8,622 matches
-
în limba rusă cât și în ucraineană, așa cum au fost ziarele Оснoва ("Osnova = Baza") (1861 - 1862) a lui Kostomarov sau Черниговский листок ("Cernihovskii Listok = Foița Cernigovului") (1861 - 1863) a lui Leonid Hlibov, monografiile (biografia hatmanului cazac Bogdan Hmelnițki de Kostomarov, monografiile istorico-folcloristice Записки о Южной Руси ("Note despre Rusia sudică") ale lui Panteleimon Kuliș) sau abecedarele ( Буквар южноруксий = "Abecedarul rușilor de sud") de Taras Șevcenko). În gazeta "Osnova", Kostomarov a publicat influentul său articol „Două naționalități ruse”. Deși „ucrainismul” (sau „malorusianismul
Ukazul de la Ems () [Corola-website/Science/309170_a_310499]
-
sub conducerea lui I. Rădulescu Pogoneanu; 1920 - Se transferă la București și preia conducerea Catedrei de Sociologie Dimitrie Gusti, care folosește aceasta ocazie pentru a prezenta ideea seminarului sociologic conceput ca for de dezbatere și cercetare în științele sociale, ideea "monografiilor sociologice și etice" etc.; 1921 - Se consolidează statutul universitar al sociologiei prin elaborarea Regulamentului Facultății de Filosofie; 1927 - Legea învățământului superior instituie predarea sociologiei ca materie obligatorie pentru susținerea licenței și pentru examenul de doctorat; Perioada interbelică este epoca de
Facultatea de Sociologie și Asistență Socială a Universității din București () [Corola-website/Science/309256_a_310585]
-
1927 - Legea învățământului superior instituie predarea sociologiei ca materie obligatorie pentru susținerea licenței și pentru examenul de doctorat; Perioada interbelică este epoca de mare expansiune a învățământului sociologic românesc, de clasicizare a acestuia ca Școala sociologică de la București sau Școala monografiilor sociologice, întemeiată și condusă, peste două decenii, de eminentul profesor Dimitrie Gusti. Profesorul D. Gusti, împreună cu cei mai apropiați și constanți colaboratori și elevi - H.H. Stahl, M. Vulcănescu, Tr. Herseni, A. Golopenția - au introdus în câmpul științei și în conștiința
Facultatea de Sociologie și Asistență Socială a Universității din București () [Corola-website/Science/309256_a_310585]
-
literaturii universale, cu texte scrise de Rabelais, Anatole France, Charles Perrault, etc. În aceeași perioadă criticul va da un studiu separat despre " Estetica basmului", prima tentativă de sistematizare de la noi a unei bibliografii uriașe, un studiu foarte util pentru folcloriști. Monografia consacrată operei sau biografiei lui Nicolae Filimon aduce la suprafață atît elementele operei, privite în paralel cu textele literare propriu zise, fiind un titlu de referință în exegeza lui Filimon. Inițial acest volum conținea prelegerile pe care profesorul G. Călinescu
Opera lui George Călinescu () [Corola-website/Science/309249_a_310578]
-
talcioc bucureștean un scrin de culoare neagră. În interiorul lui va descoperi arhiva unei familii, cea care îi va inspira personajele din romanul său. În vara anului 1954 începe să lucreze intens la redactarea sa, în paralel lucra și la definitivarea monografiilor consacrate scriitorilor Nicolae Filimon și Grigore Alexandrescu. De fapt personajele din romanul " Scrinul negru" sunt foarte asemănătoare celor din romanul precedent, "Bietul Ioanide", doar că au intrat într-o fază nouă a evoluției lor istorice. Romanul prezintă de fapt soarta
Opera lui George Călinescu () [Corola-website/Science/309249_a_310578]
-
inteligență vie, de viață din plin trăită, pe care natura a împrăștiat-o cu toate darurile. Eugen Petit, care și-a însușit în lunga sa carieră de magistrat o vastă și aleasă cultură juridică, a publicat diverse și nenumărate articole, monografii și note jurisprudențiale, colaborând constant la cunoscutele reviste de specialitate: „Curierul Judiciar", „Pandectele Române", „Pandectele Săptămânale", „Jurisprudența Generala" și „Dreptul". A publicat articole și studii de drept și în revistele de specialitate franceze. A făcut parte din redacția revistei „Zeitschrift
Eugen Petit () [Corola-website/Science/310633_a_311962]
-
în anul 1917 în așa zisa "zonă culturală maghiară", școlile grănicerești au fost preluate de statul român în 1921. "Fondul școlastic" ajuns la o valoare mai mult simbolică s-a menținut ca instituție juridică până în 1948 când a fost desființat. Monografii: Lucrări speciale și generale: Arhive: Memorii:
Regimentul I de Graniță de la Orlat () [Corola-website/Science/310629_a_311958]
-
cultului baptist pe întreg cuprinsul țării, comunităților baptiste confiscându-li-se averile și sigilându-li-se bisericile. Ca urmare, baptiștilor racoviceni li s-au confiscat și înstrăinat toate instrumentele muzicale care formau fanfara comunității, înființată și condusă de către Iosif Stoica. Monografii: Lucrări speciale și generale: Arhive:
Religia în Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/310709_a_312038]
-
14,66%), penticostali (13,81%) și martori ai lui Iehova (1,71%). Pentru 3,21% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Evoluția numărului de locuitori ai comunei Creaca de-a lungul timpului așa cum apar în lucrarea lui Traian Ience, Monografia școlilor din comuna Creaca, Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2016, <nowiki>ISBN 978-606-914-017-8</nowiki> Legăturile strânse cu orașul roman Porolissum, prezența cimitirului roman de la Jac, Castrul roman de la Brusturi, atestarea creștinismului încă din secolul al VIII-lea (chilia creștină de la Jac
Comuna Creaca, Sălaj () [Corola-website/Science/310738_a_312067]
-
la 8 decembrie 2005, fiind înmormântat în cimitirul Mănăstirii Thalbach din Bregenz, sediul Familiei Spirituale "Opus", din care făcea parte. Opera lui Scheffczyk subîntinde toate domeniile teologiei sistematice și cuprinde aproximativ 1.500 de publicații, din care cca. 60 de monografii, 1.000 de articole în reviste și dicționare și peste 400 de recenzii. Multe lucrări sunt traduse în alte limbi: italiană, spaniolă, portugheză, franceză, engleză, olandeză, maghiară și polonă. Și-a dovedit erudiția în domeniul istoriei teologiei prin coeditarea (din
Leo Scheffczyk () [Corola-website/Science/310773_a_312102]
-
onorat în 2005 cu "Grand Prix du Style", "Grand Prix du Livre des Dirigeants" și "Prix Maurice Genevoix" (Academia Franceză). Pentru romanul "Fils unique" (Fratele lui Rousseau) i-a fost decernat Prix des Deux-Magots, în 2007. În prezent pregătește o monografie despre monștri și un volum de eseuri, unul dintre acestea fiind Éloge de la Douceur.
Stéphane Audeguy () [Corola-website/Science/310849_a_312178]
-
și Sucevei", care a apărut 20 de ani sub directa sa îndrumare, Centrul mitropolitan Iași a editat și alte lucrări, între care: volumul "Monumente istorice-bisericești din Mitropolia Moldovei și Sucevei" (1974); "Psaltirea în versuri a lui Dosoftei, ediție critică" (1975); monografiile: "Catedrala Mitropolitană din Iași" (1977), "Mănăstirea Cetățuia" (1977); broșuri-albume de popularizare a mănăstirilor din Moldova și cărți de rugăciuni etc.. La 12 iunie 1977 este ales ca arhiepiscop al Bucureștilor, mitropolit al Ungrovlahiei și patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, fiind
Iustin Moisescu () [Corola-website/Science/310820_a_312149]
-
director de proiect. ◦2001-2003: grant realizat în cadrul Universității “Ștefan cel Mare” din Suceava, finanțat de CNCSIS, cu tema ..................; membru al colectivului de cercetare. Nicolae Ursulescu este deasemenea membru fondator și director al "Centrului Interdisciplinar de Studii Arheoistorice". Lucrări publicate A.monografii, cursuri universitare 1.Istoria comunei primitive, curs litografiat, Institutul Pedagogic Suceava, 1972, 65 p. 2.Istoria veche universală, curs litografiat, Institutul de Învățământ Superior Suceava, 1977, 340 p. 3.Vatra Dornei, Editura Sport-Turism, București, 1977, 70 p. (în colaborare cu
Nicolae Ursulescu () [Corola-website/Science/308821_a_310150]
-
"Vocale". "Diftongi". Nota: Analiză din Cornel Lupea- "Racovița, Monografia unei străvechi așezări sibiene", 1995 "Consoane". "Paletizarea consoanelor". Nota: Analiză din Cornel Lupea- "Racovița, Monografia unei străvechi așezări sibiene", 1995 "Substantivul": vocala e din finalul unor substantive trece în ă, apărând forme ca : cucuruză, ogoară, capiță, frunză, gainușă, păpușă, etc.
Graiul comunei Racovița () [Corola-website/Science/309771_a_311100]
-
"Vocale". "Diftongi". Nota: Analiză din Cornel Lupea- "Racovița, Monografia unei străvechi așezări sibiene", 1995 "Consoane". "Paletizarea consoanelor". Nota: Analiză din Cornel Lupea- "Racovița, Monografia unei străvechi așezări sibiene", 1995 "Substantivul": vocala e din finalul unor substantive trece în ă, apărând forme ca : cucuruză, ogoară, capiță, frunză, gainușă, păpușă, etc. "Articolul demonstrativ" se întrebuițează sub formele: ia, iel, iele, iei. "Pronumele": io, nost, vost, noaste
Graiul comunei Racovița () [Corola-website/Science/309771_a_311100]
-
viu(pentru vin), găst, căst, oi mere, om prânzi etc. "Adverbul": batăr, nicăiri, nicăirea, înuntru, înluntru, înlontru etc. "Prepoziția": cătă, înt-o, dint-o, pint-o etc. "Interjectia": noa, iacătă-o, iacătă-l, văsta-i etc. Accidente fonice. Nota: Analiză în Cornel Lupea- "Racovița, Monografia unei străvechi așezări sibiene", 1995 Este cunoscut faptul că în evul mediu o bună parte din populație nu avea nume de familie ci doar de botez. În această situație identificarea indivizilor se făcea după numele părinților, după localitatea de origine
Graiul comunei Racovița () [Corola-website/Science/309771_a_311100]
-
de șematismele Episcopiei greco-catolice de Cluj-Gherla drept an al edificării bisericii. Despre acestă biserică cât și despre istoria satului Zalnoc și a locuitorilor săi a scris preotul Ioan Buteanu, un împătimit cercetător al istoriei satului său. Lucrarea sa intitulată "” Din monografia satului Zalnoc”", publicată în mai multe numere ale ziarului Plugarul editat la Șimleu Silvaniei a constituit o inițiativă pe cât de rară la acea dată pe atât de importantă și apreciată. Având hramul "”Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril”", biserica se află
Biserica de lemn din Zalnoc () [Corola-website/Science/309788_a_311117]
-
1802. Patrimoniul acestei bisericuțe s-a îmbogățit în timp prin cumpărarea sau donarea de către credincioși a diferitelor cărți trebuincioase desfășurării slujbelor religioase. Pentru importanța lor istorică și culturală menționăm câteva din exemplarele pe care preotul Gheorghe Munteanu le amintește în monografia sa dedicată satului Măgura: 1. Kiriakodromionul sau Cazania lui Atanasie Anghel tipărită la Alba Iulia în anul 1699 - la a cărei tipărire a ajutat, așa cum se precizează și în prefața acestei cărți și Raț Istvan - odărbiroul Bălgradului, fiul lui Raț
Biserica de lemn din Măgura () [Corola-website/Science/309789_a_311118]
-
„” subîntitulată "Închinată lui Dedal, întemeietorul vestitului neam de artiști ai dedalilor" este prima poezie-elegie de Nichita Stănescu din volumul 11 elegii, apărut în 1966. Academicianul Eugen Simion afirma despre „” în 1978, Pentru Ion Pop (1980), autorul primei monografii a operei stănesciene, „Elegia întâia (...) reactualizează o «schemă» mitică universală, aceea a eului cosmic...”. Exegetul consideră util să menționeze că „Simbolistica centrului, a punctului și a sferei a reprezentat încă din vechime divinitatea creatoare a lumii. Punctul care se mișcă
Elegia întâia () [Corola-website/Science/309930_a_311259]
-
o țară nouă, Hiperboreea, locuită de ideile pure și uriașe, un fel de peșteră platoniciană, unde sunt primiți și poeții” ( Scriitori români de azi, I, 1978, p.181). Despre „o nouă naștere a făpturii” a vorbit și Ion Pop, în monografia din 1980, apelul fiind rostit de Ea - „prezență anonimă, poate emblemă a maternității”. Altfel spus, „Hiperboreea este de fapt o zonă-limită între material și spiritual”, iar „elegia a opta (...) construiește (...) modelul unui act de inițiere angajat de acea voce anonimă
Elegia a opta, hiporboreeana () [Corola-website/Science/309932_a_311261]
-
a maternității”. Altfel spus, „Hiperboreea este de fapt o zonă-limită între material și spiritual”, iar „elegia a opta (...) construiește (...) modelul unui act de inițiere angajat de acea voce anonimă - Ea - care e însuși principiul existenței, Muma arhetipală, mitică...” (Ion Pop, monografia, 1980, p. 62-63, 66). Ștefania Mincu apreciază că invocatul ținut este „simbolul unui spațiu al cunoașterii, un spațiu în care se plonjează cu sufletul «dezbrăcat» de trup într-un ocean primordial...”, dar „nașterea hiperboreeană e doar în minte, nu adevărată
Elegia a opta, hiporboreeana () [Corola-website/Science/309932_a_311261]
-
Moldovei, unde predă cursul despre evoluția ideilor economice. În anul 2003 a fost avansat la gradul didactic de conferențiar universitar. Prin Dispoziția Consiliului Național pentru Acreditare și Atestare din 28 octombrie 2005, Ion Ustian a devenit conducător științific de doctorat. Monografii: Broșuri: Economistul Ion Ustian în teorie este un adept militant al analizei economice moderne și al implementării în economia reală a metodelor și pîrghiilor pur economice de dirijare managerială modernă, bazate pe calculele optimizaționale și pe modelele economico-matematice. Conceptele economice
Ion Ustian () [Corola-website/Science/309962_a_311291]
-
doctrină a economiei de piață dirijată”, „N. D. Kondratiev - creatorul teoriei ciclurilor lungi ale dinamicii economice”, V. V. Leontiev, creatorul unei noi metode de analiză economică sub titlul „Balanța interramurală” etc. Începînd din anul 1990 I. Ustian a publicat mai multe monografii, broșuri și articole despre tranziția la economia de piață. O rezonanță deosebită în rîndurile tineretului prezintă articolele lui I. Ustian la compartimentul „Doctrine economice”. Ion Ustian s-a născut la 12 septembrie 1939 în satul Olișcani, raionul Șoldănești, Republica Moldova, într-
Ion Ustian () [Corola-website/Science/309962_a_311291]
-
ceea ce a dus la descoperirea unei serii de specii noi pentru fauna Calliphoridelor României, la extinderea arealului geografic cu noi stațiuni de colectare și la revizuiri taxonomice pentru majoritatea speciilor citate. Toate aceste aspecte s-au materializat până la urmă în monografia sa asupra familiei Calliphoridae, publicată în 1972, în seria de Faună a României. Nu se poate trece cu vederea colectivul E. Dobreanu, A. Berteanu și A. Dumitreasa care publică o lucrare de valoare practică (1962) și nici eminentul parazitolog român
Calliphoridae () [Corola-website/Science/309280_a_310609]
-
județul Botoșani. În entomologie a cercetat câteva familii de diptere, printre care "Tachinidae", "Asilidae", "Anthomyidae" și "Syrphidae" ce au constituit pasiunea sa permanentă. A publicat peste 60 de contribuții biologice și faunistice. Înainte de a deceda (1954) a reușit să redacteze monografia familiei "Syrphidae" pe care a prezentat-o sub formă de manuscris la secția de Biologie a Academiei Române, apărând sub îngrijirile prietenilor săi, în anul 1959 cu titlul: Suster, P., Diptera. Syrphidae, in : "Fauna Republicii Populare Romîne". Insecta.. 286 p., 158
Petru M. Șuster () [Corola-website/Science/309435_a_310764]