10,156 matches
-
paleta sa de culori devine mai moderată. Contururile sunt mai puțin marcate, desenul este simplificat, trăsăturile de penel sunt mai puțin nervoase, liniile curbe se alternează cu cele drepte, ceea ce conferă compoziției profunzime și armonie. În 1911, călătorește la Londra, pictând peisaje dealungul Tamisei, în anul 1913 pictează din nou împreună cu Derain în Marsilia și Martigues. În timpul primului război mondial este mobilizat și lucrează la o uzină de armament din Puteaux. La sfârșitul războiului se desparte de Suzanne Berly și se
Maurice de Vlaminck () [Corola-website/Science/312612_a_313941]
-
Contururile sunt mai puțin marcate, desenul este simplificat, trăsăturile de penel sunt mai puțin nervoase, liniile curbe se alternează cu cele drepte, ceea ce conferă compoziției profunzime și armonie. În 1911, călătorește la Londra, pictând peisaje dealungul Tamisei, în anul 1913 pictează din nou împreună cu Derain în Marsilia și Martigues. În timpul primului război mondial este mobilizat și lucrează la o uzină de armament din Puteaux. La sfârșitul războiului se desparte de Suzanne Berly și se recăsătorește cu Berthe Combes. Evenimentele tragice ale
Maurice de Vlaminck () [Corola-website/Science/312612_a_313941]
-
mobilizat și lucrează la o uzină de armament din Puteaux. La sfârșitul războiului se desparte de Suzanne Berly și se recăsătorește cu Berthe Combes. Evenimentele tragice ale războiului îi radicalizează vederile politice, la limita anarhismului. Scrie din ce în ce mai mult, continuă să picteze, tablourile sale se încadrează într-un stil tradițional, din când în când răzbate însă o explozie de culoare caracteristică lui Vlaminck, influențat în această perioadă de operele expresioniștilor. În anul 1925, cumpără reședința "La Tourillière" din Rueil-la-Gadelière, unde va locui
Maurice de Vlaminck () [Corola-website/Science/312612_a_313941]
-
la Școala de Poduri și Șosele din București. Elisabeta Găvenea se află în serviciul familiei Urechia și aici fiul ei ia primul contact cu artele frumoase prin intermediul lui Aimee, fiica lui Nestor Urechia. Studiind artele la Paris și continuând să picteze în casa tatălui, ea este primul artist pe care-l întâlnește . Tot în casa lui N. Urechia, viitorul artist îl cunoaște pe Nicolae Tonitza. Dat fiind că talentul tânărului Găvenea devenise cunoscut în perioada studiilor de la Școala normală de învățători
Constantin Găvenea () [Corola-website/Science/312640_a_313969]
-
zilelor de 23 August si 30 Decembrie organizate de Filiala U.A.P. Constanța. - Expoziția artiștilor tulceni - Tulcea. 1960 - Expoziția interregională de artă plastică organizată la Galați. - Expoziția Cenaclului U.A.P. - Galați. - Expoziție de grup a artiștilor plastici tulceni - Tulcea. 1960-1962 - Pictează în ulei la secția de Științe ale Naturii a Muzeului “Delta Dunării” Tulcea, cinci diorame cu aspecte din Deltă. - Expoziția Filialei U.A.P. Constanța. 1961 - Expoziția interregioală de artă plastică “Dobrogea - Galați” organizată la Constanța. 1962 - Expoziția interregională de artă
Constantin Găvenea () [Corola-website/Science/312640_a_313969]
-
copiilor străzii este biserica în ruine ce se afla în spatele fostului cimitir Crângași, demolată în 1986. Biserica „Sfântul Ierarh Nicolae” din cartierul Crângași (de pe strada Cpt. Grozeanu nr. 9) fusese construită după tradiție în 1564, pe unul din pereți fiind pictat, potrivit legendei, domnitorul Mircea Ciobanul (1545-1552, 1553-1554 și 1558-1559). Edificiul fusese construit inițial în zăvoaiele din lunca Dâm-bo-viței, aici adăpostindu-se domnitorii români în timpul invaziilor otomane. După alte surse, biserica ar data de prin preaj-ma anului 1700, fiind ctitorită de
Duelul (film din 1981) () [Corola-website/Science/312631_a_313960]
-
Regatul Unit iar pe 14 septembrie în Canada. Videoclipul a atins poziția cu numarul 9 în clasamentul MTV Total Request Live. De asemenea, acesta a fost adăugat pe iTunes pe data de 18 aprilie 2008. Primul vers începe cu Ashley pictându-și unghiile, îmbrăcată în haine albe. Videoclipul le prezintă pe Scharzinger cântând, Cârmit uscându-și părul iar Jessica terminând un duș pentru a ieși în oraș. În timpul refrenului, fetele mimează a fi într-un salon. În timpul celui de-a doilea
I Don't Need a Man () [Corola-website/Science/312734_a_314063]
-
și la caligrafiere; caietele cu pătrățele ajută la desenarea cifrelor, figurilor, graficelor, tabelelor, etc; caietele de muzică conțin semne grafice ce ajută și facilitează scrierea solfegiilor; caietele mari de desen includ pagini albe întinse de hârtie pentru a desena sau picta. Caietele standard au în general un număr standard de foi (48, 100, etc.), număr ce acoperă cerințele generale sau tipurile de folosință comune. Multe tipuri de caiete conțin forme grafice decorative. Agendele personale pot fi de diverse forme și pot
Caiet () [Corola-website/Science/312807_a_314136]
-
pe pânză, realizate de un pictor necunoscut în anul 1827. Pe unul dintre ele sunt reprezentați domnitorul Lăpușneanu și soția sa, Ruxandra, pe al doilea este reprezentată Domnița Sultana, în calitate de ctitoră, ea oferind biserica Mântuitorului, iar în al treilea este pictat domnitorul Alexandru C. Moruzi. "Pomelnicul ctitorilor" alcătuit de parohul Ștefan Dârțu la începutul secolului al XX-lea, după alte pomelnice mai vechi, începe astfel: Cel mai vechi document în care se vorbește de această mănăstire este un hrisov din 12
Biserica Schimbarea la Față - Socola din Iași () [Corola-website/Science/311981_a_313310]
-
lățimea în zona absidelor laterale - 11 m, înălțimea până la cornișă - 9 m și grosimea zidurilor de 70-180 cm. Spre deosebire de alte biserici ortodoxe românești, Socola nu a avut pictură murală, și a fost decorată cu câteva icoane și obișnuitul iconostas (ambele pictate de același pictor anonim în 1827). La începutul secolului al XX-lea s-au realizat câteva scene de picturi murale, dar s-a apreciat ulterior că nu prezintă valoare artistică sau liturgică. Pictorul anonim care a realizat picturile iconostasului a
Biserica Schimbarea la Față - Socola din Iași () [Corola-website/Science/311981_a_313310]
-
tablou este reprezentată Domnița Sultana, în calitate de ctitoră, ea oferind biserica Mântuitorului; în dreptul chipului său este scris cu litere chirilice: ""Soltana Domnița"", iar în partea stângă jos, sub biserică: ""Sau zugrăvit la leat 1827, iulie 20"". În al treilea tablou este pictat domnitorul Alexandru C. Moruzi, în timpul domniei căruia s-a înființat seminarul. Mobilierul actual al bisericii este confecționat din lemn de stejar sculptat; o parte din mobilierul anterior (catapeteasma, strana domnească și o strană a Maicii Domnului) a fost donat Mănăstirii
Biserica Schimbarea la Față - Socola din Iași () [Corola-website/Science/311981_a_313310]
-
totdeauna Bluesbreakers. Schimbând chitară Fender Telecaster și amplificatorul Vox AC30 cu o chitară 1960 Gibson Leș Paul Standard și amplificatorul Marshall, sunetul lui Clapton se auzea excelent, motiv pentru care a purtat și sloganul „Clapton is God”. Frază a fost pictată cu graffiti pe un zid, în toamna lui 1967. Eric a ajuns prima dată în Statele Unite pe când activă la Creăm. Înainte de a ajunge aici, Clapton nu era foarte cunoscut în State. Dar, la Creăm, el a ajuns solist și compozitor
Eric Clapton () [Corola-website/Science/311996_a_313325]
-
han, construit de marele vornic Dimitrie Racoviță. Nu se știe exact când a fost ridicată biserica, probabil că în jurul anului 1800. Cert este că la 1864 au fost găsite primele referiri despre refacerea lăcașului. Tot cert este că a fost pictată de Anton Serafim și fiul său. Biserica a trecut prin mai multe etape de refacere și reconsolidare. Între 1890 și 1898, apoi în 1902 și după cutremurul din 1940. Atunci a fost grav afectată, i s-a prăbușit turla cea
Biserica Sf. Nicolae Tabacu () [Corola-website/Science/312014_a_313343]
-
Mondial, Locotenentul Ignat Bednarik este decorat cu Crucea Comemorativă a războiului 1916-1918 Între anii 1915-1927, Bednarik a avut 8 expoziții personale de acuarelă în București iar în 1928 o expoziție la New York. A realizat de asemenea o serie de lucrări pictate într-o dominantă a scenelor tipice din viața de zi cu zi a românilor. Aproximativ în anul 1947 a reînceput să lucreze după o perioadă de aproape totală orbire, un număr de pânze descriind vechiul oraș București sau scene din
Ignat Bednarik () [Corola-website/Science/312029_a_313358]
-
Bălcescu” sau „Peștera Dâmbovicioara”. În a doua jumătate a secolului XIX, artiști români acordă o importanță momentului Unirii Principatelor, un exemplu fiind compoziția istorică a ardeleanul Constantin Lecca numită „Uciderea lui Mihai Viteazul”. Constantin Lecca ca și pictorul Mișu Popp, pictează portrete feminine punând în valoare sufletul feminin. Gh. Panaiteanu-Bardasare, un alt pictor important școlit la Academia din München, dobândind un stil de pictură de o corectitudine „pedantă și rece” înființează Școala de Arte Frumoase din Iași. Tot în sfera academismului
Arta românească în secolele XIX și XX () [Corola-website/Science/312040_a_313369]
-
succese deosebite cum ar fi în 1853 „Autoportretul” și compoziția „Bătălia de la Oltenița” din 1854. Aman este interesat de tehnicile artistice ale picturii, gravurii sau sculpturii folosind toate genurile din pictura secolului al XIX-lea. Respectă normele compoziției academice și pictează evenimente istorice, exemplu fiind „Izgonirea turcilor la Călugăreni” și „Vlad Țepeș și soli turci”, dar și lucrări inspirate din evenimentele contemporane cum este „Hora Unirii la Craiova”. Fiind foarte talentat a putut să abordeze diverse modalități de tratare, moderne, realiste
Arta românească în secolele XIX și XX () [Corola-website/Science/312040_a_313369]
-
desenator, Theodor Aman este apreciat datorită manierei asemănătoare neoclasicilor ce finisau fiecare formă în parte și subordonau culoarea desenului, exemplu fiind compoziția neterminată „Boierii surprinși la ospăț de trimișii lui Vlad Țepeș”. Pictorul fascinat de stilul de viață al bucureștenilor, pictează petrecerile date în atelierul său, realizând o adevărată cronică mondenă pictată. Exemple de astfel de picturi sunt:„Petrecere cu lăutari”, „Bal mascat în atelier”, „Serată”, „Dama cu câinele”, „La fereastra atelierului cel mic”. Viața la țară este o altă temă
Arta românească în secolele XIX și XX () [Corola-website/Science/312040_a_313369]
-
Statului”" și tot el inițiază expoziții colective ca la Paris, prima fiind "„Expoziția artiștilor în viață”" din 1865. Un alt mare pictor român, Nicolae Grigorescu (1838-1907), aduce un suflu nou în pictura românească. Până la vârsta de 23 de ani, Grigorescu picta icoane (Căldărușani) și biserici (Agapia). În 1861, ajunge la Paris cu o bursă de studii devenind elev al "Școlii de Belle-Arte" și studiind conștiincios pe marii maeștri cum ar fi Rembrandt, Rubens sau Géricault. Pictorul inițiază un nou mod de
Arta românească în secolele XIX și XX () [Corola-website/Science/312040_a_313369]
-
acesta are o tentă lirică înfățișând seninătatea verilor toride de pe meleagurile românești luminate puternic, determinând un univers ireal. Importanța luminii în peisajele grigoresciene este deosebită subordonând componența limbajului plastic și anume forma, culoarea și spațiul. Față de motivele din nordul Franței pictate în tonuri intense, folosind pensulația energică, peisajele din România sunt realizate cu o tendință de a așterne o „surdină” ce se va accentua o dată cu scurgerea timpului. La bătrânețe Grigorescu pictează care cu boi sau ciobănași, reluând astfel subiectele sale de
Arta românească în secolele XIX și XX () [Corola-website/Science/312040_a_313369]
-
anume forma, culoarea și spațiul. Față de motivele din nordul Franței pictate în tonuri intense, folosind pensulația energică, peisajele din România sunt realizate cu o tendință de a așterne o „surdină” ce se va accentua o dată cu scurgerea timpului. La bătrânețe Grigorescu pictează care cu boi sau ciobănași, reluând astfel subiectele sale de succes. Tehnica folosită dă posibilitatea artistului de a pune în evidență pe pânză vibrațiile sentimentului. Lucrările mai cunoscute ale lui Grigorescu sunt: „Mocan”, „Vatra la Rucăr”, „Evreul cu Gâsca”, „Case
Arta românească în secolele XIX și XX () [Corola-website/Science/312040_a_313369]
-
pictură debutează mai întâi cu subiecte modeste, naturi moarte sau portrete, dar adevărata vocație a sa fiind ceea de peisagist, fiind descoperit de Grigorescu cu prilejul unei ample expoziții a acestuia la București în anul 1873. Ca peisagist mai întâi pictează imagini nesemnificative a marginilor de sat din preajma Buzăului. La Paris, ajunge în ultimii 3 ani ai vieții pentru a asimila noutatea în pictura momentului ca student al Academiei Julian. La îndemnul lui Grigorescu acesta va lucra mai mult la Barbizon
Arta românească în secolele XIX și XX () [Corola-website/Science/312040_a_313369]
-
acesta va lucra mai mult la Barbizon decât în atelierele Academiei. Datorită contactului său cu stilul parizian, arta sa devine mai senină și capătă un dezechilibru sufletesc. Spre deosebire de peisagistica lui Grigorescu plină de lumină, înfățișând diverse aspecte de vară, Andreescu pictează peisaje din toate anotimpurile. Acesta abordează o tentă gravă și concentrată cu o dominantă rece. De remarcat este claritatea formei care nu se destramă sub influența luminii. Lucrările precum „Pădurea desfrunzită”, „Iarna în pădure”, „Stejarul”, „Iarna la Barbizon” exprimă personalitatea
Arta românească în secolele XIX și XX () [Corola-website/Science/312040_a_313369]
-
genului. Luchian acordă un loc important în arta sa și florilor, dându-le viață și strălucire în lucrări precum: „Anemone”, „Cascada tăcută a culorilor”, „Scara cu flori”. O dată cu realizarea compoziției „Lăutul”, Luchian marchează o nouă etapă în pictura românească. A pictat și autoportrete dar cel mai celebru este cel intitulat „Un zugrav”, acesta impresionând prin patetismul său. În perioada interbelică, arta românească cunoaște schimbări majore. Chiar dacă ecourile cubismului și clasicismului modern stârnesc controverse, acestea sunt benefice. Pictura românească interbelică are trei
Arta românească în secolele XIX și XX () [Corola-website/Science/312040_a_313369]
-
apropie mai mult de peisajul urban. De aceea el nu mai folosește elementul vegetal ci își îndreaptă atenția spre ziduri pentru că, pentru el, întreaga pictură este o zidărie. Pentru artist culorile pun în evidență densitatea materiei „"împietrită asemenea magatelor"” . Petrașcu pictează și naturi moarte, dar acestea sunt alcătuite din lucruri vechi pe care și-a pus amprenta timpul. Interioarele pictate de el sunt la fel, uitate de vreme ca niște naturi moarte supradimensionate, iar florile pictate de acesta au un aspect
Arta românească în secolele XIX și XX () [Corola-website/Science/312040_a_313369]
-
ziduri pentru că, pentru el, întreaga pictură este o zidărie. Pentru artist culorile pun în evidență densitatea materiei „"împietrită asemenea magatelor"” . Petrașcu pictează și naturi moarte, dar acestea sunt alcătuite din lucruri vechi pe care și-a pus amprenta timpul. Interioarele pictate de el sunt la fel, uitate de vreme ca niște naturi moarte supradimensionate, iar florile pictate de acesta au un aspect pe care îl întâlnim și la Ștefan Luchian. Ca și Petrașcu, Theodor Pallady se formează la școlile din Paris
Arta românească în secolele XIX și XX () [Corola-website/Science/312040_a_313369]