoltate există zone „canceroase”, incapabile să se integreze eficient în mecanismele economiei de piață care să le antreneze în procesul global de creștere economică. Criza persistentă
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
dezvoltarea comunitară a apărut în mod special în cazul țărilor sever și cronic subdezvoltate în care fragilitatea sistemului economic oferă pentru majoritatea comunităților un deficit de oportunități de a se integra într-un proces global de dezvoltare. Complementar cu poziția marginală a economiilor în sistemul mondial al țărilor foste colonii se adaugă și sisteme politice corupte, orientate mai mult spre parazitarea resurselor interne, incapabile sau chiar neinteresate de a se angaja în programe de dezvoltare. Această situație creează paralizii, disperări colective
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de muncă și pentru a ridica standardul de viață, (Ă) asocierea țărilor și teritoriilor extracomunitare astfel încât comerțul să sporească și să se continue dezvoltările sociale și economice (Păun, Păun, 2000, pp. 90-91). Totuși, reglementările sociale au fost adoptate mai degrabă marginal măsurilor prioritare cu caracter economic. În acest sens, în vederea utilizării în condiții optime a tuturor resurselor implicate, în special cele umane, a fost garantată libertatea de circulație și securitatea socială a muncitorilor. Conform articolului 51 al Tratatului de la Roma, beneficiarii
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
sunt un „panaceu”, ci reprezintă, în fapt, o abordare de tip bottom-up ca alternativă la abordarea dezvoltării economice de tip top-down. Fondurile sociale au fost inițiate în special pentru combaterea sărăciei și rezolvarea unor probleme urgente, critice în comunitățile sărace, „marginale în sistemul economiei de piață” (E. Zamfir, 2000) și asigurarea unor condiții-suport minime pentru bunăstare și dezvoltare: infrastructură (drumuri, poduri, căi de acces, comunicații, acces la utilități publice - apă potabilă, electricitate, canalizare etc.), servicii sociale (educație, sănătate, asistență socială, inclusiv
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
planul serviciilor publice în acest sens. Sursele privind abandonul copilului, precum și soluțiile pentru păstrarea lui în familie sau în instituții de tip familial au fost aproape total ignorate de factorii de decizie în domeniu, pe parcursul anilor, ele având un loc marginal în politicile de suport pentru copil. Efortul s-a concentrat asupra unui obiectiv sectorial (dezinstituționalizarea), ignorându-se alte obiective cel puțin tot atât de importante, semnalate explicit de mediul academic. Astfel, s-a neglijat faptul că acei copii preluați în diferite sisteme
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
și altele în timp, reducând multe dintre atribuțiile Departamentului de Asistență Socială din cadrul acestui minister, care ar fi trebuit să joace un rol esențial în coordonarea procesului de protecție și asistență socială. A existat și mai există încă o cooperare marginală, întâmplătoare a Ministerului Muncii, Solidarității Sociale și Familiei cu celelalte ministere care au responsabilități în asistență socială, ca Ministerul Sănătății, Ministerul Educației și Cercetării, Ministerul de Justiție, Ministerul de Interne, Agenția Națională pentru Protecția Copilului și cea pentru Adopție, Secretariatul
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
subfinanțate sau cu o finanțare întreruptă; • subfinanțarea gravă a sistemului de suport financiar al segmentului de populație aflat în condiții severe de sărăcie - acest suport financiar, ca procent din PIB (indicator care exprimă efortul financiar public), a avut un rol marginal în perioada de tranziție a României, la mare distanță de nivelul celorlalte țări europene în tranziție (inclusiv față de Bulgaria, aflată la un nivel economic ușor mai scăzut decât țara noastră) și cu atât mai scăzut decât cel al țărilor din
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
scurte și medii, măsurile și strategiile din domeniul protecției copilului au înregistrat rezultate notabile, însă reformarea sistemului de servicii pentru copil a fost necesară din cauza diluării eficienței ca structură separată. Menținerea organizării actuale ar fi generat creșterea excesivă a costurilor marginale ale intervenției, dar și pierderea caracterului de serviciu preponderent preventiv. Însă dezvoltarea unui sistem de asistență socială cu mijloace eficiente de sprijin pentru segmentele sociale în dificultate ar trebui să fie nu doar un sistem orientat către ocrotirea paliativă, ci
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
avalanșei de obligații financiare în domeniul protecției sociale preluate de bugetele locale. Coordonarea furnizorilor de servicii Lipsa unor rezultate sustenabile a programelor de suport a fost cauzată în mare măsură, de intervențiile în care autoritățile locale au avut un rol marginal și a fost ignorată componenta de dezvoltare organizațională a furnizorilor de servicii. Și la nivelul instituțiilor cu rol de coordonare (DDFSS), deși în curs de cristalizare, departamentul de asistență socială este subdimensionat în raport cu atribuțiile curente, dar și cu efortul necesar
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
și Banca Mondială, a susținut oportunitatea deschiderii piețelor naționale pentru formarea uneia internaționale prin liberalizarea comerțului și a investițiilor, ca și liberalizarea ratei dobânzii, privatizarea și deregularizarea în economiile naționale, asigurarea disciplinei fiscale, lărgirea bazelor de impozitare și scăderea ratelor marginale de impozitare, asigurarea drepturilor de proprietate și orientarea cheltuielilor publice spre domenii cum sunt educația și sănătatea, considerând că acestea pot îmbunătății distribuția veniturilor (Williamson, 2000). Formarea unei piețe internaționale puternic interconectate prin comerț și investiții deschidea calea spre o
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
mai mult una puternic condiționată etnic. O mare parte a absolvenților acestor școli segregate contribuie la mărirea segmentului romilor care se află într-o poziție socială inferioară, ce formează clasa de jos a societății românești. Menținerea romilor într-o poziție marginală din cauza separării în educație generează, pe termen lung, costuri sociale concretizate în sporirea numărului și cuantumului de beneficii de asistență socială și medicală. De asemenea, un segment roma needucat, aflat la periferia societății, este probabil să conducă la creșterea costurilor
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de evaluare ale proiectelor europene, ale Băncii Mondiale, ale DFID sau ale unor instituții cum ar fi Fondul (Voicu, Voicu, Șerban, 2004) Român de Dezvoltare Socială. În ciuda înmulțirii rapoartelor de evaluare, în România monitorizarea reprezintă încă o activitate mai degrabă marginală în cadrul activităților instituțiilor responsabile de dezvoltare. Elaborarea indicatorilor de performanță, precum și monitorizarea și evaluarea impactului (și nu doar a cheltuielilor) nu fac încă parte din cultura și practica instituțională (vezi și Popescu et al., capitolul 21). În peisajul instituțional românesc
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
la apă potabilă și apă curentă. Este de remarcat faptul că instituțiile intervievate au, prin concepție, o orientare preponderent tehnică. În consecință, instituțiile sunt centrate pe realizarea activităților specifice, de natură tehnică, în timp ce efectele sociale ale măsurilor implementate sunt doar marginal luate în calcul. Esențial pentru implementarea cu succes a PNAinc este tocmai dezvoltarea capacității instituțiilor de a identifica, a evalua și a monitoriza efectele de natură socială ale propriilor activități relevante din perspectiva combaterii sărăciei și a promovării incluziunii sociale
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Tuchilă, Două romane, AFT, 1978, 9; P. Constantin [Constantin Pricop], „Strigătul ierbii”, CL, 1978, 11; Ulici, Prima verba, II, 164-165; Gabriel Dimisianu, Povestiri din câmpia munteană, CNT, 1979, 39; Sorin Titel, Farmecul povestirii, RL, 1979, 39; Artur Silvestri, Observația mediilor marginale, LCF, 1979, 40; Gheorghe Pituț, Un roman din povești, LCF, 1980, 16; Mircea Popa, Spectaculosul acțiunii, TR, 1981, 10; Piru, Debuturi, 117-120; Roxana Sorescu, Reabilitarea epicului, VR, 1982, 7; Mircea Constantinescu, „Taina stelelor”, RL, 1983, 5; Ioan Holban, „Taina stelelor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290054_a_291383]
-
socială" sau "focarele de infecție" din interiorul corpului social: prostituatele, vagabonzii (Anderson, 1923. The Hobo: the Sociology of the Homeless Man), bandele de la colțuri străzii (Whyte, 1943. Street Corner Society: The Social Structure of an Italian Slum), și alte grupuri marginale de acest gen. Părăsirea sociologiei de cabinet făcută din comoditatea fotoliului (armchair sociology), concomitent cu penetrarea empirică a sferelor de devianță constituite la periferia anterior neglijată a "societății onorabile", a avut consecințe remarcabile pe planul cunoașterii sociale, inaugurând o adevărată
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
mult de pragul de 10 procente. În 1899, cu prilejul altui recensământ general, rata științei de carte a ajuns la 22 la sută. Procentul covârșitor de analfabeți de 90 la sută în anul unirii, relevă din plin impactul cu totul marginal al învățământului perioadei regulamentare. Dincolo de aceste lipsuri și carențe, se poate conclude că pilonii fundaționali deocamdată mai mult virtuali decât materiali pe baza cărora s-a configurat ulterior întreaga infrastructură educațională românească au fost înfipți în această perioadă cuprinsă între
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
posibilitate, pe care Heliade o concede, cărturarul romantic-revoluționar lansează o ipoteză demnă de reținut în analele evoluției memoriei colective românești: "Mocanii pot să fiă descindenți ai Dacilor" (p. 23). Prin această afirmație trebuie semnalată prima integrare parțială, deși cu totul marginală, și periferică, a dacilor în genetica românilor. După ce Budai-Deleanu a produs prima dislocație a paradigmei latiniste a Școlii Ardelene, lăsându-i pe daci să supraviețuiasă, Heliade Rădulescu continuă procesul de asumare a dacilor. Aceștia formează însă o para-românitate, o românitate
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
daco-romană. În aceste circumstanțe definite de imperativul politic al de-slavizării etnogeniei românești este elaborată teoria protoromânismului, care afirmă că închegarea nucleului etnico-lingvistic al românității era practic încheiată înainte de contactul cu slavii, astfel că influența acestora a fost cu totul marginală. După ce arată că "elementele principale din care s-a constituit poporul român au fost autohtonii daci și coloniștii Romei", manualul de istorie antică a României explică și influența minimală a slavilor asupra limbii române: Faptul că influențele slave, care se
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
unității naționale a fost repusă în drepturi, luând fața unității proletare care a fost relegată pe plan secund. Registrul discursiv setat de parametri internaționalismului proletar (1947- 1964) interpreta trilogia unirilor românești (de la 1600, 1859, respectiv 1918) ca evenimente de importanță marginală în istoria luptei pentru dreptate socială a clasei muncitoare. Mai mult, erau evidențiate consecințele antipopulare și efectele exploatative rezultate din cele trei evenimente politice: "legătura" lui Mihai prin care guvernatorul subordonat împăratului Rudolf a legiferat iobăgia; instituirea "statului național burghez
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Și mai devreme s-a încheiat cariera politică a primului partid de extremă dreapta de pe scena politică românească. Părăsit de figura sa emblematică în 2000, Gheorghe Funar primarul pentru 12 ani al Clujului, PUNR a ajuns un partid cu totul marginal în politica românească. Surescitată temporar de Partidul Noua Generație, extrema dreaptă românească pare a fi pierdut orice atractivitate în ochii electoratului, iar partidele exponente ale ideologiei de extremă drepta au ajuns niște organizații reziduale ale politicii românești. Eclipsa contemporană a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
narațiunea istorică românească. Logica inerției discursive a prevalat și în materie de spiritualitatea românească. Referințele la Biserica Ortodoxă sau la Biserica Unită și la rolul lor istoric în prezervarea culturii românești și în stimularea cristalizării identității naționale rămân mai curând marginale. Laic rămâne și sistemul de datare a timpului, folosindu-se în continuare formula "î.e.n." și "e.n.". II. Discursul polifonic (post-1998). Abia pluralizarea discursului istoriografic difuzat de literatura didactică aduce și o accentuare a identității creștin- ortodoxe a poporului român. Desigur
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
trebuie să ne luptăm să ni se recunoască contribuția personală, națională, contribuția în anumite domenii, și ale teoriei și ale practicii, ș.a.m.d. Acest sentiment îl am eu, că oamenii încep să înțeleagă că nici noi nu suntem așa marginali culturii universale, ci din contra, am fost în toate timpurile în acest context. Am fost, e adevărat, dar n-am știut să ne impunem... Noi nu știm să ne facem cunoscuți, așa cum vorbeau și colegii din domeniul artelor și care
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]