9,387 matches
-
el a realizat și două autobiografii: "Ascent to Orbit", care este o autobiografie științifică și "Astounding Days", care este una de science fiction. Majoritatea eseurilor sale, scrise între 1934 și 1998, se găsesc în cartea "Greetings, Carbon-Based Bipeds!" (2000). Majoritatea nuvelelor sale se găsesc în cartea "The Collected Stories of Arthur C. Clarke" (2001). Printre cele mai importante romane SF ale sale se numără: Articole biografice
Arthur C. Clarke () [Corola-website/Science/312017_a_313346]
-
STUDIO» și «Agenția de Actori Valeriu Jereghi». A regizat și produs spectacolul cu elemente de film montat la Teatrul Național „Mihai Eminescu” din Chișinău " În piele de șarpe" de T.Williams, după piesa „Orfeu în infern” (2007). Este autorul cărților "Nuvele cinematografice" () și „Amore e guerra (moartea necunoscută a unui soldat italian)”; publică în revistele «Nistru», «Codrii», «Tinerimea Moldovei», «Ecranul și scena», «Arta cinematografiei», «Scenarii de filme». [[Categorie:Nașteri în 1948]] [[Categorie:Actori moldoveni]] [[Categorie:Regizori moldoveni]] [[Categorie:Moldoveni în viață
Valeriu Jereghi () [Corola-website/Science/312152_a_313481]
-
și a înhățat două premii Ivor Novello pentru categoriile Best Song Musically & Lyrically și Most Performed Work. În 1983, Stewart Copeland a compus muzica pentru coloana sonoră a filmului "Rumble Fish" regizat și produs de Francis Ford Coppola pe baza nuvelei cu același titlu scrisă de S.E. Hinton. O melodie difuzată la radio "Don't Box Me In" (tema muzicală din Rumble Fish), colaborare dintre Copeland și cântărețul/textierul Stan Ridgway leader-ul formației Wall of Voodoo, a avut parte de numeroase
The Police () [Corola-website/Science/312226_a_313555]
-
un scriitor, jurnalist și pedagog român, membru corespondent (din 1882) al Academiei Române. Opera literară a lui este influențată de viața satului ardelean. Scriitorul a fost considerat de criticul George Călinescu un „instrument de observație excelent” al mediului rural, oferind în nuvelele sale "poporale" și în studiile sale o frescă a moravurilor, a comportamentului oamenilor în funcție de statificarea lor socială, în cele mai mici detalii ale ținutei, îmbrăcăminții, vorbirii și gesturilor. L-a cunoscut pe Mihai Eminescu la Viena, iar la îndemnul acestuia
Ioan Slavici () [Corola-website/Science/312204_a_313533]
-
îmbrăcăminții, vorbirii și gesturilor. L-a cunoscut pe Mihai Eminescu la Viena, iar la îndemnul acestuia a debutat cu comedia "Fata de birău" în anul 1871. Printre cele mai importante scrieri literare ale lui Ioan Slavici se numără romanul "Mara", nuvelele "Moara cu noroc" și "Pădureanca", iar memoriile sale publicate în volumul "Amintiri", apărut în anul 1924, au o importanță deosebită pentru istoria literaturii române. Redactor la " Timpul" în București și, mai apoi, fondator al "Tribunei" din Sibiu, Slavici a fost
Ioan Slavici () [Corola-website/Science/312204_a_313533]
-
neînțelegerile cu Mircea Stănescu, pe care-l considera un nepriceput, fără cunoștințe literare îl fac să accepte un post de arhivar la Consistoriul ortodox de la Oradea. Acestă muncă de arhivar și drumețiile prin satele din jur îl inspiră pentru scrierea nuvelei "Popa Tanda". Refuză oferta din partea episcopului Miron Romanul de a se întoarce la Arad să lucreze ca redactor al foii bisericești " Lumina". Legăturile cu viața de la Arad se întrerup o dată cu moartea părinților, iar Luiza îl abandonase. Astfel, la sfârșitul anului
Ioan Slavici () [Corola-website/Science/312204_a_313533]
-
părinților, iar Luiza îl abandonase. Astfel, la sfârșitul anului 1873 a plecat la Viena, cu ajutor financiar de la "Junimea", dar nu-și continuă studiile, fiind țintuit luni de zile la pat de o infecție la brațul stâng. În spital finalizează nuvela "Popa Tanda". În toamna anului 1874 pleacă la Iași, fiind găzduit de Samson Bodnărescu la școala normală Trei Ierarhi, iar aici se reîntâlnește cu Eminescu și Miron Pompiliu, cu care împarte odaia, și se împrietenește cu Ion Creangă. Frecventează saloanele
Ioan Slavici () [Corola-website/Science/312204_a_313533]
-
Samson Bodnărescu la școala normală Trei Ierarhi, iar aici se reîntâlnește cu Eminescu și Miron Pompiliu, cu care împarte odaia, și se împrietenește cu Ion Creangă. Frecventează saloanele Veronicăi Micle și Matildei Cugler, citește la "Junimea" și i se publică nuvela " Popa Tanda", scrie comedia "Toane sau vorbe de clacă". Pentru scurtă vreme a fost redactor la "Curierul din Iași" înlocuindu-l pe Eminescu. În decembrie 1874, spre regretul lui Iacob Negruzzi, pleacă la București fiind numit de către Titu Maiorescu secretar
Ioan Slavici () [Corola-website/Science/312204_a_313533]
-
lucreze pentru comisie gratuit. În anul 1875 a început colaborarea cu foaia "Telegraful român" din Sibiu, colaborare pe care o continuă și pe parcursul anilor 1876 și 1877. În același an i se publică în "Convorbiri literare" povestea "Stan Bolovan" și nuvela "Scormon", iar în 1876 nuvelele "La crucea din sat" și "Crucile roșii". În 1875 se căsătorește cu Ecaterina Magyarosy. În 1876, Maiorescu a început să organizeze cercul "Junimii" de la București, Slavici fiind unul dintre membri, considerat de Maiorescu "cel mai
Ioan Slavici () [Corola-website/Science/312204_a_313533]
-
anul 1875 a început colaborarea cu foaia "Telegraful român" din Sibiu, colaborare pe care o continuă și pe parcursul anilor 1876 și 1877. În același an i se publică în "Convorbiri literare" povestea "Stan Bolovan" și nuvela "Scormon", iar în 1876 nuvelele "La crucea din sat" și "Crucile roșii". În 1875 se căsătorește cu Ecaterina Magyarosy. În 1876, Maiorescu a început să organizeze cercul "Junimii" de la București, Slavici fiind unul dintre membri, considerat de Maiorescu "cel mai capabil scriitor al întregii Junimi
Ioan Slavici () [Corola-website/Science/312204_a_313533]
-
întregii Junimi". În același an a finalizat piesa "Bogdan Vodă", dar Negruzzi refuză să o publice cu toate insistențele lui Maiorescu. În această perioadă la București proza sa epică este influențată de lumea meseriașilor, scriind astfel schița "Ac și ață", nuvelele " O viață pierdută" și "Norocul". În anul 1877 Titu Maiorescu preia direcția ziarului "Timpul" și Slavici i se alătură în redacție în speranța că va schimba viziunea liderilor conservatori asupra situației românilor din Transilvania. Slavici s-a ocupat de îngrijirea
Ioan Slavici () [Corola-website/Science/312204_a_313533]
-
le reproduce în "Timpul". Eminescu se alătură redacției în noiembrie 1877, iar Eminescu îl aduce pe Caragiale, întocmind cea mai puternică redacție pe care a putut-o avea un ziar românesc în secolul al XIX-lea. Slavici publică în "Timpul" nuvela " O viață pierdută", semnată " Tanda", schițe literare conturând peisaje din viața bucureșteană "Grădina cu cai", "Sfântul George", "Moșii", cronici literare, cronici dramatice, iar la rubrica "Bibliografie", notițe asupra revistelor românești. Viața la redacție a fost stimulantă din punct de vedere
Ioan Slavici () [Corola-website/Science/312204_a_313533]
-
popor" se bucură de o foarte bună apreciere atât în "Timpul", sub condeiul lui Eminescu, și "Românul", sub semnătura lui Nicolae Xenopol, cât și în revistele ardelene "Familia" din Oradea, "Biserica și școala" din Arad, "Gazeta de Transilvania" din Brașov. Nuvelele sale sunt traduse de Mite Kremnitz într-o colecție de proză românească, iar astfel Slavici devine cel dintâi dintre marii scriitori ai "Junimii" care se afirma în deplinătatea valorii sale, precum afirma Titu Maiorescu în articolul "Literatura română și străinătatea
Ioan Slavici () [Corola-website/Science/312204_a_313533]
-
de Mite Kremnitz într-o colecție de proză românească, iar astfel Slavici devine cel dintâi dintre marii scriitori ai "Junimii" care se afirma în deplinătatea valorii sale, precum afirma Titu Maiorescu în articolul "Literatura română și străinătatea". Creangă, inspirat de nuvela "Budulea Taichii", se apucă să-și scrie "Amintirile". În anul 1880 Slavici a obținut catedra de limba română și geografie la "Școala Normală a Societății pentru Învățătura Poporului Român". În primăvară a întreprins o călătorie lungă prin Banat și Transilvania
Ioan Slavici () [Corola-website/Science/312204_a_313533]
-
o activitate culturală intensă. Înființează "Foița Tribunei" în care publică multă literatură populară, aceasta fiind considerată baza literaturii române, după exemplul "Convorbirilor literare" și a "Daciei literare" și încurajează scriitorii ardeleni să evoce viața satelor. În "Foița Tribunei" își publică nuvela "Pădureanca în anul 1884. Creează "Biblioteca populară a Tribunei". Astfel, "Tribuna" devine un "centru de lucrare literară, în care se întâlnesc talentele", în care "nu poate să fie vorba de ardeleni, de moldoveni, de munteni, nici de bănățeni, ci numai
Ioan Slavici () [Corola-website/Science/312204_a_313533]
-
împreună cu Ioan Russu-Șirianu și Ioan S. Nenițescu, "Liga pentru unitatea culturală a tuturor românilor". În anul 1892 publică "Un răspuns d-nului B. P. Hașdeu" în care apără memoria lui Eminescu. Prin înțelegere cu editura Socec, începe publicarea în volume a nuvelelor sale. Anul 1893 a fost un an greu de evenimente, în România a avut loc răscoale țărănești, în Transilvania memorandiștii au fost dați în judecată, iar "Tribuna" a fost amenințată cu desființarea, fiindu-i suspendată apariția între 5 decembrie 1893
Ioan Slavici () [Corola-website/Science/312204_a_313533]
-
ani, până în anul 1908. Activitatea de la institut, unde se apleacă spre activitatea de predare și grădinărit, transformând castelul și întinderile lui într-o gospodărie înfloritoare, îl absorb de la literatură, astfel în această perioadă publică doar o schiță în "Albina" și nuvela "Vatra părăsită", publicată postum, însă, ca profesor de limba și literatură română, istorie și geografie scrie singur, sau în colaborare cu A. I. Odobescu sau I. Manliu, o serie de manuale foarte apreciate în epocă. Alegerea lui Slavici, de către Academie, pentru
Ioan Slavici () [Corola-website/Science/312204_a_313533]
-
finalizarea procesului, Gala Galaction scria: La 71 de ani, cuprins de amețeli, leșină, cade și o nouă fractură îl face să zacă trei luni în pat. "Viața românească" îi sare în ajutor plătindu-i o mie de lei pentru o nuvelă care nu a mai apărut. În 1920 scrie prima versiune a volumului de memorii "Întemnițările mele", romanul "Cel din urmă armaș" și un nou volum de povești. Colaborează la "Umanitatea", gazetă condusă de C. Costa-Foru, la "Adevărul literar și artistic
Ioan Slavici () [Corola-website/Science/312204_a_313533]
-
dramaturgia românească personaje rurale autentice și, deși, intriga și compoziția sunt mai puțin realizate, faptul este compensat prin realismul culorii locale și prin abilitatea redării scenice a idilei. "Fata de birău" este considerată singura sa reușită în comedie, o "frumoasă nuvelă dialogată", cum o aprecia Nicolae Iorga, farmecul ei constând în "dialogul de o unică autenticitate, arâtând cea mai puternică și sigură străbatere în sufletele omenești, cumpănite, încete, cu multe întorsături pe loc, cu multe sucituri înțelepte" ... Comedia aduce în literatura
Ioan Slavici () [Corola-website/Science/312204_a_313533]
-
la sfârșitul anului 1870. "Zâna Zorilor" a fost citită la Junimea în aceași seară cu "Ileana Cosânzeana" a lui Miron Pompiliu, iar ambele povești au fost apreciate drept "încântătoare". Slavici s-a remarcat, însă, în literatura română în proză prin nuvelele sale, pe care a început să le scrie încă din perioada studenției vieneze. Cele mai reușite nuvele ale sale sunt "Popa Tanda" (1873), "Scormon" (1875), "La crucea din sat" (1876), "Gura satului" (1878), "Budulea Taichii" (1880), "Moara cu noroc" (1880
Ioan Slavici () [Corola-website/Science/312204_a_313533]
-
a lui Miron Pompiliu, iar ambele povești au fost apreciate drept "încântătoare". Slavici s-a remarcat, însă, în literatura română în proză prin nuvelele sale, pe care a început să le scrie încă din perioada studenției vieneze. Cele mai reușite nuvele ale sale sunt "Popa Tanda" (1873), "Scormon" (1875), "La crucea din sat" (1876), "Gura satului" (1878), "Budulea Taichii" (1880), "Moara cu noroc" (1880), "Pădureanca" (1884), cu subiecte inspirate din viața socială și particularitățile lumii satului ardelenesc, din împrejurimile Aradului, în
Ioan Slavici () [Corola-website/Science/312204_a_313533]
-
ale naturii umane, iar prin prisma conștiinței sale etice a oferit personajelor sale o aură de ființe însemnate, iar tragicul și bucuria vieții sunt învăluite în aceași viziune a lumii și așezate pe același palier al lumii sale contemporane. Prima nuvelă, "Popa Tanda" a fost scrisă în 1873, publicată în "Convorbiri literare" în 1875, și seamănă cu un basm în care eroul principal transformă satul Sărăceni, prin puterea propriului exemplu, într-o așezare rurală aproape utopică pentru vremurile de atunci. În
Ioan Slavici () [Corola-website/Science/312204_a_313533]
-
cu care descrie "toate fazele prin care trece sufletul lor", iar Nicolae Iorga afirma că Slavici "vede bine în lucrurile mici și le mărește pentru cei care nu le pot vedea ca dânsul." Slavici a descris și mediul orășenesc în nuvele precum "Un paravan", "Mâhnirile lui Trică", "Din valurile vieții", "Prințesa", "Un democrat", considerând orașul un loc de pierzanie, aceste nuvele au intrigi puternice cu situații dramatice și cu încheieri nefericite. "Revoluția de la Pârlești" și "Crucile roșii" sunt nuvele mai vesele
Ioan Slavici () [Corola-website/Science/312204_a_313533]
-
mici și le mărește pentru cei care nu le pot vedea ca dânsul." Slavici a descris și mediul orășenesc în nuvele precum "Un paravan", "Mâhnirile lui Trică", "Din valurile vieții", "Prințesa", "Un democrat", considerând orașul un loc de pierzanie, aceste nuvele au intrigi puternice cu situații dramatice și cu încheieri nefericite. "Revoluția de la Pârlești" și "Crucile roșii" sunt nuvele mai vesele, satire bonome cu aspect burlesc. Prima tentativă de a scrie un roman, a vut loc tot în timpul studenției, în anul
Ioan Slavici () [Corola-website/Science/312204_a_313533]
-
orășenesc în nuvele precum "Un paravan", "Mâhnirile lui Trică", "Din valurile vieții", "Prințesa", "Un democrat", considerând orașul un loc de pierzanie, aceste nuvele au intrigi puternice cu situații dramatice și cu încheieri nefericite. "Revoluția de la Pârlești" și "Crucile roșii" sunt nuvele mai vesele, satire bonome cu aspect burlesc. Prima tentativă de a scrie un roman, a vut loc tot în timpul studenției, în anul 1873, când a încercat să scrie "Osânda răului", dar recunoașterea sa ca romancier a avut loc abia după
Ioan Slavici () [Corola-website/Science/312204_a_313533]